1,961 matches
-
având deasupra capul împăratului Traian, ne comunica faptul că în anul jubiliar respectiv s-au împlinit și 1850 DE ANI DE LA CUCERIREA / DACIEI / DE CĂTRE TRAIAN, așa cum se consemnează și în inscripția pe trei rânduri plasată deasupra stemei orașului Iași, în exerga. Inscripția F SARAGA de pe reversul plachetei clarifica problemă genezei acesteia - de realizarea ei s-au ocupat comercianții Fany și Elias Saraga, patronii firmei „Autorii Români”, iar proiectul este, după toate probabilitățile, operă profesorului de desen ornamental de la Școala de Arte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cereau rigorile relațiilor pe care le avea cu firmele care-l solicitau, a rămas în anonimat. Din enumerarea realizărilor medalistice care poartă semnătură N Sternberg Jassy și din contemplarea imaginilor, se poate observa că, bună parte dintre acestea, conțin elementul exerga, majoritatea au în reprezentări elemente decorative, alcătuite din ghirlande, steme și panglici, două prezintă edificii, alte două, compoziții cu animale și două reprezentări umane, corect executate, dar inerte (deci lipsite de vigoare, de viață). Doar două au că reprezentări foarte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
imaginea reliefata a Catedralei Mitropolitane văzută din sud, din partea de jos a scărilor, având deasupra legendă MITROPOLIA / MOLDOVEI, divizată de emblemă Sfanțului Gheorghe. De o parte și de alta a imaginii, legenda continua cu anii 1401 și 2001, iar în exerga, cu SUCEAVA-IASI. Reprezentarea aversului este cuprinsă de bandă circulară marginala. În centrul reversului (fig. 24rv) este imaginea iconica a Sfintei Parascheva, cu inscripția C-POL (Constantinopol n.n.) / IAȘI plasată de o parte și de alta a acesteia, cuprinsă de legenda
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu detalii realiste pe avers, (fig.27av) în bandă circulară exterioară și cerc perlat, imaginea catedralei, surprinsă de la intrarea principala și cuprinsă în inscripția circulară de forma nimbului, SFINȚIREA CATEDRALEI „SFÂNTĂ FECIOARA MARIA, REGINA”, flancata de însemne ale crucii. În exerga este legendă pe două rânduri IAȘI / 1 NOIEMBRIE și inițialele realizatorilor timișoreni, OD și FvK, respectiv, prof. dr. Octavian Dogariu, gravura și dr. Franz von Klimstein, grafică aversului. Măreția este dată de viziunea de ansamblu asupra edificiului imortalizat pe medalie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cercuri liniare cu legendă CLINICĂ DE NEUROLOGIE ȘI RECUPERARE NEUROLOGICA (sub forma nimbului) / 1979-2009 (între două steluțe) Reversul (fig. 35rv) prezintă imaginea impozantului edificiu văzut, de această dată, din Nord, nimbată de inscripția SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE, care continuă în exerga cu numele localității, IAȘI, așezat pe două ramuri de laur, ușor arcuite și dispuse simetric. Realizând acest periplu în medalistica ieșeana, de la 1772 și până în 2010, anul jubileului de 150 de ani ai Universității „Alexandru Ioan Cuza”, am intenționat să
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Vodă și Carol I, orientate spre stânga și inscripția semicirculara MIHAI STURDZA VODĂ, CUZA VODĂ, CAROL I REGE. Pe avers (fig. 42av) este imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuita 75 ANI DE LA FUNDAREA ACADEMIEI MIHĂILENE. În exerga este inscripția pe două rânduri 1911 / 50 ANI DE LA FUNDAREA UNIVERSITĂȚII IAȘI. După cum se poate observa, pe medaliile din 1897 și 1911, fațadă principala are un singur rezalit central. Actuala fațadă, cât și extinderile au fost concepute de I. Pompilian
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
scriam în precedentă ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului universității din timpul respectiv, văzut din nord-est, având deasupra inscripția cu denumirea statului român de atunci. În exerga este inscripția pe trei rânduri UNIVERSITATEA / „AL. I. CUZA” IAȘI / 1860- 1960, așezată pe o ramură de laur. Cu modificări în inscripția de pe avers, medalia centenarului a fost adoptată ca medalie de protocol a Universității ieșene, fiind destinată o perioadă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalia realizată de Carniol are pe avers prima imagine medalistica a noului edificiu, iar pe revers efigia regelui Carol I, de numele căruia se leaga construcția acestuia. Din nefericire, așa cum am mai apreciat și cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, aceasta medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistica
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină fiecare câte un scut pe care sunt reprezentate stema Moldovei și stema Munteniei. Deasupra reprezentării se află inscripția semicirculara DUMNEDIEU PROTÉGÉ ROMÂNIA, iar în exerga, inscripția pe două rânduri: V și XXIV JANUARIE / MDCCCLIX (fig. 68 rv). După cum lesne se poate constata, aceasta medalie (fig. 68av și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMÂNIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
avers efigia regelui Carol I, timbrata de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, si legendă 24 IANUARIE 1909 (fig. 74av), iar pe revers o adunare deasupra căreia este amplasat un medalion Al.I.Cuza; în exerga - inscripția 24 IANUARIE 1859 (fig. 74rv). După cum este lesne de dedus, medalia rememorează actul adunării elective din București - care, în memorabilă zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și că domn al Munteniei. Remarcam că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la jubileele de 50 și 75 de ani ai acestuia, în 1971 și 1996. Medalia are pe avers imaginea clădirii, flancata în partea de sus de inscripția semicirculara INSTITUTUL „DR.I.CANTACUZINO”. În stânga clădirii, este bustul savantului orientat spre dreapta. În exerga, sunt plasați anii 1921-1971, respectiv, 1996 (fig. 111av). Nu putem încheia acest medalion fără a sublinia că prezența medalistica a doctorului Cantacuzino este de excepție, cum de excepție sunt și contribuțiile sale în studiul și combaterea holerei, tifosului exantematic, tuberculozei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fost cu nimic afectată dacă ar fi fost gravate alte imagini ale acelorași edificii, originale deci, care adăpostesc UMF „Gr. Ț. Popa”, sau Institutul de Anatomie. Pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie se putea valorifica, cu precizarea anului 1933 în exerga, imaginea impozantului palat din incinta Spitalului „Sfanțul Spiridon” care adăpostește cele două clinici universitare de chirurgie, dar care a fost și rămâne ascuns vederii pentru marele public. Așa cum au fost realizate, medaliile respective, deși nu pot fi ignorate într-o
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
DE / PATOLOGIE / INFECȚIOASĂ / IAȘI / 17-19 SEPTEMBRIE / 1981”, așa cum citim într-o inscripție pe noua rânduri de pe aversul unei plachete care a fost realizată atunci (fig. 124av). Reversul (fig. 124rv) este conceput în două registre. Cel de jos este de tipul exerga și are inscripția pe trei rânduri ACADEMICIAN PROFESOR / MIHAI CIUCĂ / 1883-1969. În registrul de sus, este reprezentat chipul savantului în profil spre stânga, într-un medalion ce dă impresia de profunzime (o interesantă impresie de spațialitate, care detașează aparent chipul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
realizată din inițiativa Societății Medicilor Scriitori și Publiciști și este opera gravorului Monetăriei Statului, Maximillian Fetiță. Aversul (fig. 129av) prezintă imaginea bustului sculptat, orientat spre stânga, al lui Gr. Ț. Popa, având în câmpurile laterale anii 1892 / 1948. În spațiul exerga este inscripția GR.T.POPA, iar în dreapta jos, inițialele gravorului M.F. (cu litere mai mici). Reversul (fig. 129rv) cuprinde două registre: cel din dreapta are inscripția pe zece rânduri SOCIETATEA / MEDICILOR / SCRIITORI / ȘI PUBLICIȘTI / DIN ROMÂNIA / SIMPOZIONUL / GR.T.POPA / ESEIST, PROZATOR / ȘI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ȘTEFAN S. NICOLAU, iar în dreapta jos semnătură incizata a gravorului, sculptorul I. JALEA. Pe revers, (fig. 130rv) este imaginea clădirii institutului creat din inițiativa savantului, având deasupra inscripția pe șase rânduri INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / AL / ACADEMIEI / REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. În exerga, deasupra a doua ramuri de lauri dispuse arcuit, o legendă ne informează, în primul rând, ca medalia este inițiată de ELEVII ȘI PRIETENII, iar în rândul al doilea, prin milesimul MCMLXVI, că este realizată la a 70-a aniversare, dacă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
creăm din nimic!” este acela de a suporta ceea ce, În fulgerări ciudate, scurte, uneori teribile, Întrevedem din uriașul mister, fenomen, uragan, ce se cheamă viață!... Sau ființă! Am mai amintit acel citat din Nietzsche pe care l-am pus În exergă la romanul meu Îngerul de gips, apărut În ’73 și care trebuia, Într-un fel, să mă reabiliteze În ochii multora care, intoxicați de zvonuri, credeau ba că sunt Încă „fugit”, ba că sunt „nebun”: „Cât adevăr Îndrăznește, cât adevăr
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a artistului gânditor. Așa încât toți cei care doresc moartea eminescianismului (și cât de tristă și meschină este lista de nume, și opuscule dușmănoase modelului Eminescu) se văd grav desmințiți de admirabila carte a lui Codreanu care ar putea pune în exergă "capul de zeu tânăr" al poetului, cum numea Iorga capul celui "veșnic tânăr". Prefață la ediția a doua, revăzută și adăugită, Ed. Serafimus, 1999 Constantin CUBLEȘAN Disputele continuă Obsesia depășirii condiției noastre de națiune mică, de țară... balcanică, prizonieră a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chiar când e vorba de poeți religioși recunoscuți, precum Ioan Alexandru". Proba cea mai grăitoare în acest sens o constituie ciclul Doina din volumul Alte fragmente din Muzeon, carte închinată "Cu pietate Marelui Nostru Maestru Mihai Eminescu", cu notația din Exerga ce deschide volumul: "Eminescu-i Dumnezău/ iar eu mi-s Profetul său". Întoarcerea la eminescianism printr-o despărțire "sporitoare" (Noica) nu este pentru Cezar Ivănescu declarativă, ci esențială, mai ales pe linia arheului jignit, scos din istorie, ca și neamul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege. Capitolul 2 Sigiliul statului Articolul 6 Sigiliul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor statului. Articolul 7 Pe sigiliul statului este reprezentată stema tarii, cu România, în exerga, în partea inferioară. Articolul 8 Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe și se aplica, potrivit dispozițiilor ministrului afacerilor externe, pe actele internaționale încheiate de România. Articolul 9 Modelul original al sigiliului statului este prevăzut în anexa nr. 2
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
astfel: pe fond albastru, o spadă de argint, așezată în pal, cu vârful în jos, înconjurată de două ramuri de lauri, de același metal, încrucișate în săritoare în partea de jos și ale căror extremități superioare ating garda armei; în exergă, între un cerc liniar auriu, la interior, și unul auriu și un altul albastru împodobit cu 10 coroane deschise, cu câte 3 fleuroane, intercalate de alte 10 fleuroane mai mici, de asemenea de aur, la exterior, legenda scrisă cu litere
HOTĂRÂRE nr. 1.061 din 25 septembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi documentului de legitimare pentru poliţişti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145307_a_146636]
-
dea puțină strălucire la ceea ce nu fusese, cu siguranță, decât o vulgară gâlceavă pentru stăpânirea Helespontului, cheia acestui Pont Euxin care avea să-l facă pe Ovidiu să se tânguie atâta. Iar acest mare șiretlic avea să slujească drept tristă exergă civilizației noastre, care nu încetează să tot inventeze și altele, tot mai exagerate, tot mai puțin poetice. Începu să fredoneze: Ah, să pleci pe mare lipsit de iubire. Melodia asta i-o fredona seara bunică-sa, când îl culca; nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Suceava. Nume proprii: Lazăr Piscu Mănăilă Marușca Mihăilă și Pițurcă nepoții lui Poiană Dan. Mireca Cozma Bușteanul Marcu Anușca Neacșa Costea Sărăcină Gavril Hubiș Nastasia Marina Vasco Iurie Serban 6986: Egumenul Putnei: Kir Iosif. 200 zloți tătărești, o moșie. Pecete: Exerga: Eu Ștefan Vodă Domnul pământului Moldovei. Cap de bou, cu stea între coarne, cu soarele în stânga și cu luna în dreapta. Nume proprii: Toader Hărniș Bilțu Nicoară Seremet Mărica, fata lui Giargiu Giumătate Mărica, fata Mândrei Căliman Ana Bobului Sima Gureș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
à la lettre”. Este vorba de o formă de hybris care-i asociază dispo- zitivul unei viziuni deformatoare transferate tehnic unui procedeu care a devenit comun literaturii și picturii, ulte- rior și cinematografiei. Procedeul mise en abîme permite prezența în exergă, la nivelul detaliului a unui element-cheie pentru edificiul hermeneutic al compoziției. Acest detaliu poate fi devoalat numai în logica speculară pe care o pro- pune discret și subversiv deformarea optică pe care o induce reflectarea. Caracterul deformator al mise en
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pasăre, pe o eșarfă albă, s-a scris, cu litere majuscule negre, deviza: BONA FIDE (CU BUNĂ-CREDINȚĂ). Drapelul distinctiv al Departamentului de Informații și Protecție Internă va avea culoarea albă, cu lungimea flamurei egală cu 1,5 din lățime. În exergă, în jurul însemnului heraldic, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DEPARTAMENTUL DE INFORMAȚII ȘI PROTECȚIE INTERNĂ * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE. Compoziția de mai sus se va aplica pe centru, pe avers și
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
înclinată, de asemenea, spre dreapta. Ovalul broșează, în partea inferioară, la stânga, pe porțiunea de jos a barei laterale din stânga a literei N. La rândul său, porțiunea de sus a barei laterale din dreapta a literei amintite broșează pe același oval. În exergă, legenda scrisă cu litere albe pe figura geometrică menționată: * ROMÂNIA * AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTIDROG. Semnificația elementelor însumate: a) N - reprezintă siglele cuvintelor ce compun denumirea unității, dispuse în ligatură, anume: prima deschizătură din stânga se consider�� litera A (Agenția), urmează N (Națională
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]