140 matches
-
reprezintă Parisul sunt aleși de către consiliul minicipal care constituie și colegiul electoral. Alți 12 senatori reprezintă populația franceză din diaspora și sunt aleși de către Conseil supérieur des Français de l'étranger (ales el însuși prin sufragiu universal direct din rândul expatriaților francezi) prin metoda proporțională. Chiar dacă a trecut testul timpului, Senatul nu mulțumește pe fiecare cetățean francez, iar desființarea acestuia este cerută în mod constant. Este considerat conservator (majoritatea senatorilor au făcut parte din politica de dreapta), predominant bărbătesc și... bătrân
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din rațiuni fiscale, nu mai menționează un anumit apartament sau proprietate. Realitatea acestei pluriteritorialități internaționale este deci subestimată, într-un procent imposibil de stabilit. Este remarcabil că patronimele de aparență nobilă sau menționarea titlurilor nobiliare sunt majoritare printre numele acestor expatriați sau deținători de bunuri imobiliare în străinătate. Sunt menționate o sută două țări diferite, dar această diversitate este inegală, unele țări fiind mai des citate decât altele. Este cazul Belgiei (431 mențiuni), Elveției (368), și Statelor Unite (238). Țările africane sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și lingvistică: limbajul intelectualilor exilați (47-48); limbajul după 1989, în România și în exil (48-49); emigrația de după 1990 (49-50); "războaiele culturale" din România anilor 2000 (50); o regresiune; nu există soluții noi (50-51); ruptura dintre românii din țară și cei expatriați (51-52); comunicare individuală; lips-a comunicării instituționale dintre România și expatriați (52-53); o comparație: emigranții și remigranții germani (53); remigranții români în politică (53); comparații cu Polonia și Ungaria (53-54); ostilitatea populară față de (r)emigranți (54-55); excepțiile (56); decalaje culturale între
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
România și în exil (48-49); emigrația de după 1990 (49-50); "războaiele culturale" din România anilor 2000 (50); o regresiune; nu există soluții noi (50-51); ruptura dintre românii din țară și cei expatriați (51-52); comunicare individuală; lips-a comunicării instituționale dintre România și expatriați (52-53); o comparație: emigranții și remigranții germani (53); remigranții români în politică (53); comparații cu Polonia și Ungaria (53-54); ostilitatea populară față de (r)emigranți (54-55); excepțiile (56); decalaje culturale între România și restul lumii (56); Virgil Nemoianu și România după
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
căderea Zidului". În perioada mea pariziană de la jumătatea lunii noiembrie 1990 până la sfârșitul lunii noiembrie 1992 -, revenit la proiectele mele intelectuale după o experiență extrem de intensă ca funcționar superior în Ministerul Învățământului și științei, am căutat să stabilesc contacte cu expatriații de care mă simțeam apropiat cultural. Virgil Nemoianu a fost printre primii pe care i-am abordat. În scurtă vreme, corespondența noastră s-a intensificat ca ritm, a devenit total deschisă, s-a organizat în jurul unor teme persistente și, în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
infrastructură a exilului românesc, în primul rând culturală, dar și ideologică și politică unii dintre acești desțărați erau la origine politicieni, iar cei mai mulți erau în orice caz activi politic. "Capitala" acestei lumi era desigur Parisul, tradițională țintă a călătorilor și expatriaților noștri. Acolo a înflorit, în ciuda lipsurilor materiale și a ostilității Stângii franceze, un sistem complex de întâlniri periodice, asociații, cenacluri, publicații. (Nici această istorie nu s-a scris!) Exista un asemenea proiect în generația "a doua" de exilați, generația voastră
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ideologie din care care nu lipsea un anume naționalism, se adaptau parcă mult mai greu. Sigur, între timp, unii dintre ei au reușit să se adapteze, să se schimbe. Dar cei plecați în anii '80 erau al treilea strat al expatriaților, iar nouă, celor două "serii" dinainte, cum spuneam, nu ne plăceau prea mult. Singura dată când am văzut aceste trei categorii colaborând a fost în zilele din decembrie '89: manifestând în fața Ambasadei României din Washington, care era închisă ermetic și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a ei, diferind de alți români, după cum oltenii diferă de dobrogeni sau de mai știu eu cine. Asistăm la apariția unei subramuri într-o categorie socio-etnică mai extinsă". Ăsta ar fi modul normal, după mine, de a gândi lucrurile. Unii expatriați au hotărât și au făcut tot posibilul spre a deveni francezi, germani, americani, mai știu eu ce. Dar mai există și un număr destul de mărișor care se mulțumesc să spună: Noi suntem românii din străinătate și deci suntem o provincie
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
o clipă. Este interesant că România, am eu impresia, se deosebește în această privință de un număr de alte țări est-europene. De exemplu, Cehia, Bulgaria, Serbia, Lituania, poate că și Polonia, sunt numai câteva din exemplele, în care figuri de expatriați fie oameni politici, fie de afaceri etc. au fost integrați de-a dreptul în guvern, la niveluri foarte înalte; și au fost acceptați. S. A.: Da, până la nivel de prim-ministru și președinte. La fel, în lumea culturală. O anecdotă grăitoare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
să punem la dispoziție abecedare, cărți de lectură, manuale copiilor maghiari din străinătate". Ăștia erau copiii celor fugiți peste hotare, dar autoritățile își puneau problema că oamenii ăștia trebuie să fie ajutați. În România nu s-ar fi pomenit așa ceva, expatriații erau niște criminali transfugi care trebuiau să fie înjunghiați, ce să le aduci manuale și abecedare pentru copiii lor! S. A.: Exact. Deci această antipatie structurală a statului național-comunist s-a infiltrat și în mintea cetățenilor obișnuiți, chiar în mintea multora
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sau remigranților în lumea politică, l-aș da și pe acela al remigranților din lumea culturală, primiți în general prost chiar și cei care s-au întors fără să afișeze superiorități mai mult sau mai puțin imaginare. Au fost și expatriați care așteptau un adevărat cult al personalității. (Cultul personalității fiind acceptat de unii, cu o condiție: să fie personalitatea lor...). De ambele părți au fost excese, dar nu despre asta vorbim. Vorbim despre o tendință generală. Uneori îmi spuneam că
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
discern semnale asemănătoare s-a blocat cumva de la început, în parte datorită constituirii rapide a unui anturaj prezidențial destul de închis din care lipseau mai multe tipuri de expertiză și experiență utile bunei cârmuiri. M-am așteptat atunci la numirea unor expatriați în funcții-cheie de consiliere. Unii au fost contactați și au refuzat, e foarte adevărat, dar poate trebuia insistat. Cel care a acceptat, Sorin Alexandrescu, nu putea constitui o masă critică. Eu am detectat o anumită suficiență în privința asta, poate fiindcă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
adusesem în bagaje, Malraux aparținea adolescenței mele. Aveam natural și surprize"204, notează autoarea, invocând seria de lecturi cotidiene. Pornind de la triada Evei Behring, Nicoleta Sălcudeanu realizează "o împărțire funcțională pe trei tipologii de exilați" pe care le denumește "ExPatrioții, Expatriații și Ex-patrioții"205. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca aparțin primei categorii, alături de Goma, Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia. Exilul nu provoacă Monicăi Lovinescu o schimbare de perspectivă asupra literaturii, cel mai prolific domeniu de activitate al existenței sale. Adaptarea la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
condamnă la dreapta ceea ce aplaudă la stânga, cecitatea autoprogramată a socialiștilor[...]; 3) "prudența excesivă" a politicii de la vârful Radio Free Europe"275. La acestea, adăugăm natura cameleonică a unor exilați, imaginea din ce în ce mai sumbră a României, dificultatea procesului de integrare a noilor expatriați. Există, desigur și momente de bucurie: mici victorii în lupta cu politica oficială, momente de rezistență culturală, întâlniri și mese rotunde, viața în afara tranșeelor. La apa Vavilonului este o galerie de personaje, o descriere a exilului pe generații din care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
O.N.U. Practic, teritoriul libanez a devenit poligonul înfruntărilor indirecte ale tuturor actorilor mari și mici, interesați strategic în regiunea Orientului Apropiat, derulate prin intermediul exponenților locali din Liban. Îndelungatul conflict intern (soldat cu 200.000 victime, 1 milion de expatriați) a cunoscut o ameliorare după proclamarea celei de-a doua republici în 1990, conducând la dezangajarea treptată a forțelor implicate, retragerea trupelor israeliene și dezarmarea așa-numitei armate a Libanului de sud (creată și finanțată de Israel) în anul 2000
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și-au elaborat tacticile de penetrare a piețelor externe cu minuția unui plan de stat-major. Corpul consular german era un aliat de neînlocuit. Consulii erau adesea vechi oameni de afaceri pregătiți să susțină activ întreprinderile "Vaterlandului". Legăturile cu coloniile de expatriați constituiau o modalitate esențială de uniune în dispozitivul de export al industriei germane. Societățile de comerț au reluat deci pe cont propriu tradițiile comerciale moștenite de la Liga Hanseatică, pentru a lărgi aria de prospecțiune geografică. Actualizarea continuă a acestor fișiere
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
of the Floating World/Un artist al lumii plutitoare (1986) -, prozatorul (considerat un reprezentant important al melanjului cultural între postmodernism și postcolonialism, ivit în Marea Britanie spre sfîrșitul veacului trecut) pare preocupat de alienarea individului postbelic (aflat fie în postura de expatriat izolat și marginalizat în civilizația de adopție, fie în aceea de inadaptat social, eșuat în compromisuri sau erori) și creionează, ca atare, destine fragile, de eroi "culpabili" în mod tragic conform vechii sugestii aristotelice. În penultimele volume de ficțiune (Ishiguro
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din limba engleză de Antoaneta Ralian. Colecția Biblioteca Polirom. Seria de autor Henry Miller. Iași: Polirom, 2010. Henry Miller. Nexus. Traducere din limba engleză de Antoaneta Ralian. Colecția Biblioteca Polirom. Seria de autor Henry Miller. Iași: Polirom, 2010. Fantasmele unui expatriat Recent reeditatul (la Polirom) roman Primăvara neagră/Black Spring, în seria de autor Henry Miller, nu poate fi înțeles decît în contextul istoric și cultural în care a fost scris. Miller redactează textul, se pare, între cele două capodopere pariziene
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Tropicul Capricornului (1962) și Primăvara neagră (1963). Și în acest caz însă, se poate bănui o eroare de "dinamică" editorială și nu, neaparat, o nouă "ordine" preferențială a scriitorului. Primăvara ... se așează "menatalist", să spunem între cele două Tropice ..., investigînd un expatriat de acum stabil și echilibrat la mijloc de drum, "expatriat" ce a depășit, deopotrivă, resentimentele abandonului civilizației materne și șocul cultural al integrării în universul de adopție. Primăvara... descrie "fantasmele" celui care își trăiește propria libertate ca pe un "delir
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ce este un autor? 132 Liberalul radical. Un prototip 139 Triunghiuri amoroase 144 Puțină istorie englezească 151 O Americă a suburbiilor 157 Un (anti)erou american 163 Ragtime muzica ficțiunii 170 Lungul drum al nopții către zi 176 Fantasmele unui expatriat 182 Une génération perdue 187 Învățăturile unui curs american sau cum am descoperit un mare scriitor 192 Literatura "texistenței" 199 Istorii secrete. De la Procopiu din Cezareea la Donna din Mississippi 205 Postmodernismul american: generația următoare 212 Misterele suburbiilor. O poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și colectivităților. Or, dimpotrivă, avem de a face cu un proces, cu o construcție dinamică, în perma nență remaniată în jocul schimbător al interacțiunilor dintre indivizi și grupuri. Ipoteza de la care am plecat, ilustrată literar de textele a doi scriitori expatriați unguroaica-elvețiană Agota Kristof (cu trilogia sa Le Grand Cahier, La Preuve, Le Troisième mensonge) și românul-elvețian Marius Daniel Popescu (La Symphonie du loup și Les Couleurs de l'hirondelle) este că identitatea ruptă și identitatea recompusă se întîlnesc într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a impozitelor. —A, păi asta n-a fost deloc ușor, spuse el, lăsându-se În scaun și bătând darabana. Vedeți, de la modificarea legii taxelor din 1998, se impozitează și veniturile câștigate În afara Marii Britanii. Chiar planificarea bugetului din martie 1998 impune expatriaților să plătească taxele până la cinci ani după plecarea lor din țară. Cât timp vorbi Nigel, Ruby nu-și putea lua ochii de pe fața lui. Când au fost prezentați unul altuia, prima ei impresie era că Nigel avea o față caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de un piston împingea aburul prin gaură. Ce țară, ce oameni, să își folosească inteligența în astfel de scopuri! Acum era și el unul dintre ei. În acea dimineață coborâse în port de pe pasarela vasului ca imigrant, un nou-venit, un expatriat. O oră mai târziu ieșise de la punctul vamal sută la sută american. Nici nu a fost nevoie să mintă. Tot ceea ce a trebuit să facă a fost să tacă. Petrecuse aproape 25 de luni, mai exact 753 de zile, tăcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
rămas definitiv Într-o stare de tulburare mentală paroxistică. Nu că ar fi fost un observator pasiv sau pacifist al conflictului. Dimpotrivă, este convins de nedreptatea pe care o reprezintă agresiunea germană și a făcut atât cât poate face un expatriat american trupeș și cu sănătatea șubredă pentru a susține cauza aliată. I-a vizitat pe răniți la spital (fluența exprimării sale În franceză apreciată de valonii belgieni, chiar dacă prietenii făceau speculații amuzate cu privire la ce vor fi Înțeles aceștia sau soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
florentin, evident inspirată din preumblările lor prin bisericile și galeriile Florenței. În ea, o tânără amercancă pe nume Margaret Stowe, cu o coafură foarte asemănătoare celei a creatoarei ei și cu același simț sec al umorului, cunoștea la Florența un expatriat, ca și ea, al cărui nume era Trafford Morgan, care avea aceeași vârstă ca Henry și aceleași cunoștințe aprofundate În materie de artă italiană. În timp ce el o Însoțea prin siturile artistice din Florența, Între ei se năștea o relație pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]