71 matches
-
construi cu alte noțiuni. Or, sînt și indéfinissables... Datele imediate ale experienței sînt și ele însele de nedefinit. Ele nu pot să fie cunoscute printr-un alt mod de cunoaștere decît acela chiar prin care au fost date". Și încă, exemplificator: "Nici o definiție nu va da unui orb din naștere ideea luminii și a colorilor sau unui surdomut ideea de sunet". Așadar, ar exista o coroborare a "domeniului secret" al creației artistice prin seria "indefinisabilelor" logice, iar "metoda", o "metodă" ineludabilă
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
soap operas, sitcoms etc.). În ciuda umorului coroziv, etalat în texte din registre și genuri diferite, Cum am devenit un romancier celebru e o carte tristă despre metehnele scriitorilor, dar mai ales ale cititorilor. Am lăsat la final un citat amuzant, exemplificator pentru satira pe care o face Steve Hely lumii editoriale, de data asta lovind în cei care comentează cărțile: ,,Criticii literari sunt cea mai scârboasă și mai mârșavă specie de porci care a trăit vreodată pe pământ. Sunt niște creaturi
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
de Radu Grielescu izbucnește în replici veninoase la adresa celor doi, și în insistența pe ideea că Chick se lasă folosit de un fost nazist care ține să-și dreagă imaginea publică apărînd în compania unui scriitor evreu. Iată un dialog exemplificator: "- Și de ce n-aș cina cu Grielescu și soția sa? - N-am nici o obiecție atîta timp cît ești conștient de realitate. - Și care ar fi în cazul de față realitatea? - Grielescu te folosește. În vechea lui țară, era fascist. Trebuie
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
de perspective și suprapunerile. Traducătoarea, doamna Viorica Nișcov, care este și o bună cunoscătoare și tălmăcitoare a lui Novalis, face în studiul introductiv o binevenită apropiere de cifrul, marea de corespondențe, misterele novalisiene. Provocări, întrebări despre țeserea lumii - ajunge citarea exemplificatoare a unei mari pete de sânge pe șosea - o pisică sau un câine sub roțile unui camion: Nu aș fi bănuit că aici erau resturi de viață, dacă nu aș fi văzut șase corpuri nenăscute, șase embrioane, care tiveau pata
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
clasicizant. Aici lucrurile sunt și mai derutante, pentru că sunt mai neclare. Mediul intelectual obligă la culturalitate și livresc, iar epicul și percepția umanului se complică până la baroc. Ioanide, ca arhitect, este, indubitabil, un spirit clasic în principiul său creator. Afirmațiile exemplificatoare pe care le-am putea aduna sunt numeroase și critica a făcut această operațiune documentară. Estetica lui Ioanide coincide cu estetica lui G. Călinescu. Amândouă pornesc de la premisa că în artă contează universalul, iar nu particularul. Urmează de aici toate
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
și de poeții (chiar mai cunoscuți) comentați, alcătuind un adevărat manual de estetică '60 ("o campanie pentru lirica românească autentică", precizează autorul într-un Avertisment). Fiecare articol lămurește un aspect al lirismului și-l definește (iar poeziile comentate sunt material exemplificator): vers liber, formulă poetică față de manieră și clișeu, situație poetică, raportarea față de tradiție, inteligența artistică, poezia impersonală, temperamentul liric și inovația, inefabilul, originalitatea, meditația lirică, toate, instrumente obligatorii ale criticii de aproape orice nivel, chiar și după invazia "spiritului științific
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
plastice. Interesantă e și analiza Ketmanului etic, în care apare aberația forjarii omului nou, preocupare comună și a totalitarismului de dreapta (la noi legionarismul a năzuit, și el, să creeze un om nou). Impresionante, chiar tulburătoare, sînt în carte portretele exemplificatoare ale cîtorva scriitori (numiți criptic Alfa, Beta, Gama, Delta) în care polonezii (printre care cartea lui Czeslaw Milosz a circulat, în samizdat, încă din anii șaizeci) au recunoscut modelele unor scriitori, mai toți prieteni sau apropiați ai autorului. Gîndul duce
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
înmormîntare în premieră românească absolută. Tentantă în egală măsură cu originalul (pe care am avut ocazia să-l citesc între timp) este și traducerea extraordinară a lui Alex. Leo Șerban, nu doar modernă în spirit și limbaj, ci, mai ales, exemplificatoare pentru stilul dramaturgic al autoarei. Problema traducerilor, a actualității discursului este una reală, cu semnificații majore în arta spectacolului și, paradoxal, tratată la noi cu suficiență, dacă nu ignorată de-a binelea. Așa cum mărturisea și Șt. Augustin Doinaș, a traduce
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
forma unui distih compus din obișnuiții octosilabi trohaici în rimă (Cu ce dascăl lăcuiește/ Așa carte-alcătuiește). Forma proprie Povești vorbii, prezentată mai sus, se regăsește în tot volumul și marchează inovația poetică fundamentală a lui Pann. Cît despre istorioarele epice exemplificatoare, așa-numitele "povești ale vorbei", ele abordează la rîndul lor o varietate de versuri destul de mare. Domină alexandrinul românesc și cel clasic: "Primăvară-ntîia oară roazele cînd înfloresc,/ C-un fir merse la-mpăratul grădinaru-mpărătesc,/ Care cu plăcere multă-n mîna
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
de-acum trei decenii : „Mucenicăi Mușat”, În loc de Mușatei Mucenic. Aștept ziua În care se vor Încerca asemenea acor duri la nume precum Valeria Seciu, Fatma Mohamed, Olga Tudorache, Laura Avarvarei, Marlene Duduman... În jurnalul lui Pericle Martinescu găsesc o Însemnare exemplificatoare pentru prejudecățile unor inte lectuali rafinați, dar lipsiți de exercițiul lecturii, ori vizionării dramaturgiei. Se zice, uneori, cutare n-are organ pentru teatru În sens scenic. E și cazul de față. Ieșind de la o premieră cu Mizantropul, distinsul cărturar mărturisește
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
literară și altele. Unul dintre cei mai importanți critici români postbelici, autorul este, tipologic, un călinescian. Scenariul articolelor sale se repetă invariabil: parcurse calm, cărțile recenzate sunt citate sistematic, analiza constituindu-se din enunțuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare. Tehnic vorbind, Gheorghe Grigurcu supune poezia sau critica unui decupaj expert și apoi compune un soi de colaje comentate. Inserțiile sale au adeseori și somptuozitatea, și aspectul paradoxal al modelului călinescian. S-a afirmat și ca un polemist acerb, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
este o iluzie în raport cu adâncul lucrurilor, dar cuvântul poetic este o iluzie superioară, un model pentru altă alternativă a genezei. Preocupat de ambiguitatea lumii alcătuită din profan și sacru, poetul este cel care rezolvă această dizarmonie, instituind domnia sacrului transmutant. Exemplificator în acest sens e poemul lui Rimbaud, Poveste, din Iluminări, culegere lirică dezvoltând o suită fabuloasă de metafore cu ambiguități bogate în deschideri interpretative. În poemul la care ne referim este vorba de un Prinț care ucide femeile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
aceste aspirații, iar într-o "Artă poetică" susține cum că poezia trebuie să dezbată marile probleme ale zilei. Publicarea "Declarației patetice", care adună poezii apărute în perioada 1934-1948, constituie,în 1960, un moment de trăire a unor sentimente care devin exemplificatoare: "patrie" și "participare". În 1945, publică poeme ca "Pâinea unanimă", care cere echilibru și justiție, poetul vorbește în sens withmanian despre oameni, pământ și cer, așa cum va vorbi la modul patetic despre simțul onoarei și al datoriei. Republicarea "Cânticelor țigănești
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
statuare, mai mult sau mai puțin ample, complexitatea mișcării și atitudinilor personajelor sunt prezente în foarte multe tablouri și la pictori care se înscriu în curente diferite ale artei. Subliniem faptul că prezentarea accepțiunii artistice a gesturilor și alegerea tablourilor exemplificatoare sunt influențate de gustul estetic personal și posibilitatea contemplării acestora în muzee diferite din țară și străinătate. Ilustrarea mișcării, gesturilor și naturaleții atitudinilor personajelor pictate o întâlnim la Francisco José Goya în operele ,,Vânzătorul de veselă", ,,Baba- oarbă", ,,Manechinul", ,,Luptă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
jurnal de călătorie, studii filosofice și politice, memorii, articole, interviuri), de stiluri de scriitură (analitic, poetic, retoric, sentențios, fragmentar) și strategii discursive (ambivalența, ironia, radicalizarea ipotezelor, inversiunea etc.). Efectele textuale și hermeneutice pe care le provoacă o asemenea scriitură sunt exemplificatoare pentru discursivitatea postmodernă, Baudrillard deținând un tip special de discurs, care, în același timp, expune, dar și ilustrează concepte postmoderne în propriul text. Astfel, prin subiectele tratate și prin modalitatea în care le-a descris în actul scriiturii, Baudrillard a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
social- democraților, toate aceste "partide", "fronturi" și "uniuni" aveau un număr foarte redus, uneori simboloc, de aderenți (Giurescu: 1996, 32). Perseverența cu care comuniștii locali și cei sovietici încercau să își extindă influența nu se limita doar la nivel politic. Exemplificator în acest sens este cazul ARLUS (Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică), o grupare alcătuită preponderent din intelectuali cu simpatii procomuniste, axați pe compunerea unei imagini "cosmetizată și aseptizată" a Uniunii Sovietice și pe înregimentarea populației cu un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ulei ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă, să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu știi de ce îți bați nevasta, lasă că știe ea!”. Mentalitatea cu privire la violență se reflectă atât în opinia individului, membru al unei comunități, cât și a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a suferit trauma este cea care poate, folosindu-se de tot sprijinul care i se oferă să facă travaliul, prelucrarea traumei și să se reapropie de lumea de care a rupt-o evenimentul traumatic. Cazul pe care îl prezentăm este exemplificator în acest sens. Familie de intelectuali, soț și soție, ambii profesori într-o școală generală, într-un sat. Au un copil dorit, care se dezvoltă bine, care le dă satisfacții parentale. Este o familie fericită. Rețeaua lor socială este alcătuită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
general]. Criticii au dreptate s] cread] c] adepții kantianismului utilizeaz] prea des astfel de fraze drept incantații talismanice ale c]ror înțelesuri sunt evidente în mod intuitiv pentru toți. Desigur, poziția ap]rât] aici consider] urm]toarele cazuri ca fiind exemplificatoare pentru exploatare: a te folosi de alternativele limitate, de situațiile disperate și de nevoile stringențe ale celuilalt; manipularea celuilalt înspre un consens prin folosirea unei inegalit]ți de putere; subminarea consensului voluntar și informat al celuilalt prin viclenie sau variate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
in productia lui Komisorjevsky. La Teatrul Old Vic rolul va fi interpretat, din nou, de William Devlin. 1938 Antonin Artaud (1896-1948), creatorul teatrului cruzimii, menit să restituie dramaturgiei "valoarea de ispășire și de suferință", găsește în Regele Lear suficient material exemplificator. Funcția dramei este de a da expresie, prin gest și mișcare, inexprimabilului. 1939 Pentru Mark van Doren (1894-1972), poet și critic american, care publică în 1939 monografia Shakespeare, moartea lui Lear este o necesitate dramatică, pentru că un happy-end (în sensul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cu o multitudine de inovații mărunte regionale și locale. În același timp, asistăm chiar la explozia unui fapt cultural, care continuă, pe bună dreptate, să uimească și care creează impresia, oarecum falsă, a unei documentări arheologice mult mai bogate, mai exemplificatoare și mai precise. Acest fapt cultural este „arta”. Sau, Într-un termen de preferat, fiind mai cuprinzător și mai neutru, grafismul: a trasa semne, a realiza imagini. Un comportament grafic dezvoltat În momentele de repaus sau ca o extensie motivată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]