10,806 matches
-
Arena" de la Iași; înființează în 1919 revista satirică "Hiena". Dă viață, în 1924, ziarului "Cuvântul", păstrându-i-se director până la plecarea din țară și rămânerea în exil, înainte de 23 august 1944. Scriind despre el, unul din apropiații săi din epoca exilului, René A. de Flers, oferă foarte multe date, în ideea că "generațiile de astăzi trebuie să cunoască acest fapt". În realitate, multe fapte prin care Pamfil Șeicaru se înfățișează posterității interesate de adevăr, în complexitatea personalității sale. A ținut piept
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
lui O. Han le stă de strajă, reprezentând România. Nimeni nu știe care a fost modelul statuii, scrie René A. de Flers, este mama lui Șeicaru, care orbise și pe care fiul ei o venera ca pe o sfântă." În exil, scrisul i s-a menținut tot atât de neconciliant năvalnic, precum fusese și în țară. Sunt grăitoare, printre altele, paginile publicației "Carpații", aflate în Biblioteca Institutului Român din Freiburg, frecventată de membrii redacției "Jurnalul literar". În ele a scris Pamfil Șeicaru asprele
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
de reîntregirea neamului. Refugiat, la început la Madrid, unde a scris la publicații spaniole și a vorbit la postul de radio madrilen, el s-a retras în cele din urmă în Germania. Viața nu i-a fost ușoară. Abia în exil se simte în captivitate. I se fac multe șicane morale și materiale. Poliția franceză intervine să-i fie desființat ziarul "Chemarea", fondat de el și difuzat la Paris. Greutățile financiare îl stânjenesc. Disputele dezbinatoare ale românilor din diaspora îl îngrijorează
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
-o pentru marxism (deloc în consonanță cu modele politice actuale) care, crede el, pe anumite paliere ținînd de filozofia istoriei, ar fi putut face casă bună cu mișcarea legionară (vezi pp. 57-59). în mai bine de jumătate de secol de exil, Theodor Cazaban a cunoscut multă lume și cîteva crochiuri ale unor fețe din mediul intelectual francez, realizate de el, sînt de interes maxim. Mircea Eliade, Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vintilă Horia, Neagu Djuvara, Paul Barbăneagră, Alexandru Ciorănescu, dar
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
roman, iar subiectul, sînt sigur, îi va tenta pe mulți. Dar Boris Caragea, precum arătam mai sus, n-are vreo vină ce s-ar cere răscumpărată, ci dimpotrivă, un merit care trebuie relevat. Statuia lui Lenin se cuvine scoasă din exilul de la Mogoșoaia și adusă din nou într-un spațiu vizibil, bunăoară pe ringul de dans al unui restaurant high-life de la Șosea. Așezat pe o platformă rotativă, cu aerul lui de chefliu deshăinat, Lenin i-ar stimula generos pe meseni în
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
românească (la pământ!), medicina (invadată de medicamente străine experimentate pe pacienți); unde, frumoasele peluze cu multicolorele și parfumatele petunii și crăițe autohtone, de pe Litoral, lăsate să piară, dar înlocuite în schimb cu bieți palmieri aduși pe "bani verzi" și suferind exilul că și nefericitul Ovidiu (de pe acum tânjind la locurile natale, iar la iarnă vor simți, ca și poetul român, vântul turbat de la malul mării, unde îngheață valurile). Tot "actualitate": recent am intrebat în Italia cum de "se menține", în ciuda repetatelor
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
eventuală acuzație de dizidenta, din partea regimului. în sprijinul tezei nesolidarizarii cu dictatură, se pot invocă problemele de mai tîrziu ale lui C.J.C. cu cenzură, precum și cutezanța de a fi publicat, în revistă să Papeles de Son Armadans, multe nume ale exilului spaniol. Eseistul biograf susține însă, cu ironia și maliția care îl caracterizează (că un stigmat), ca autori-tatile nu au răspuns acelei misive pentru că Cela "nu ar fi făcut doi bani că polițist", nefiind decît un "amator", "iar acel sistem reprobabil
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
critic de artă, eseist, poet de limbile română și spaniolă, profesor universitar la București și la Madrid, Alexandru Busuioceanu aparține deopotrivă culturii române ca și celei spaniole". Complexitatea omului, experiența scrisului și a frecventării mediilor literar-artistice și politice, din anii exilului, de la Madrid și Paris, se strâng de la sine pe teme mari, practic documentare, după lectura întregului. Adică pagini despre anii 1939, 1946, 1947, 1948 și 1949, scurte fragmente, câte au mai rămas după mai mult decât severa autocenzurare, continuate cu
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
înlăuntrul său, tăcut și tenace, dezaprobându-mă profund". Ar mai trebui să scriu despre spiritul critic al lui Alexandru Busuioceanu, despre monumentalul cultural din concepția sa de scriitor, despre condiția scriitorului de pretutindeni, dar mai ales aceea a scriitorului din exil, despre mândria lui de a se găsi citat cu lucrările sale în diferite bibliografii, în articole din diferite contribuții științifice, în antologii de poezie, originale și traduceri. Aportul dlui C. Popescu-Cadem este greu de prețuit la adevărata sa valoare, când
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
care îi declară de îndată că el e genial. Fug împreună spre Elveția, Italia și Paris, se vor căsători abia douăzeci și șapte de ani mai târziu, vor avea doi copii cu destin tern și tragic, vor trăi permanent în exil într-o solidaritate agitată, ca doi anarhiști hotărâți și, în ciuda tuturor nefericirilor, foarte veseli. Acest ciudat însoțitor al Norei e scriitor, iar ea e singura care are dreptul să-i spună Jim. De multe ori, el o s-o împiedice să
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
în primele zile ale revoluției și căreia i s-a organizat un ceremonial funebru impresionant, la limita parodicului grotesc cu sublimul dramatic, a fost tocmai aceea a lui Lenin. în vastul ambient al Casei Scânteii, pînă și acest moment al exilului magico-simbolic a avut ceva ieșit din comun prin amploare și printr-un anumit patetism al ritualului. O măreție posacă și hilară în același timp, un soi de jubilație atinsă vizibil de tonurile negre ale melancoliei au condus pe ultimul drum
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
încă un asemenea reziduu post-ideologic, încît - fapt memorabil - la decesul lui Eugène Ionesco, actualul premier Adrian Năstase a găsit cu cale a-l mustra pentru "desțărarea" sa. Virgil Nemoianu e personalitatea asupra căreia se poate testa, în chip concludent, ideea "exilului american" deoarece d-sa e, la ora de față, românul cel mai realizat și mai cunoscut în mediul cultural din Statele Unite. Deținător al catedrei speciale "William J. Byron Distinguished Professorship in Literature and Philosophy" la Catholic University of America din
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
pe cele, din păcate prematur întrerupte, ale lui Ion Petru Culianu. Nuanțele joacă un rol important în circumscrierea situației d-lui Nemoianu, care precizează: Cred că în cazul meu se poate vorbi de o expatriere mai curînd decît de un exil, iar cuvîntul "profesional" o descrie mai corect decît cel "cultural"". Ceea ce subliniază această frază e situația de normalitate, într-o societate democratică, a stabilirii individului în orice punct al mapamondului, în temeiul unei motivații eventual decurgînd din necesitățile activității sale
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
George Caïr Fuit "Moftul român" îi confirmă opinia că seria a III-a a publicației este o altă revistă, fără nici o legătură cu I. L. Caragiale. Scrupulul exactității caracterizează activitatea editorială a autorilor ediției de față. Ei reproduc reacțiile din presa exilului, textele lui Th. Cazaban și N. I. Herescu, publicate în "Jurnalul literar", reacție față de politica de reconsiderare a scriitorului cu prilejul centenarului nașterii, din 1952. Sunt atenți de câte ori a fost semnalat articolul Take Ionescu, pentru comparare. Rezultatul este de ținut minte
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Dubliners (Oamenii din Dublin) de Joyce, sunt cincisprezece nuvele splendide, fără timp. Joyce le-a scris când avea douăzeci de ani trimițându-le unei edituri în 1912, publicate după doi ani, grație intervenției lui Ezra Pound. Joyce trăia atunci în exil, la Trieste, își întemeiase o familie și preda engleza, considerându-se mereu nimic mai mult decât un scriitor. Atunci îl cunoaște și pe excepționalul scriitor Italo Svevo, care-l va influența enorm. Nuvelele au fost scrise după trăirea a două
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
în afară, niciodată depozitându-se în ascuns, în camerele inimii, pentru a fi dăruite altei ființe, simula acum acea iluzie a strămoșilor ei care făcuseră mereu descoperiri ca să-i civilizeze pe �sălbatici". Am aflat tot aici, la târg, în orașul exilului lui Musil, că există un zodiac al arborilor și că Renè este fag, un arbore superb care vrea să-i ia sub crengile sale protectoare pe ceilalți arbori mai mici. Iar eu sunt un cedru care are mereu un țel
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
carte recent apărută în România ține de noroc: de o loterie invizibilă. Sau, fără îndoială, de vechea metodă a relațiilor personale, a prieteniilor - care-mi amintește de felul cum circulau cărțile interzise, străine, sau pur și simplu intruvabile în comunism. Exilul, depășirea exilului, este, sub o formă sau alta, o temă recurentă în ceea ce scrieți. Care au fost pentru dumneavoastră "lecțiile exilului"? Mă opresc aici la una dintre cele pe care le consider importante. Lectura. Veneam în America dintr-o cultură
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
apărută în România ține de noroc: de o loterie invizibilă. Sau, fără îndoială, de vechea metodă a relațiilor personale, a prieteniilor - care-mi amintește de felul cum circulau cărțile interzise, străine, sau pur și simplu intruvabile în comunism. Exilul, depășirea exilului, este, sub o formă sau alta, o temă recurentă în ceea ce scrieți. Care au fost pentru dumneavoastră "lecțiile exilului"? Mă opresc aici la una dintre cele pe care le consider importante. Lectura. Veneam în America dintr-o cultură duală: cea
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
a prieteniilor - care-mi amintește de felul cum circulau cărțile interzise, străine, sau pur și simplu intruvabile în comunism. Exilul, depășirea exilului, este, sub o formă sau alta, o temă recurentă în ceea ce scrieți. Care au fost pentru dumneavoastră "lecțiile exilului"? Mă opresc aici la una dintre cele pe care le consider importante. Lectura. Veneam în America dintr-o cultură duală: cea publică și cea "subterană". Lăsam în urmă o mare abilitate secretă, făcută din înțelegerea regulilor nescrise despre felul în
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
un fel de opoziție tacită față de regim, o opoziție care diferenția subtil între ceea ce poate fi spus și ceea ce nu trebuie spus cu nici un chip - sub penalitatea disprețului în interiorul grupului tău de prieteni. Era de fapt o situație schizofrenică. în exil m-am simțit liber - dar liber într-o societate ale cărei reguli nescrise nu le cunoșteam, liber de o libertate abstractă. în același timp, această libertate era vitală pentru gîndire, pentru ceea ce aș numi "respirația minții". întărit astfel, am putut
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
și atunci cînd sunt repetate - superficiale. Cum se așază "generația de aur" în istoria culturală a României? Ce generație o anunță? Și ce i-ar urma? Mă întrebați despre "generația de aur" - o generație care s-a afirmat deplin în exil și prin exil, chiar și prin schimbarea limbii. în Franța, după război, bilingvul Ionescu a optat natural pentru franceză, limba pe care-o vorbise din copilărie. Opțiunea lui Cioran a fost mult mai dificilă, renunțarea la română a avut pentru
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
sunt repetate - superficiale. Cum se așază "generația de aur" în istoria culturală a României? Ce generație o anunță? Și ce i-ar urma? Mă întrebați despre "generația de aur" - o generație care s-a afirmat deplin în exil și prin exil, chiar și prin schimbarea limbii. în Franța, după război, bilingvul Ionescu a optat natural pentru franceză, limba pe care-o vorbise din copilărie. Opțiunea lui Cioran a fost mult mai dificilă, renunțarea la română a avut pentru el și sensul
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
să determine, datorită unei înțelegeri înguste, o reprovincializare a culturii române. Dar despre asta ar trebui discutat mai mult și într-un context mai larg. Să notăm totuși că mesajul matur al generației '27 e un mesaj trecut prin filtrul exilului - al exilului extern sau al exilului mai aspru, mai dureros, mai eroic, cel intern. E un mesaj în care spiritul anilor '30 e repudiat. Cele două vizite despre care pomeneați la început, la Tîrgul de Carte de la București, n-au
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
datorită unei înțelegeri înguste, o reprovincializare a culturii române. Dar despre asta ar trebui discutat mai mult și într-un context mai larg. Să notăm totuși că mesajul matur al generației '27 e un mesaj trecut prin filtrul exilului - al exilului extern sau al exilului mai aspru, mai dureros, mai eroic, cel intern. E un mesaj în care spiritul anilor '30 e repudiat. Cele două vizite despre care pomeneați la început, la Tîrgul de Carte de la București, n-au fost, totuși
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
o reprovincializare a culturii române. Dar despre asta ar trebui discutat mai mult și într-un context mai larg. Să notăm totuși că mesajul matur al generației '27 e un mesaj trecut prin filtrul exilului - al exilului extern sau al exilului mai aspru, mai dureros, mai eroic, cel intern. E un mesaj în care spiritul anilor '30 e repudiat. Cele două vizite despre care pomeneați la început, la Tîrgul de Carte de la București, n-au fost, totuși, singurele dumneavoastră vizite în
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]