107 matches
-
concerto grosso răsădit la începutul secolului al XX-lea, care permite instrumentelor o multitudine de intervenții solistice care la rândul lor dau posibilitatea etalării virtuozității participanților la actul interpretativ. Această lucrare este considerată ca fiind „provocatoare” și se concentrează pe exhibiții tehnice mai ales la partida de vioară și de bass, astfel că și prin această alegere s-a pus în evidență - dacă mai era nevoie - calitatea acestei renumite orchestre. Solistul serii, violoncelistul brazilian Antonio Menses , nu a fost ales întâmplător
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Aderca și Mihail Sebastian, Lovinescu însuși, adică tot atâția exponenți ai modernismului și oponenți virulenți ai tradiționalismului. Mai rar apar avangardiștii (cu excepția lui Geo Bogza), poate pentru că excesele lor debordează din cadrul unui liberalism consistent, dar moderat, democratic. Soliditatea instituțiilor și exhibițiile rebelilor merg mai greu împreună. Cât despre punctele de vedere și argumentele partidei ,reacționare" (cu N. Iorga și Nichifor Crainic în poziții dominante), acestea se pierd cu totul în frenezia cu care lumea veche, antebelică, la belle époque, e substituită
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
prin care trecuse), Hasdeu ștergea - dintr-o singură mișcare grațioasă - frontiera dintre cunoașterea aproximativă a unei limbi și cunoașterea ei reală: tot n-avea cine să-l verifice în România! A treia componentă a aceleiași acțiuni concertate a reprezentat-o exhibiția bibliografică. De la primele scrieri, autorul își îngroapă cititorul sub un munte de referințe bibliografice, în limbi cît mai puțin cunoscute (manifesta deja o preferință marcată pentru domeniul slav) și din surse pe cît de exotice, pe atît de misterioase. Afirmații
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
a lui Cioran, felul atât de surprinzător în care el se prezintă în ochii cititorului. și fiindcă omul cotidian, efemer, lipsește de regulă din paginile Caietelor, obligația pe care Livius Ciocârlie și-o impune este aceea de a căuta, pe sub exhibițiile histrionice ale lui Cioran, tendințele omului adânc. Citindu-i în paralel cărțile publicate și aceste Caiete, realizăm că mobilul investigației critice este sinonim cu concluzia ei: "ŤCeea ce îmi lipsește este voința de a crea o operă. Această insuficiență este
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
Vasia ultimul secret al feminității sale. Apoi, așa cum era, aplecată în fața lui, s-a complăcut să-l scruteze din cap până-n picioare, cu o cupiditate zâmbitoare. Dumnezeu știe că el era obișnuit să fie analizat ca un animal curios în timpul exhibițiilor bufonilor la Curte. Dar acum încerca sentimentul că acest act își pierduse semnificația originară. în fața acestei soții ciudate, el nu reprezenta, se gândea Vasia, partenerul care trebuie să fie un bărbat normal pentru femeia iubită, ci păpușa unei fetițe căreia
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
frastică. Fraza actuală, dezvăluie el, datează abia de la 28 de ani, de la a treia variantă a Franciscăi. Abia atunci a pus capăt imposturii și, devenind ceea ce era, corectîndu-și inhibiția pînă la - cum s-a dovedit în romanele din urmă - limita exhibiției, și-a descoperit postura stilistică și, în fond, creatoare: Ťpăream inteligent și scriam dezlînat ca un cretin, păream cult și mă exprimam alandala, ca o varză.ť Breban posedă o matrice frastică, obținută după mulți ani de căutări. Fraza rămîne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7489_a_8814]
-
Sâmbătă, în 30 crt., ora 6 p.m., are loc o ședință a comitetului în sala mare a primăriei sub președinția d. primar Dr. Georgevici”. Revenea în 18 aprilie: „În acest scop a fost întocmit un program vast, care cuprinde pe lângă exhibiții de atletism, ciclism, gimnastică, hazena (handbal, n.n.) feminin și un match de footbal între echipele Banatul din localitate și Universitatea Cluj. Dat fiind faptul că întâlnirea dintre cele două echipe românești va însemna un eveniment sportiv cu titlul atracție, nu
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
imaginară cu Geo Bogza și alți ,pornografi" autohtoni ori străini, Claudiu Komartin îmi pare că are exact acel dozaj de nebunie și calcul, agresivitate și retractilitate, expunere mediatică și reală interiorizare ce asigură, în timp, succesul unui autor. Dacă asemenea exhibiții postavangardiste nu ar avea suportul talentului și inteligenței (auto)critice, ele n-ar fi decât o pagină în plus la grosul volum al neobrăzărilor socio-culturale de azi, o variantă jalnică de nonconformism conformist, cu care suntem deja obișnuiți. Să deschidem
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
slujește unei mișcări de spirit: cînd eșecul, dînd naștere unui imbold de compensație, te saltă peste marginile decepției și te scoate din impas. Atunci descrierea sincopelor e urmată de ieșirea din cîmpul lor de coerciție, caz în care puseul de exhibiție are justificare chiar în dorința de a le învinge. Iată motivația care i-a inspirat lui Dan Iacob ținerea unui jurnal al cărui centru de greutate stă în punerea pe tipsie a visurilor frînte. Principala rană a autorului e că
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
mai bine decât Îl cinema romeno degli anni'60 tra realismo, censura e realismo socialistă - titlul ales de Editură NonSoloParole pentru tipărirea, în 2004, a tezei lui Luciano Mallozzi - scopul pe jumătate mărturisit al autorului, acela de a demonstra, fără exhibiții comparatiste, posibile influențe ale neorealismului italian în cinematografia românească. Aceasta inedită analiză a fenomenului cinematografic românesc debutează cu prezentarea celor două concepte cu care operează autorul: neorealismul (italian) și realismul (socialist), utilizate destul de rigid, însă cu o programatica eficientă didactica
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
-și principializeze particularitățile, să-și recunoască defectele constitutive, să-și depășească prejudecățile atunci când o operă literară autentică i-o cere. La noi, Lovinescu a fost mai aproape decât alții de un asemenea ideal" (p. 311). Expresivitatea discursului metaliterar nu înseamnă "exhibiție egolatră, ci frumusețe subordonată, propedeutică adevărului"; iar obiectivitatea nu este sinomină cu prudența. Explicațiile furnizate, aici, de Mircea Martin sunt - din tot ce am citit pe tema dată - cele mai apropiate de propria mea poziție critică, strâns asociată cu deontologia
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
fost cu câțiva pași înaintea ficțiunii, ele nu își mai împart astăzi soarta. Căci dacă numărul scriitorilor se înmulțește și calitatea literaturii acestora nu poate fi contestată, ,oficiul critic practică simultan desființarea facilă și apologetismul impresionist, într-un fel de exhibiție pătimașă, vag rușinată", iar ,diletantismul critic transferă astfel dezbaterea teoretică pe terenul ridicolului". Demn de a fi subliniat îmi pare faptul că Mircea Opriță reușește să demonstreze că literatura de anticipație are o bază solidă, clădită, din punct de vedere
Istoria anticipatiei românesti by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7870_a_9195]
-
perspectivă, Florin Iaru e un caz. Și încă unul foarte interesant. Pentru el, scrisu-i scris și viața-i viață. Fiecare cu regulile specifice. Iar prima regulă, în ce privește literatura, pare să fie aceea a eleganței. Compromisul melodramatic e cu desăvârșire exclus. Exhibițiile sufletești, la fel. Sunt indiscrete. Și, moralmente, neigienice. De fapt, și poezia lui Iaru funcționează după același principiu. (E motivul pentru care, deși extraordinară, aceasta n-are astăzi foarte mulți admiratori. Cum spuneam și săptămâna trecută, așa-numitul public de
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
Concertele pentru vioară de Dimitrie Cuclin Roxana SUSANU „Sonata este exponenta dinamismului uman. Ea trebuie să urmeze toate pildele vieții. Concertul e numai o exhibiție. E static deci. O exhibiție de ce ?- a calităților tecnice și expresive ale executantului” <footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote>. Cititorul acestor rânduri ar crede că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Concertele pentru vioară de Dimitrie Cuclin Roxana SUSANU „Sonata este exponenta dinamismului uman. Ea trebuie să urmeze toate pildele vieții. Concertul e numai o exhibiție. E static deci. O exhibiție de ce ?- a calităților tecnice și expresive ale executantului” <footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote>. Cititorul acestor rânduri ar crede că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic pe care compozitorul îl acordă
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
zilnică , Schițe și povestiri și, după revoluție, Câteva amănunte sau Alinierea la start) se pot citi mai degrabă așa: „Câte-un bezmetic își lipește/ urechea de carapace: acolo, înăuntru,/ zumzăie o religie unică, puțin sinistră/ alcătuită din resturi/ puse pe exhibiții, deci senine, capcane/ efecte de perspectivă./ O religie peste care ziua de mâine/ presară artistic cenușă.” O poezie care, conchide Nicolae Manolescu, reprimă „cu sadism orice formă de sentimentalism”. În termenii aceștia se încheie, deci, la Elena Ștefoi, prima etapă
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
asistă la Timișoara la procesul comuniștilor implicați în incidentul din 7 aprilie. „Grup de smintiți” „La Timișoara s-a ținut un congres al sindicatelor unitare. N-a știut nimeni de acest congres al câtorva zeci de derbedei, fiindcă nu interesează exhibițiile unui grup de smintiți. Nu i s-a dat nici publicitate, fiindcă nu merita. Singur guvernul știa de adunare, fiindcă o autorizase, pe motivul binecuvântat că nu putea refuza o cerere de fapt legală. Dar congresul s'a terminat Vineri
Agenda2005-38-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284215_a_285544]
-
văd filmul „în care se arată cum a fost chinuit Iisus”, pe urmă ies și zic că e multă răutate în lume, că ar trebui să fim mai buni unii cu alții, și cu asta m-am scos. Nu fac exhibiția numai pentru ceilalți, ci și pentru mine însumi. Eu, care sunt un arivist, un impostor, o lichea, un vierme care înghite și dejectează, mă autoadmir pentru faptul că, plătind prețul biletului la filmul lui Gibson, prizez iubirea de oameni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
rigidă a Palatului și a improviza serbări și promenade. Lumea se puse pe treabă și organiză o plimbare cu caleștile la care luă parte tot ce Însemna ceva la Curte; iar populația Madridului rămase cu gura căscată, entuziasmată de acea exhibiție cavalerească măgulind atât de mult orgoliul național și care, fără doar și poate, englezilor li se păru uluitoare, incredibilă. Fără Îndoială, când viitorul Charles I s-a interesat de posibilitatea de a-și saluta viitoarea logodnică, chiar și cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
se construiau în Elveția sau în ranch-urile din California. Existau arhitecți specializați în această ramură, opere de renume. Pomponescu știa de un Carl Gromme din San Rafael, California. La întoarcere, casa lui i se păru pretențioasă și banală cu exhibițiile ei somptuoase. Ioanide cunoștea voluptățile simplității. Întrucât fapta lui Ioanide mergea în sensul pesimismului său, Pomponescu își permise a-i aduce laude. - Am văzut întîmplător, zise cu un mare și în parte afectat sentiment de blazare, ceea ce numiți dumneavoastră pagoda
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îndemînă cele de trebuință, uita să le ia. În mod normal, Pomponescu, chiar dacă nu ieșea din casă, posedând o vastă recuzită vestimentară, se schimba de cel puțin două ori pe zi, întrucît salonul, anticamera și biroul lui reprezentau locuri de exhibiție. Dimineața apărea cu un costum de ținută zilnică, la prânz, dacă reținea pe cineva, își punea un sacou negru cu cravată adecvată, schimbîndu-și de asemeni batista, la cinci își arbora smochingul tivit. Astfel de mutații în toaletă le practica Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cele mai neașteptate obiecte. Pistoalele lor au formă de sfeșnic iudaic, de crucifix, de chitară electrică... Alte opt filme în film, fiecare altfel, cu găselnițele cele mai abracadabrante (o mașină sexuală care poate avea orgasm, arhitecturi 266 fabuloase, expoziții și exhibiții) formează partea centrală și cea mai lungă a "Muntelui Sacru". Formația fiind completă, cei zece pornesc spre cucerirea nemuririi. Aici alegoria devine mult prea apăsată, generând un anticlimax destul de stânjenitor, dar necesar în economia filmului. Peisajul natural se substituie celui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu cealaltă, centrifugă, asigură dimensiunea tragică în joc. Este vorba de un tragic exploziv (prin amplitudinea și fervoarea trăirii), un tragic ce încearcă să se convingă în primul rând pe sine de veridicitatea sa, de tragismul său. În funcție de mijloacele alese, exhibiție sau interiorizare, poetul adoptă ipostaze aparent ireconciliabile: cabotinism sau damnare. Dar ambele căi îl conduc pe Emil Botta spre poezie. În primele volume de versuri (Întunecatul April, Pe-o gură de rai), gesturile largi, grandilocvente, corespunzătoare pozei de cabotin, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
chimvalele, Unde cele patru puncte, cardinalele? (Pact) Disperarea cucerește noi spații, prin violență: Claruri de lună, cu târnăcop, cu berbec, am spart pereții și mult s-au muncit spărgătorii. Muream de tristețe, pieream în cenușă... (Monos) Aceste spații sunt ale exhibiției, ale lamentării: Zi și noapte mă lamentez, singur, singur ca un huhurez. Clipele trec pe lângă mine ca furtuna printre ruine. (Gravitațiuni) Vai, mie, barca pare un sicriu, Timonierul e palid, gluga îi acoperă țeasta... Lopătează, lopătează, despică hula: Fuga noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și, specific scrierilor lui Botta, o pervertire a ideii de interioritate. Universul liric, abstractizat până la autodistrugere, își găsește în limbaj singurul element de susținere. Interioritatea va deveni, ca ultimă opțiune posibilă, un tărâm muzical, al sonorității difuze, un spațiu al exhibiției prin sunet. Poetul dă impresia că pronunță cuvinte ca un copil care învață să vorbească, fascinat de sonoritatea lor, fără o preocupare deosebită pentru semnficație: Trif nebun! Vi, og, vi, privighetori, vrăjitori, într-o zi, vi, og, vi, i, og
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]