232 matches
-
grupurilor presupun expectații echivalente pentru majoritatea membrilor lor. Din punctul nostru de vedere, o manieră de lucru utilă educațional ar putea presupune structurarea grupurilor de la o etapă inițială a unei astfel de echivalențe de roluri până la o dezvoltare superioară prin expectații diferențiate, individualizate, de rol pentru fiecare membru al grupului educațional în parte. Printre strategiile concrete care se pot aplica sugerăm: - varierea resurselor și adaptabilitatea grupului (resurse mai puține pentru a efectua o activitate, specializarea unor roluri); - schimbarea rolurilor în echipă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului; uneori negocierea implicită nu este voluntară), pentru ca apoi să apară și unele negocieri explicite, atunci când părțile nu au ajuns la un acord satisfăcător în privința tipului de normă. Trebuie să se țină seama de faptul că fiecare partener are propriile expectații privind normele și propriile interpretări ale comportamentului celuilalt. Pentru a clarifica ideea, să luăm exemplul unui profesor care predă la un liceu bun, unde are o atitudine relaxată, amicală față de elevi, iar aceștia răspund la fel, în sensul aprecierii respectivului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cuvântul „cap” sau cuvântul „coadă” la un semn al mâinii - dacă și dumneavoastră, și partenerul dumneavoastră veți numi același cuvânt în acelați timp, câștigați amândoi jocul. Ideea coordonării implicite pornește de la premisa că oamenii pot să își armonizeze intențiile și expectațiile cu ale altora dacă fiecare dintre parteneri cunoaște faptul că celălalt încearcă același lucru ca și el. Partenerii vor identifica la un moment dat o „cheie” a modului în care se vor putea armoniza. Negocierea implicită, pe de altă parte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de câteva aspecte care nu intră în percepția socială, dar pe care ea le consideră ca fiind importante. De multe ori, rolurile pe care le învățăm nu sunt dezvoltate la întâmplare, ci sunt urmarea unor presiuni care pot proveni din expectațiile celorlați în ceea ce ne privește. Este cunoscut în literatura de specialitate mecanismul intitulat „profeția autoîmplinită”, care are drept cauză așteptările unei persoane sau ale unui grup în ceea ce privește o altă persoană și are ca efect încadrarea persoanei vizate în îndeplinirea rolului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și Stiles, spunând că „rolurile nu există singure” (apud Vander Zanden, 1987, pp. 239-241); astfel, rolurile, în ciocnirea lor cu normele, definesc obligațiile titularilor de rol (acțiunile pe care ceilalți insistă în mod legitim că trebuie să le performăm) și expectațiile (acțiunile pe care în mod legitim credem că trebuie să le performeze ceilalți). Cercetările în domeniul rolurilor în dezbaterea de grup, aparținând lui Kenneth Benne și Paul Sheats, sugerează existența a trei categorii de roluri: rolurile activității, rolurile de susținere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această duritate excesivă, încercând să obțină printr-un astfel de comportament afecțiunea echipei sale. În ceea ce privește conflictul de rol, întâlnim conflicte între persoane și rolurile pe care trebuie să le îndeplinească (tensiuni între propria personalitate a deținătorului rolului și atitudinile și expectațiile prevăzute de către rolul ca atare), conflictul intrarol (tensiuni create de expectanțe contradictorii despre cum trebuie jucat rolul) și interrol (tensiuni între recomandările a două roluri care trebuie jucate simultan) etc. Se cuvine să remarcăm însă că, din perspectivă didactică, mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un bun început pentru a identifica strategii în vederea depășirii unui rol care nu ne mai reprezintă. 6. În fiecare zi ni se cere de către ceilalți și cerem la rândul nostru ca persoanele din jur să joace anumite roluri. Câteodată, această expectație de rol poate să conducă la anumite extreme care influențează negativ relația de comunicare. Pentru acest exercițiu de reflecție aducem în atenția cititorului un experiment realizat de către Haney, Banks și Zimbardo în 1973 (apud Hayes, Orrell, 2003). În principiu, acesta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nevoile de afiliere, recunoaștere, securitate și alte nevoi care pot fi satisfăcute de către grup; 2) proprietățile de stimulare a grupului. Acestea constau în obiectivele, programele și caracteristicile membrilor grupului, stilul operării, prestigiul și alte proprietăți semnificative din baza motivațională; 3) expectațiile privind rezultatele. Acestea se referă la ceea ce simt persoanele ca membri ai grupului, fiind în relație directă cu gradul de implicare; 4) nivelul de comparație. Persoana ce se implică într-un grup va evalua costurile-beneficiile rezultate ca urmare a calității
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupul reușește și triști când grupul ca atare înregistrează un eșec, pe când membrii unui grup cu o coeziune redusă se preocupă mult mai puțin de toate acestea. La baza coeziunii stau: baza motivațională pentru atragere; proprietățile de stimulare a grupului; expectațiile privind rezultatele și nivelul de comparație. Relația dintre coeziune și performanță este una de determinare reciprocă: coeziunea influențează performanța, iar acumularea performanței influențează pe mai departe coeziunea, testarea și formarea dependenței. Laurie Mullins (1993) ne oferă un evantai de elemente
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
etapă în rezolvarea creativă de probleme presupune acumularea informațională inițială prin intermediul a cinci mari criterii: 1) informațiile pot presupune cunoștințe noi, fapte concrete, elemente din experiența personală a participanților etc.; 2) impresiile se compun din ipoteze intuitive, imagini, bănuieli, credințe, expectații și noțiuni vagi. De altfel, trebuie spus că nici una dintre componente nu aparține exclusiv unei singure categorii, ci toate sunt plasate pe un continuum cu granițe destul de dinamice care depind și de natura fenomenului supus rezolvării creative de probleme; 3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
extrem de nemulțumită de câteva aspecte care nu intră în percepția socială, dar pe care ea le consideră importante. De multe ori, rolurile pe care le învățăm nu sunt dezvoltate la întâmplare, ci sunt urmarea unor presiuni care pot proveni din expectațiile celorlalți în ceea ce ne privește. Este cunoscut în literatura de specialitate mecanismul intitulat „profeția autoîmplinită” care are drept cauză așteptările unei persoane sau ale unui grup în ceea ce privește o altă persoană și are drept efect încadrarea persoanei vizate în îndeplinirea rolului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt plasate în noua geografie economică și socială (CAP-uri, întreprinderi de stat, ferme agricole, birouri, stații de autobuz, stațiuni de odihnă muncitorești, magazine, școli ș.a.m.d.). În mod obișnuit, aici comicul mizează pe efectul poantei și al contrarierii expectației și nu depășește, ca anvergură, nivelul agreabilului și al divertismentului. Proza scurtă instituie un univers caleidoscopic de care nu sunt străine nici scrierile teatrologului S. Majoritatea cărților sale sunt alcătuiri fragmentariste care au la bază activitatea prodigioasă a cronicarului dramatic
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
de schimburi, tranzacționale, de interese, opinii, convingeri, credințe moral-religioase etc.), precum și între individ/grupele de indivizi și instituții sau între instituții. În aceste condiții apar noi forme de comunicare, de comportament și de acțiune. Se creează un nou cadru de expectații, de interese, de nevoi etc. Toate acestea construiesc noi forme sociale și noi sisteme de comunicare. Stilul de viață, sensiblitatea, conduitele, modelul de gândire etc. se schimbă potrivit noilor condiții. Situația creată, prezentând o mare varietate de aspecte și o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot identifica anumite categorii comune de scopuri generale ale procesului consilierii: Schimbarea comportamentală considerată o condiție a optimizării personale, a posibilității de a trăi mai bine în mediul familial, profesional și social; Dezvoltarea capacităților adaptative la noile situații, sarcini și expectații personale și ale mediului familial și sociocultural, la situațiile de viață actuale; presupune reactivarea capacităților adaptative și remanierea unor comportamente dobândite în trecut; Dezvoltarea capacităților decizionale prin identificarea factorilor afectivi, raționali și de personalitate ce interferează cu procesul decizional și
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
a-și ordona ideația, a o restructura în vederea reținerii și înțelegerii acesteia cu mai multă ușurință pentru că, de fapt, ciorchinele este și o tehnică de căutare a celor mai accesibile căi de acces către conștientizarea posesiei propriilor noastre cunoștințe, convingeri, expectații și valori morale, etice, religioase, dar și a modului personal de a înțelege o anumită problematică. Totul pleacă de la centrarea pe tablă, pe o hârtie de Flichart sau pe pagina unui caiet a unui cuvânt sau propoziție-nucleu în legătură cu care se
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
încrederea de sine, responsabilitatea, părinții își ajută copiii să decidă singuri și să adopte cele mai bune soluții. Din perspectiva școlilor acestea ar trebui: Să încurajeze familiile și profesorii să stabilească acorduri de învățare. Acestea ar trebui să definească scopurile, expectațiile și responsabilitățile împărtășite ale școlilor și părinților, ca parteneri egali la succesul elevilor. Să instruiască pe cei din conducerea școlii. Școlile bune valorizează implicare parentală și îi caută pe părinți. Există exemplul confirmat că cel mai adesea, școlile îi contactează
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
sistemului politic (Lipset, 1959, 1960; Dogan, 1988, 1994; Lillbacka, 1999; Cipriani, 1987; Rose, Peters, 1978; Meyer, 1994). Un regim este considerat eficient de către cetățeni dacă acesta satisface cerințele lor și dacă inițiativele luate de actorii politici sunt în concordanță cu expectațiile și aspirațiile populației. În epoca modernă, mai ales în perioada postbelică, eficiența economică joacă un rol foarte important pentru creșterea sau scăderea legitimității regimurilor politice. Eficiența crescută a sistemului politic și economic pentru o lungă perioadă de timp duce la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Din cauza statului”, care ar putea fi subsumată celui de-al patrulea tip de explicație, neșansa socială, dar pe care am preferat să o analizăm separat deoarece relația individ-stat este una specială în România postcomunistă, în multe cazuri indivizii având niște expectații aparte de la stat datorită reminiscențelor paternalismului comunist. Datele prezentate în figura 3 indică faptul că în România explicația cel mai larg acceptată pentru existența sărăciei este cea legată de structura socială, 38% dintre respondenți atribuind sărăcia nedreptății din societate. Pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
creativă a profesorului; cerințele școlare. Evaluarea ideilor cu privire la stimularea și dezvoltarea potențialului creativ poate avea și o utilitate practică. Astfel, ținându-se cont de sugestiile oferite, se poate reamenaja sala de curs, creându-se astfel un “laborator al creativității”, în conformitate cu expectațiile elevilor: se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi, cu fotografii din timpul copilăriei, cu peisaje desenate sau fotografiate, cu cărți ilustrate(pentru cei mici) sau cărți însoțite de teste și jocuri creative (pentru cei mai mari), cu jucării
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
amplificate În cazul existenței unor sentimente ostile preexistențe și, totodată, că ele se mențin mult timp după Întreruperea consumului. Efectele consumului pe termen scurt a LSD-ului sînt nepredictibile. Ele depind de cantitatea de drog consumată, personalitatea consumatorului, dispoziție și expectații, precum și mediul În care este consumat drogul. Deși efectele fizice ale consumului de LSD sînt notabile, senzațiile și sentimentele consumatorului se modifică mult mai dramatic decît acestea. Astfel, consumatorul poate avea mai multe sentimente diferite În același timp sau poate
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
și expresia unei „dinamici temporale” a personalității umane (E. Minkowski, A. Adler). Anticipația ocupă un loc deosebit în psihopatologie, întrucât, așa cum afirmă J. Sutter „în conduitele de anticipație se relevă constant și inevitabil boala”. Anticipația implică o funcție temporală de „expectație”, de „așteptare” al unui eveniment care urmează sa se producă. Nu există o linie de demarcație netă între manifestările normale și cele patologice ale anticipației. În ambele situații, aceleași mecanisme psihologice sunt puse în funcțiune. Anticipația este o conduită care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de înțelegere. Să asculte cât mai mult spusele bolnavului, dar să li se adreseze cât mai puțin. Bolnavii aceștia așteaptă ca medicii „să le vorbească despre boala lor”. Ei „așteaptă” acest lucru pentru a-și justifica în fața conștiinței și a expectațiilor lor, „convingerea că sunt în mod real bolnavi, că suferința lor nu este imaginară. Este foarte importantă „atitudinea” medicului și „indicațiile” pe care acesta le va da bolnavului său. Este preferabil să se dea un diagnostic decât să i se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un propadeutikón, a cărui simplă rațiune ar fi aceea de a pregăti triumful vremurilor noastre. Actualizante și nu de puține ori magnilocvente, cercetările transversaliste celebrează tacit infailibilitatea științei moderne și admit doar o orientare futuristă a domeniilor; dar și această expectație viitorologică este întreținută de aceeași încredere în „puterea predicției” care constituie megale apophasis, „marea revelație” a științei moderne a naturii inaugurată de Francis Bacon și René Descartes. A reduce însă fenomenistica și problematica, eminamente transcendentală, a educației și a curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
domn în redingotă” e un strigoi în ochii paznicului de la cimitir; un muribund, trăgând cu urechea la meschinele socoteli de înmormântare făcute de rude, își regizează singur un pompos ceremonial ș.a.m.d. În general, tehnica narativă mizează pe răsturnarea expectației (anticlimax comic sau, dimpotrivă, tragic), reușind să alieze dimensiunea gravă a vieții cu grotescul, privirea înduioșată cu observația tăioasă, la nevoie sarcastică, a mediilor și tipurilor. Profilurile au uneori linii argheziene, mai ales în prezentarea lumii monahale. Anunțat de unele
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
din toate profesiile și reprezintă toate mediile culturale și toate standardele de viață. Unii abuzatori au probleme sociale sau psihologice, ca depresie sau stimă de sine scăzută. Alții pot avea probleme cu alcoolul sau cu abuzul de droguri. Unii au expectații de la copii care nu pot fi atinse. Lipsa deprinderilor de a fi părinte, cuplată cu neputința copilului de a îndeplini așteptările nerealiste pot conduce la abuz asupra copilului. Stresul (inclusiv cel de natură financiară) reprezintă un alt factor întâlnit în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]