1,411 matches
-
române �ti împotriva gerului și-a vântului/ oriunde ați osteni pe întinsul pământului,/ drepți ca stejarii să stați/ chiar de-ați vorbi cu regi și cu-mpărați,/ adevărul, chiar și atunci când v-ar pierde,/ să-l spuneți verde!..." "Aron Cotruș, exilatul" este o carte recuperatorie, de referință pentru Istoria literaturii, ce evidențiază o parte din viața poetului, rămasă sub conul de umbră. Ea este un jalon direcțional - confirmativ ideii că poemul cotrușian își poartă autoreferința desțărării, precum fluviul imaginea sa, fiindcă
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
capăt în esența poeziei cotru �iene �i celălalt în iubirea lui Ion Cristofor față de poetul comentat, iar arcul care se formează nu este altceva decât triumful cu care reintră în literatură desțăratul. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Ion Cristofor-Aron Cotruș, exilatul / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul I, 24 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
un sistem polițienesc bine pus la punct, prezintă avantajul că pot fi suprimate fără dificultăți”. Ceea ce - chiar la momentul respectiv - se petrecuse deja în România. Prin urmare, așa cum clarvăzător notase Eliade - a face cultură devenise unica politică eficace pe care exilații o aveau la dispoziție. „Situațiile tradiționale au fost demult inversate: astăzi politicienii nu se mai situează în centrul propriu-zis al istoriei, ci savanții, elitele intelectuale” (Eliade 1973: 103). Primele manifestări revuistice apăruseră chiar în anii imediat următori (’48 - ’49) instalării
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Contextul ideatic În acest context, „naivitatea” intelectualilor noștri care tocmai reușiseră să evadeze din raiul fericirii comuniste era de-a dreptul frapantă: Europa nu-și dă seama că i s-a amputat o parte din propriul trup? - se întreba stupefiat exilatul Mircea Eliade în 1952. (Judt 2008: 193). Cât se poate de limpede răspunsul era nu! Pentru Franța, politica lumii nu reușea să fie gândită altfel decât prin prisma foarte îngustă a mult mai vechilor sale obsesii. Înțelegând lucrurile, cu toate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
țară, ai cărei cetățeni devenisem, să prezentăm în paginile lui și discuții cu alți români din exil și din alte țări, care să ne împărtășească din experiența lor. Așa au apărut interviurile cu românii din exil: cum ne simțim ca exilați, semnificația exilului, cum ne-am adaptat la condițiile din noua „patrie”, rolul Bisericii Ortodoxe Române printre exilați, ce putem face noi, cei din exil, pentru a-i ajuta pe cei din România, dar și despre reîntoarcerea „acasă” au fost doar
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani by http://uzp.org.ro/curierul-romanesc-a-implinit-35-de-ani/ [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
și din alte țări, care să ne împărtășească din experiența lor. Așa au apărut interviurile cu românii din exil: cum ne simțim ca exilați, semnificația exilului, cum ne-am adaptat la condițiile din noua „patrie”, rolul Bisericii Ortodoxe Române printre exilați, ce putem face noi, cei din exil, pentru a-i ajuta pe cei din România, dar și despre reîntoarcerea „acasă” au fost doar câteva dintre temele care au stat la baza interviurilor din perioada 1980 - 1990. De-a lungul celor
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani by http://uzp.org.ro/curierul-romanesc-a-implinit-35-de-ani/ [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
au ajutat cu articole, informații și reportaje. Astăzi, ei sunt principalii sponsori ai CURIERULUI ROMÂNESC. Nu mai suntem tineri, iar entuziasmul ne-a mai dispărut, căci în acești 35 de ani am cunoscut pe propria piele ce înseamnă să trăiești exilat și care sunt riscurile politice și financiare create de editarea acestei publicații. Dar rămânem optimiști. Silvia Constantinescu
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani by http://uzp.org.ro/curierul-romanesc-a-implinit-35-de-ani/ [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
fie că facem pe "realiștii", pe oamenii puternici, rușinându-ne de nostalgii și refuzând să mai deschidem lăcata cu care am zăvorât comori de suflet. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Elena BUICĂ: Răspunsurile depind de mulți factori: de țara pe care ai ales-o, de departarea până la ea, de temperamentul și educația fiecăruia. Se mai ia în calcul și vârsta și nu de puține ori, de șansa sau neșansa care
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
întâmplat ceva foarte grav. Văzând cum s-a roșit la față, au concluzionat: „Ți-a fost rau, vino sa te relaxezi". Și așa și-a însușit și ea o lecție canadiană. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Elena BUICĂ: Nicăieri pe lume nu se simte ca în Canada suflul „Odei bucuriei" compusa de Ludwig van Beethoven pe textul lui Friedrich Schiller: „Frați pe lume toți noi suntem". Aici s-au adunat mai mult ca oriunde, toate semințiile
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
aici), cele mai multe proprietăți personale. Muncind mult, petrecând o parte din timp în mașini, din cauza distanțelor foarte mari, oamenii găsesc o binefacere stând în mijlocul celor dragi și robotind câte ceva prin jurul casei. Nicolae BĂCIUȚ: Ce perspective are ecumenismul în armonizarea relațiilor dintre exilați și populația țărilor gazdă? Elena BUICĂ: În climatul bun și cald al Canadei, guvernul are rol fundamental în a uni cetățenii ei, chiar dacă sunt adunați din toată lumea. Bisericile își desfășoară nestingherite slujbele în ritul și graiul lor. Nicolae BĂCIUȚ: Care
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
gazdă? Elena BUICĂ: În climatul bun și cald al Canadei, guvernul are rol fundamental în a uni cetățenii ei, chiar dacă sunt adunați din toată lumea. Bisericile își desfășoară nestingherite slujbele în ritul și graiul lor. Nicolae BĂCIUȚ: Care e diferența între exilații ideologici și cei economici, ca să etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale. Elena BUICĂ: Așa cum am mai spus, în Canada nu există niciun fel de diferențe
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
în USA unde câștigul poate fi mai substanțial, dar noi am preferat Canada pentru că ne oferă mai multă protecție socială, mai multă demnitate umană și o existență în normalitate. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Elena BUICĂ: Depinde ce își dorește fiecare și pentru ce a emigrat. Pentru familia mea și așa cum observ, pentru multe alte familii, în Canada, este o mare binefacere traiul în normalitate și într-un grad de civilizație mai avansat. Aici
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
creează noi oportunități pentru a vizita alte și alte locuri din lumea cea largă și cu multiplele ei forme de civilizație și de frumuseți. Fenomenul globalizării nu este numai o vorbă oarecare, cred că are perspective. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Elena BUICĂ: În viitor, eu cred că omenirea se va afla într-un fel de du-te-vino tot mai intens. Astăzi, circulația cu avioanele este cu mult mai
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
frecventă decât acum 10-25 de ani și are o largă perspectivă de dezvoltare. Vorbind de Canada, linia generală este cea de acceptare. Imensa întindere de pământ canadian trebuie să fie și populată. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonul latin ,,ubi bene, ibi patria”! Elena BUICĂ: Dacă ne referim la stropul de otravă strecurat în acest dicton, cu înțelesul „dacă aici mi-e bine, asta mi-e patria și alta nu mai există", pentru români nu se
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
înapoi nici o clipă, pe brațele lor au legănat destinul nostru ca neam, crescând și educând voievozi, eroi, patrioți, martiri, preoți și monahi... Și-au așteptat, cu suspinuri caste, ani de-a rândul, soții sau logodnicii luați sclavi sau prizonieri, deportați, exilați, închiși în temnițele comuniste, primind din depărtări doar un colț de fotografie ștearsă sau vreun rând de haine însângerate... Toate au căzut secerate sub povara Crucii, dar s-au ridicat cu nădejdi de Învieri în priviri și în suflet purtând
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
Ce știm despre poetul roman Ovidius Publius Naso? Despre poetul clasic, pe nume în limba română, OVIDIU, aflăm pe internet, dând search, informații în 374.000 de articole în limba română. Biografia, în multe cazuri citată din chiar operele latinului exilat la Tomis, pare a fi exactă și detaliată. Pe scurt, OVIDIU s-a născut la 20 martie, în anul 43 î.Hr., în localitatea Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila, Italia și a murit pe pământ românesc în anul 17 sau 18
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Ce știm despre poetul roman Ovidius Publius Naso?Despre poetul clasic, pe nume în limba română, OVIDIU, aflăm pe internet, dând search, informații în 374.000 de articole în limba română. Biografia, în multe cazuri citată din chiar operele latinului exilat la Tomis, pare a fi exactă și detaliată.Pe scurt, OVIDIU s-a născut la 20 martie, în anul 43 î.Hr., în localitatea Sulmo, azi Sulmona, provincia Aquila, Italia și a murit pe pământ românesc în anul 17 sau 18
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
sublima trăirea și realitatea prin scris-. Transhumanța scriitoricească de la critica literară la versuri, de la dramaturgie la proză, de la un gen liric la unul umoristic, are un vector comun, necesar sau stimulent scrisului, un “change of writing style” ... Citește mai mult Exilat în strigăt, Viorel SavinEditura Ateneul Scriitorilor, BacăuExistă o etapă anume pe parcursul devenirii unui scriitor...să o numesc a deplinului. Un scriitor, după ce concepe un număr de opere, umple cupa creației cu idei în mod diferit, deodată diferit, față de acumulările sale
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
ciobanii și plugarii, mai degrabă Abel și-a scăpat oile în grâul lui Cain și Cain și-a scăpat sapa în țeasta lui Abel. Drept pedeapsă, e expulzat cu ordinul precis ca nimeni să nu-i verse sângele. E primul exilat. Istoria neascultării umane continuă. Oamenii sunt sălbatici și greu de stăpânit. Le place viața, libertatea, nu robia. Până nu experimentează sclavia la alte popoare, nu realizează cât este de dulce robia propriului Stăpân. Moise le scrie atunci primele porunci divine
Teoria ciobănească a conspirației by https://republica.ro/teoria-ciobaneasca-a-conspirac-iei [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
ciobanii și plugarii, mai degrabă Abel și-a scăpat oile în grâul lui Cain și Cain și-a scăpat sapa în țeasta lui Abel. Drept pedeapsă, e expulzat cu ordinul precis ca nimeni să nu-i verse sângele. E primul exilat. Instinctul separării de turmă e natural și benefic. Oile rebele nu se mulțumesc cu mâncarea primită, ci caută mereu ceva mai bun. Ciobanii meseriași știu să le exploateze: le fac conducătoare de turmă sau le folosesc pe post de iscoade
Teoria ciobănească a conspirației by https://republica.ro/teoria-ciobaneasca-a-conspirac-iei [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
Mazăre și Rică Ilieș. Personaj “orgolios până la paroxism”, cu pondere în structura romanului, presupun, chiar substitutul unui politician notoriu, cel mai controversat, de la Chișinău, Rica e, pe acest segment tematic, student la istorie și etnografie, la Universitatea Lomonosov, unde era “exilat” (s-ar părea că e un privilegiu, și nu o sancțiune) pentru naționalismul manifestat la Facultatea de Filologie de la Chișinău. Acesta știa pe de rost un mare număr de poezii ale autorilor români, preferându-i mai ales pe Nichita Stănescu
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_balans_intre_fictiune_si_gheorghe_parlea_1393359408.html [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
nostalgic cântul Ce-l îngâna un pribegit Misterios în joc de umbre Se strâng vibrații ce au sens S-alunge gândurile sumbre Născute în trecutul dens Imaginația ascunde Trăiri ce nu s-au consumat Atunci când legile imunde Au condamnat un exilat Cad frunzele luate de vânturi Căderea lor a renăscut, În toamne lungi, prin mii degânduri Speranțele din veac trecut. Virgil Ciucă București 3 decembrie 2015 Referință Bibliografică: Cad frunze / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1803, Anul V
CAD FRUNZE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1449606164.html [Corola-blog/BlogPost/342625_a_343954]
-
Sale Regelui Mihai și totodată, o consecventă și esențială activitate în calitatea de copreședinte al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhie. Edificatoare pentru aceasta sunt în primul rând interviurile realizate cu Majestatea Sa Regele Mihai, seria de restituiri culturale dedicate românilor exilați, „Memoria exilului românesc”, emisiunea tv „Ora Regelui”. „Strănepot al Reginei Victoria și văr al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, înrudit cu toate Casele Regale Europene, Regele Mihai s-a impus în Coroana Lumii ca unul din cei mai
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Regele_mihai_i_un_rege_abdica_aurel_v_zgheran_1382465445.html [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
Nicolae Bălcescu - ca un creștin orthodox! Moartea lui Nicolae Bălcescu se aseamănă cu cea a lui Avram Iancu: eroii naționali au murit singuri, săraci, deznădăjduiți și părăsiți de prieteni. Grav bolnav de tuberculoză în faza finală revoluționarul democrat și naționalist exilat încearcă să intre în țară pe la Galați să-și vadă mama bolnavă. Intrarea în țară îi este refuzată de autoritățile reacționare. Vasile Alecsandri vine special la Dunăre să-l vadă pe Bălcescu, pe care îl găsește tras la față, foarte
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1450380288.html [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
au pus mâna pe el și l-au expulzat în Insula Patmos, din Marea Egee, ce devenise un fel de Alcatraz al Imperiului Roman pentru cei ce se opuneau ordinii și legilor romane. Simplu, direct și fără tâlcuiri! Și dintre toți exilații pe această insulă, acest Ioan, mai credincios decât toți, ce stătea într-o mică grotă și se ruga a primit din ceruri revelația că niște cavaleri din infern vor veni, într-un galop furtunos, înspăimântător să sfârșească lumea romană necredincioasă
APOCALIPTICII CAVALERI POSTDECEMBRIŞTI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1470813917.html [Corola-blog/BlogPost/382516_a_383845]