209 matches
-
place autorului Politicelor la români. Atât de mult urăște el totul aici, încât "incorectul" polemist ajunge să se întrebe cu îndreptățire: "Enigma rămâne următoarea: de ce aceste odrasle ale unor foști kominterniști preferă, totuși, să rămână într-o țară atât de execrabilă?", dar să presupună și răspunsul, unul foarte aproape de adevăr: "Bănuim că pariază pe devenirea nonromânească a românilor, pe disponibilitatea urii de sine a mutantului moștenit din comunism, pe doctrina dispariției națiunilor". O rușine continuă că este român îl roade pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
negativismul cinic: "încontinuu îmi e rușine că sunt român". Iată și motivul pentru care nu poți decât să te întrebi, asemenea lui Theodor Codreanu, "de ce aceste odrasle ale unor foști kominterniști preferă, totuși, să rămână într-o țară atât de execrabilă", adică România? Dar respectivul, ca și țipătul său caraghios, "n-a ajuns decât până la ura de țară, lăsând disperarea lui Cioran", altfel zis Patapievici n-are cum să fie decât o tipică personalitate dedublată. Și Theodor Codreanu nimerește formidabil atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și negrii!). Îmi face rău s-o aud trăncănind aceste prejudecăți în fața mea, fără nici o reținere! O, Doamne! Ea ar fi putut să devină altceva decât ceea ce e azi, dacă n-ar fi căzut într-un mediu burghez, cu totul execrabil și întru totul bruxellois! Dar n-a avut mijloacele necesare. În fond, ceea ce mă îndurerează e acest determinism istoric implacabil a cărui victimă e ea! S-o lasăm pe mama, dacă vrei, și să trecem o clipă la mama ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Silică îi va fi substanțial mai greu, ca să le ofere curcanilor, after, niște explicații credibile. Plus că îți datorează, ție, bani. Plus că nu ar fi moral, să-l abandonăm, ca pe-un sac de cartofi, pe tarla. Ar fi execrabil! Incalificabil! Inuman! Până la coadă, bun, ne-bun, Sile e și el de-al nostru, e nativ, nu? Bașca Spinoza, care zice, dacă nu mă-nșel, în "Etica"... Ho, bine, oprește-te, moară! punctează Dănuț sardonic, cu un flit sec, țintit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
necaz decât Părinții Bisericii” Ă 515, 6 februarie 1975), dar corpul degradându-se este o obsesie greu de amânat. Constată, în scrisoarea din care tocmai am citat: „Ce mai îmbătrânește omul! Abia datele astea mă readuc la realitate, la evidența execrabilă a vârstei. Apoi vin la rând beteșugurile și umilințele inerente” (515, 6 februarie 1975). În altă scrisoare, din aceeași perioadă, citim: „Este, desigur, o nenorocire să mori tânăr; dar e mult mai rău să îmbătrânești cunoscând decăderea fizică, îngroșând rândurile
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
poate fi urmărit În ansamblul de manifestări culturale ale studentului respectiv. Tehnicile calitative pot fi folosite nu numai ca metode de cercetare, ci și ca suport pedagogic. Pe mine mă preocupă modificarea metodelor de predare În sistemul academic de la noi, execrabile. Văzând ce se Întâmplă În SUA din punctul de vedere al metodologiilor de predare, situația la noi e dezastruoasă. Mă refer la modul cum se predă literatura, cum se predau tehnicile de redactare și scriere, tehnicile de concepere a materialelor
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
arătat nici un pic de dragoste. DOMNUL KOVACIC (Plângăreț): Jur că n-am vrut să-l omor. Nu aș fi vrut să fie ucis de mâna mea. Ar fi trebuit numai să-l bag în sperieți, pentru că și așa totul merge execrabil azi... DESIRÉE: Fă bine și îngroapă stârvul micului meu hamster sub tufișul de trandafiri din grădina de legume și pe urmă încropește din câteva pietre o cruciuliță, ca să nu fie săpat mormântul la toamnă. Ascultă ce-ți spun, papa! (Domnul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca litotă (="Paul este lamentabil"), (2) afirmă că Paul are părul de altă culoare. Această divergență de comportament întărește ideea potrivit căreia adjectivele afective nu au un semnificat bine delimitat: este periculos să se stabilească diferențe nete între respingător, dezgustător, execrabil... sau minunat, splendid, genial... J.-C. Milner (op.cit.) asociază această distincție dintre două tipuri de adjective cu cea dintre structurile exclamative și interogative, a căror interpretare este complementară. Dacă enunțătorul pune o întrebare, adică cere o informație, este pentru că el
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
gest atipic pentru secolul în care este scrisă, Blecher fiind profund îndatorat lui Bogza pentru modul în care acesta l-a susținut. Știu că nu-ți plac asemenea mulțumiri însă fără tine aș fi continuat să vegetez în cel mai execrabil și mai obscur anonimat, îmbuibat de visuri absurde și de dadaisme învechite. Ție îți datorez înainte de toate organizarea mea și apoi posibilitățile de publicare. Este ceva ce numește ,,sensul vieții", iartă-mi cuvântul acesta mare, și tu ai dat un
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Omiliilor la San Paolo fuori le mura de Dom Giovanni Franzoni 2, culese de Comunitate. Am deschis cartea și-am răsfoit-o: consternarea mi-a sporit. Cum? Și Dom Giovanni Franzoni folosește acest limbaj? E vorba despre „omilii”, dar este execrabil. Și apoi, toată acea litanie ridicolă a parohilor despre „Duminicile” obișnuite sau nu: „A Treia Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „A Patra Duminică de dinaintea Nașterii Mântuitorului”, „Epifania Domnului Nostru”, „Toți Sfinții...”, „Sfânta Maria, Maica Sfântă...”. E oare posibil? Degenerarea seculară ce
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pentru ca lumea asta să avanseze și să profite de ceea ce aceștia cunoșteau, le distrugeau. Comuniștii au distrus toate aceste capacități umane de la vremea aceea. C. I.: Cum era hrana pe care o primeați la Jilava? S. Ț.: Cum să fie?! Execrabilă! Dar legat de hrană trebuie să vă povestesc un aspect. La Jilava ne scotea afară și o să vă spun acum și partea urâtă. Ăsta era centrul Reduit-ului, pereții aveau mai mult de un metru grosime, ferestrele erau largi, înalte și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vor furniza lui Lenin o extraordinară ocazie de a trece de la experimentarea în eprubetă la experiența in vivo. într-adevăr, dacă el s-a dovedit a fi un sociolog submediocru cu a sa Dezvoltare a capitalismului în Rusia, un filosof execrabil în Materialism și empiriocriticism (1909), un dialectician primar în Caietele sale filosofice (1914-1916), un economist lamentabil în Imperialismul, stadiul cel mai înalt... și un utopist puțin original în Statul și revoluția (1917), dublat de un scriitor lipsit de talent în comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
scriitorilor să-i cânte - și aceștia chiar cântau! - romanțe pe versuri de Eminescu (am asistat îngrozit la o asemenea reprezentație). „Sponsorul” Uniunii Scriitorilor, mare iubitor de artă, a ctitorit și o statuie a lui Mihai Eminescu (un rebut, o lucrare execrabilă a lui Gh. Adoc, adusă - bănuiesc - pe bani grei din România), dar n-a mai apucat s-o instaleze într-un loc potrivit în urbea de pe Bâc. Într-o bună zi „Mecena” a dispărut. Acum este căutat și de Interpol
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
legii amnistiei și grațierii. Prin folosirea cadrajului responsabilității (13 în cele două runde ale dezbaterii) ne(rezolvarea) celor două "interese" e atribuită premierului în funcție. Cadrajele episodice folosite în acest sens sunt grăitoare: "Domnule Ponta, ați organizat alegerile în diaspora execrabil!. Dumneavoastră ați suprimat dreptul la vot în disaspora", " Domnule Ponta, ne tot spuneți multe lucruri, doar că rămân vorbe. Fapte așteaptă cei din diaspora! Dumneavoastră ce fapte ați făcut?", "E inadmisibil să avem parlamentari care nu pot fi anchetați pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
ulterior, au depus mărturii, verbal ori în scris. Calitatea surselor, în funcție și de aceea a oamenilor, diferă și, se înțelege, valoarea probelor este inegală. Un izvor (Ioan de Mocsonyi-Styrcea) este (asemenea personajului, care în 1947-1963 a răvășit închisorile comuniste) execrabil, deci inutilizabil; altele sunt aproximative, atestând clar dorința autorilor de-a se propulsa tardive roluri marcante în desfășurarea faptelor (în ordine, D. Dămăceanu, Emilian Ionescu, C. Sănătescu, așadar, toți militari); nu lipsesc probele dezinhibate (Lucrețiu Pătrășcanu, Bellu Zilber), nici cele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
oare, când ai un asemenea job, să vrei să pari invizibilă? Apoi a intrat șeful cel mare și a început să o apostrofeze. În acea clipă s-a prăbușit un mit. Una dintre figurile marcante ale societății civile se comporta execrabil în privat. Am auzit atunci cuvinte din perioada maidanului cu cheia la gât pe care le uitasem și am înțeles privirea coborâtă a colegei. Șeful nostru suferea de o formă extremă de misoginism. Detesta femeile și în special pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
el - lua bilețelul îl băga în buzunar și când îl trimiteam pe ofițerul de contrainformații din cameră comentam ce se mai spunea la Europa liberă. Dar dumneavoastră știți cum se auzea postul. Ei emiteau normal dar la noi se auzea execrabil. S.B.: Eu am stat de vorbă cu cei de la Europa liberă și mi-au spus că mereu s-a crezut că au fost bruiați însă în realitate ei au avut probleme cu stația. Misiunea din Piață S.B.: Și a venit
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
se prefacă într-o obsesie aproape obscenă. Or, eu mai aveam de luptat cu propria-mi oroare superstițioasă față de statutul marital, această inimaginabilă condiție de intimitate și robie reciprocă. Oricum, logica situației mă împingea acum forțat către asemenea primejdioasă și execrabilă aventură. Era primul pas pe care trebuia să-l fac, încercarea de a răspunde la prima întrebare. Trebuia să descopăr, în măsura în care mi-era cu putință, cum era în realitate acest mariaj și ce însemnau cei doi unul pentru celălalt. Luna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
când se trezea împreună cu camarazii din celulă, rugându-se fiecare într-un colț. „Acest lucru m-a ocrotit enorm în urma unor brutalități, în urma unor stări de disperare sufletească, tot timpul m-am simțit tonificat.” Mai mult decât atât, în condițiile execrabile, dacă le putem numi condiții, mai țineau și post, în special în Vinerea Mare era chiar post negru, în situația în care greutatea lor era de regulă sub 40 de kg. Totuși încrederea nu i-a slăbit și, întrebat fiind de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
plac multe lucruri, firește! O parte din jurnaliștii de televiziune nu ar avea ce să caute acolo. Pentru că nu-și cunosc nici meseria, dar nu pentru asta în primul rând am reținere față de ei, ci pentru că vorbesc o limbă română execrabilă. În primul rând, pentru asta. În al doilea rând, pentru că fac emisiuni informative sau emisiuni cu invitați în care comentariul are o parte prea mare. Părerea, impresionismul, foarte puțin informația verificată din mai multe surse, din cel puțin trei surse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și Leul, cu diamante. Discurs, eu răspund, după aceea sunt prezentați Elisabetei. Rămas în Palat până la 4½. Mers cu trăsura la D. Ghica, acolo mare primire precum la Londra, eu îl felicit. Ora 5½ înapoi la Cotroceni. Ceață deasă, mohorât, execrabil. Seara scris. Miercuri, 8 noiembrie/27 octombrie Vreme blândă, cețoasă. Ora 10½ Rosetti la mine. În grădină. După-amiaza cu Elisabeta. Venit Stătescu, decorat misiunea persană, marele cordon al Stelei României ministrului plenipotențiar, marele cordon al Coroanei României generalului, titlul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
aici; ea e foarte descurajată și deloc bine. Sâmbătă, 16/28 ianuarie Vreme mohorâtă, rece și umedă. Înainte de amiază cu Monaco. Stătescu la mine. Elisabeta e mai bine în general, durerile au încetat, fără paroxisme. După-amiaza promenadă cu Monaco, aer execrabil. Ora 5 Elisabeta, care se simte foarte slăbită. Ora 6½ cinat. Ora 8½ cu Monaco la Clubul Ofițerilor, foarte plin. Toate soțiile de ofițeri de față. Dans, până la ora 11¼. Elisabetei i-a fost foarte rău. Noapte cu multe dureri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
un pod de pontoane și avansează spre Tecuci, Corpul de Nord se retrage. Acțiune puțină, enorm de cald. Ora 3½ terminat manevra. Înapoi la Tecuci. Ora 6½ cina, iar seara mică reprezentație în grădină. Vineri, 1/13 octombrie. Tecuci Vreme execrabilă, ploaie. La ora 8, Corpul de Sud trece în marș prin Tecuci, eu privesc. Înainte de amiază scris. Audiențe. Ploaia încetează. Ora 12 plecat cu trenul, cu toți ofițerii străini, la Berheci, 25 minute, întâmpinare, totul frumos decorat. Ploaie torențială, încălecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de cuvânt al autorului. J.S. Bach a avut douăzeci de copii (i-au trăit doar nouă). Când s-a căsătorit, Anna Magdalena, soția sa, avea 20 de ani (1720), era și ea muzician. Comportamentul băieților lor față de mamă a fost execrabil. Au lăsat-o să moară în sărăcie. Lucian Blaga l-a protejat pe Mihai Beniuc, dar infamii nu iartă niciodată un gest generos. În anii triumfului său comunist, Beniuc l-a lovit pe Blaga cu o ingratitudine exemplară. În cultura
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
iau rămas-bun de la familie și, în special, de la mama mea, care este reținută la pat din cauza bolii, dar nici acest elementar drept umanitar nu mi s-a îngăduit, iar când am spus respectivului consilier că eu sunt convins că acest execrabil abuz de putere vine tot din partea dnei Lina Ciobanu, care profită inuman de prietenia cu domnia voastră, compromițând regimul, acesta a lăsat rușinat ochii în jos, neîndrăznind să facă vreo obiecțiune sau să justifice în vreun fel suspendarea vizei. Mult stimată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]