107 matches
-
gravă atingere integrității corporale și intimității psiho-morale a victimei. Este un act care se opune, prin brutalitate și violență, voinței unei persoane.. În același timp, el reprezintă un grav traumatism psihic și moral care va avea consecințe negative multiple. că Exhibiția publică a corpului sau a unor anumite „zone interzise”, din punct de vedere moral, ale acestuia este fie un act deliberat, fie necontrolat. În orice situație el este considerat ca o violare a unor interdicții de morală colectivă, ca un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sophiștii care aveau de împăcat Adevărul (Alétheia) cu moralitatea și dreptatea în pofida evidențelor prea adesea opuse. Aceasta se datora, fără îndoială, faptului că în epoca elenistă stoicismul devenise filosofia dominantă. Vremurile erau prea tulburi și violente pentru a mai permite exhibițiile libertine practicate de cirenaici. Anomia care s-a abătut asupra societății după dezmembrarea Imperiului Macedonean reclama acut revenirea la ordine și legalitate; în aceste condiții, revolta juvenilă a acelor hippies avant-la-lettre care erau cinicii și cirenaicii părea stupidă și lipsită
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
roșu pe fața ei roșie. O simțeam că joacă un rol și că-și per-mite chiar să facă exclamări sau gesturi ridicole ca să impresioneze pe cei care găseau prezența ei acolo nefirească. După ce acceptase totul, nu numai faptul, dar și exhibiția lui în toate detaliile, acum i se părea, din scrupul pentru trecut, că n-ar trebui să rămână calmă. Din când în când arunca chiar câte un răspuns nervos vecinului conciliant. Rudele toate în preajmă, cu demnitate. Cărarea impecabilă a
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în galeriile Castelului din Dresda. Prințul cu zeci de amante și 365 de copii avea, se vede, momentele lui de inhibiție, în care se retrăgea în iatac cu pozele porno, cu târfele și nimfomanele, cu Adam și Eva într-o exhibiție sado-maso vegheată de Satan ș.cl. Cenzura din secolul al XVII-lea îi obliga pe artiști să proiecteze scenele în mit, explică profesorul Holler.) Copia mail-ului de la Najlia, ți-am mai povestit de rusoaica mea bașkiră, pe hârtie tare de copiator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cuviincios al sălii- oameni de o bună condiție, mulți vârstnici. Nici un bravo, nici un bis, nici un zgomot de dezordine omenească - bătăi din picioare, strigăte, scaune Împinse. Doar vibrația recunoscătoare de simpatie pe care o dilată ritmul surdinizat al bătăilor de palme, exhibiția unui evanescent sentiment de solidaritate sub lumini, sub arabescurile aurii ale tavanului. —...Mă gândesc la drumul care ne așteaptă, stăruie Traian. Un singur zgomot de scaun lovit: al lui. A Încercat să se Îndepărteze de planturoasa statuie a Dianei, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și reale, impun prin limbă, paginație și caracterul literelor. Apoi, culegerea articolelor fiind complet computerizată, gazetarul respectiv își poate permite să ocolească inteligent capcanele gramaticii, calculatorul având o marjă de greșeli neînchipuit de mare, deci admisibilă. Astea sânt, adică sunt exhibiții, interveni al șaselea vorbitor conform tragerii la sorți. Pentru a reuși la un concurs de corespondent nu ai nevoie de nimic altceva decât de fler, așa cum au câinii, și de un manual serios de criminalistică. Priviți prima pagină a ziarelor
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de efervescență, dar după ce a trecut exaltarea provocată de el am rămas cu o senzație de gol. În plus, datorită faptului că de data aceasta avusesem martori, lucrurile s-au agravat. Totul a început să mi se pară ridicol, o exhibiție penibilă și mă feream de Eleonora. Mă gândeam că avea acum motive puternice să mă creadă un cabotin; și ce zic eu cabotin... cabotinii vor să joace pentru un public numeros, or, eu mă mulțumeam cu o singură persoană și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Mai greu era să-i explic Eleonorei. După primul proces, când mă înverșunasem împotriva ei, o lăsasem să înțeleagă, prin toată atitudinea mea, că-mi încheiasem definitiv cariera de Don Quijote în robă de magistrat. Păstrasem și o oarecare jenă pentru exhibiția pe care i-o oferisem. Dar nu intenționam să repet înscenarea de la procesul anterior. Nu mai vroiam să-mi rostesc pledoariile în fața Eleonorei pe peron, ca în sala unui tribunal. Știam unde mă aflam și ce vroiam să fac. Mi-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
să se așeze, bucuroși, la un chef și hotărât să mă "educ" prin voință, mi-am impus să beau. Mi-am detestat reținerile de "persoană defectă", iar rezultatul a fost că m-am angajat, cu o sumbră seriozitate, în niște exhibiții ridicole. În special la balurile studențești mă străduiam să nu-mi dau de gol inapetitul pentru alcool, de parcă era vorba de o boală rușinoasă, urâtă, de care nu vroiam să afle nimeni. Balurile aveau loc, săptămânal, sâmbăta noaptea, și se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în aerul rece al iernii prin gurile de aerisire, după care beau o ceașcă de ceai în club, pentru cîțiva cenți. Nu mă țineam deoparte doar din pricina timidității. Simțeam, în primul rînd, că această sociabilitate exuberantă nu se potrivea cu exhibițiile noastre disperate pe apă, cu toate mișcările incorecte de care eram atît de dureros conștient chiar în momentul în care le făceam, și cu propria mea inadecvare, la care se adăuga acum sentimentul de insuficientă putere musculară. Aveam bănuiala constantă
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
nu se potrivesc actului liturgic; sunt așa de lungi, încât preoții, trebuind să aștepte prea mult, se plictisesc și își distrag atenția; cursul ceremoniilor este întrerupt, încât nu muzica este cea care slujește liturghia, ci liturghia este în serviciul muzicii”. Exhibiția și abuzurile muzicale în lăcașurile de cult nu au reușit să fie estompate nici măcar de numeroasele atenționări din partea autorităților ecleziastice. În fond, cerințele Conciliului din Trento au rămas literă moartă, nefiind ascultate. 5.1 Oratoriul Rădăcinile oratoriului se găsesc în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
să scap, spre disperarea hipnotizatorului, până când publicul a început să fluiere; au urmat apoi alt număr și altul, până la sfârșit... „Te-ai jucat frumos“, spunea Zenobia, în drum spre casă, vrând parcă să șteargă gustul penibilului pricinuit de jalnica mea exhibiție. * Michel Lottito, în vârstă de 28 de ani, a reușit în 12 zile să mănânce aproape în întregime o bicicletă în greutate de 7 kilograme. 14. Stăteam în norul meu și mă uitam; de fapt, nu căutam nimic, stăteam ca
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
oară când m-am urcat într-o mașină am avut o senzație de vertij. Raul Ionescu începu să râdă și trânti portiera. Prinse în aer brațul cârnului care făcea exerciții de gimnastică. ― Ai grijă! Te ții după noi și fără exhibiții pe șosea. Nu vreau probleme cu șmecherii de la Circulație. Mașinile ― una albă și una roșie ― demarară. Pe parbriz, ștergătoarele ticăiau ritmic ca un ceasornic. La o fereastră, un bărbat cu nasul strivit de geam scruta cerul ud. " Vrea să știe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fenomenul e de acum cunoscut și clasat (...). Cei pe care gloria efemeră de a mistifica și epata îi ispitește au dreptul să creadă că oamenii sînt, de acum, blazați și inerți. De fapt, li s-a urît de cînd cu exhibiția”. Totuși, într-o altă scrisoare - 1 august 1921, scrisă cu cîteva zile înaintea apariției acestui articol! —, Vinea i se adresa lui Tzara cu următoarele cuvinte: „Dragă puștiule, cînd mergi în Cehoslovacia etc., de ce nu te repezi și pînă aici să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o altă scrisoare - 1 august 1921, scrisă cu cîteva zile înaintea apariției acestui articol! —, Vinea i se adresa lui Tzara cu următoarele cuvinte: „Dragă puștiule, cînd mergi în Cehoslovacia etc., de ce nu te repezi și pînă aici să faci ceva exhibiție cu noua artă? Manifestele voastre au un succes nebun, mai ales cel despre idioția pură, bineînțeles. Ar fi cea mai amuzantă manieră de a-ți irosi viața și numai timiditatea mă împiedică să devin un dadaist militant. Îți încredințez inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ruptura dintre grupul Contimporanul și grupul Integral. Un comentariu redacțional acid (aparținînd probabil lui M.H. Maxy) poate fi citit la rubrica „Notițe“ din numărul 5 al Integral-ului (iulie 1925): „Ar fi trebuit poate să ne ocupăm mai amplu de exhibiția constructivistă de la Teatrul Popular, deocamdată, pînă cînd alții o vor organiza pe baze mai solide, singura. Dacă ne ocupăm, cu regret, pe scurt, e că manifestația mult trîmbițată n’a fost o surpriză nu numai pentru profani, dar chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
demodate? Sfîrșise prin a se îngrășa din pricina atmosferei de naftalină pe care o respirase cîteva milenii și a cozilor de baga ce constituiseră o viață întreagă unicu-i și strictul regim. Deplorabil“. Textul are ceva din funambulescul suprarealist, dar și din „exhibițiile” primelor poeme ale lui Tzara, la care face și o aluzie transparentă: „E jidovul rătăcitor, strigă unul din suită. Gîrbov și obosit, nu vedea pe nimeni și se încurajă pe sine mestecînd un cîntec de drum lung. Un cîntec suspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu era decît o provincie fără ecou a Europei; internaționalizarea se va produce, așadar, mai întîi în mediul cosmopolit, subversiv și antirăzboinic al Zürich-ului; Dada va asalta apoi Parisul și Berlinul (unde mișcarea se politizează, însă, în sens revoluționar) pentru ca „exhibiția” să se stingă, din nou, la periferia Europei Estice (Boemia), după ce energiile îi vor fi fost preluate și disciplinate de Suprarealismul francez și de constructivismele central-europene. Aproape toți membrii „primului val avangardist” (Vinea, Maxy, Adrian Maniu, Jacques Costin, Marcel Iancu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ea chiar a fost multă vreme neglijată tocmai din această cauză. Mai ales fenomenele foarte frapante și extrem de instructive ale sugestiei, ce acționează asupra unui subiect hipnotizat au fost cele lăsate la o parte, fiind privite ca monstruozități, curiozități sau exhibiții frauduloase. Chiar și astăzi mulți profesori de psihologie le neglijează, le evită, le neagă chiar"134. Iată totuși că e vorba de un fenomen general, ce acționează permanent printre noi și care este proiectat în centrul psihologiei mulțimilor. Se afirmă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
toți râd și nu iau în serios niciun adevăr, spus fie cu voce normală, fie cu un strigăt. Era nevoie, așadar, să găsească un mod ca o după-amiză să nu devină sărbătoare pentru plebea însetată de sânge. Și-a continuat exhibițiile nocturne trezindu-i pe cei care își dormeau somnul meritat sau nu. Există mai multe greșeli și presupuneri în lumea medicinii decât în cea a filosofiei; trebuie să te cerți cu toți chirurgii pentru a demonstra că febra nu e
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se construiau în Elveția sau în ranch-urile din California. Existau arhitecți specializați în această ramură, opere de renume. Pomponescu știa de un Carl Gromme din San Rafael, California. La întoarcere, casa lui i se păru pretențioasă și banală cu exhibițiile ei somptuoase. Ioanide cunoștea voluptățile simplității. Întrucât fapta lui Ioanide mergea în sensul pesimismului său, Pomponescu își permise a-i aduce laude. - Am văzut întîmplător, zise cu un mare și în parte afectat sentiment de blazare, ceea ce numiți dumneavoastră pagoda
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îndemînă cele de trebuință, uita să le ia. În mod normal, Pomponescu, chiar dacă nu ieșea din casă, posedând o vastă recuzită vestimentară, se schimba de cel puțin două ori pe zi, întrucît salonul, anticamera și biroul lui reprezentau locuri de exhibiție. Dimineața apărea cu un costum de ținută zilnică, la prânz, dacă reținea pe cineva, își punea un sacou negru cu cravată adecvată, schimbîndu-și de asemeni batista, la cinci își arbora smochingul tivit. Astfel de mutații în toaletă le practica Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Undelor scurte, este un reportaj al trecerii în neființă. Deși o biografie bine construită, cartea Doinei Jela generează nenumărate reacții critice. Nicolae Manolescu, de exemplu, acuză oportunismul publicitar și indecența publicării unor fotografii cu Monica Lovinescu pe patul de spital. Exhibiția cărții deranjează mai ales prin detaliile ce țin de patologia senectuții. Al doilea studiu a apărut în 2010 la Editura Universității Petru Maior, sub semnătura lui Dumitru Mircea Buda. În cartea sa, Războinici invizibili. Protest și literatură în opera Monicăi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
punctuații originale! (Mădălina Stănescu) Regizorul repetând cu Camelia Maxim și Mircea Diaconu 1988 TREI SURORI A.P. Cehov Teatru Național Timișoara Trei Surori a lui Visarion e un spectacol puternic, care îl descoperă pe Cehov din interior. Înainte de a fi o exhibiție actoricească, e un eseu, înainte de a propune metafore, oferă un discurs coerent despre o lume, să o numim cehoviană. Pentru coerența discursului importante sunt toate "părțile", toate secvențele. Observ că acest timp de creație este relativ rar, și când scriu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
verzi file ovale, nebănuit de profunde, copii de trimis în caz de moarte tuturor celor mai mari biblioteci din lume, inclusiv celei din Alexandria?"407 Diversitatea izbândește și în paralela cu mitul lui Pygmalion. Inițial, Doamna T. avea "oroare de exhibiția pe care o implică scena cu rampa ei"408 și rețineri că ar putea scrie: "Dar eu nu știu să scriu...Mă întreb dacă n-aș face chiar greșeli de ortografie?"409 În finalul Epilogului se aruncă cu voluptate asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]