232 matches
-
să se organizeze în raport cu lucrurile, acțiunile și persoanele din jur. Sunt conștientizate primele emoții proprii, precum stânjeneala și jena, corespunzător perceperii semnificației morale a propriilor fapte. Dar controlul conștient cortical e încă scăzut, iar copilul are abateri de la cerințele și expectațiile adulților, deși înțelege că este autorul unor acțiuni care au consecințe asupra celorlalți. La 3 ani „schema corporală” e structurată în așa măsură încât permite reprezentarea fermă a limitelor propriului corp. A doua copilărie reprezintă o piatră de hotar ce
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unor factori sociali defavorizanți, se creează cadrul unei personogeneze deviante, deși, uneori, influențele socioculturale sunt minime sau greu accesibile (Alarcon, 1998; Benjamin, 1999Ă. În procesul socializării, comportamentele spontane și naive sunt modelate de norme comunitare și se apropie treptat de expectațiile sau stilul congenerilor și al adulților cu care se stabilesc contacte mai frecvente sau condițiile unor mai persistente legături interpersonale (Guisinger și Blatt, 1994Ă. Astfel, copiii stau tot mai puțin cu părinții și sunt complet dezorientați în privința profesiilor și programului
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
evitant (Paris, 1996Ă. Nivelul economic mediu și ridicat corespunde unei hipersocializări anxiogene, prin cultivarea discrepanțelor dintre aspirații și împlinirea lor, precum și prin necesitatea estompării sentimentelor de autoculpabilitate legate de risipă. La acestea se poate adăuga inabilitatea de a se conforma expectațiilor parentale. Se instalează ca urmare stări anxioase, depresive, de autoculpabilizare, dar și comportamente teatrale sau arogante, care pot prefigura trăsături de cluster C, mult estompate de nișa ecologică în societățile orientale, și de cluster B, cu precădere în cele occidentale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
întrețin egoismul și non-empatia în raporturile interpersonale și favorizează cronicizarea tulburărilor adaptative, în concordanță cu dezvoltarea progresivă a convingerii conform căreia mesajele, discursul și atitudinea persoanelor din jur sunt lipsite de autenticitate, interesate sau ostile. Societatea are anumite cerințe și expectații corespunzătoare indivizilor, iar aceștia, la rândul lor, au diferite dorințe și nevoi. Ele se pot împlini doar în cadrul creat de diversitatea raporturilor interpersonale, dar pot rămâne un deziderat și, în același timp, o sursă de frustrare atunci când aceste raporturi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
superioară și autoritarismul ca fundamente ale rolurilor de lideri sau de formatori de opinie la care pot accede uneori. Pe această cale, apar mereu în prim-plan aroganța și tendințele de a-i exploata și manipula pe ceilalți - ale căror expectații și drepturi sunt ignorate - precum și lipsa de loialitate. Sunt promovate constant imaginea și drepturile personale în orice situație existențială concretă și nu sunt tolerate frustrările și eșecurile. În plan cognitiv, ideile preconcepute induc interpretări false ale realității obiective, pe fondul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
empatic și sentimente lipsite de profunzime și respect reciproc. Este descris uneori un stil superficial și rapid întrerupt de comentarii caustice. Pe fondul unei reduse toleranțe la frustrare, sunt frecvente iritabilitatea și impulsivitatea manifestă, fără vreo motivație aparentă. Antisocialul ignoră expectațiile și drepturile celor din jur, precum și normele comunitare. Sunt definitorii comportamentul manipulativ și dominator față de anturaj, cu apel constant la minciună și șantaj, dar și cu atragerea acestuia în acte îndreptate împotriva celor din jur. Atitudinile rigide evită intimitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clusterul B, dar și de TP paranoică. Sunt astfel descriptibile manifestări psihocomportamentale din seria grandorii, autoreferinței și aroganței, care asociază tendințe manipulative și un stil non-empatic, asemănătoare reperelor tulburării de personalitate narcisice. Farmecul și emoțiile superficiale, promiscuitatea sexuală și exprimarea expectațiilor negative în raport cu cei din jur reprezintă interferențele histrionice. În același context se plasează și ignorarea riscului, căutarea noului și impulsivitatea. Mai pot fi descrise și variante structurale dominante de intransigență, stil caustic, hipercriticism, suspiciozitate, ostilitate și agresivitate paroxismală, care pot
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și sentimentul superiorității și grandorii personale, care se manifestă în ținută, vestimentație, rolurile vieții, sunt patognomonice. Narcisicii sunt foarte afectați de nereușite sau de indiferența anturajului care induc intense senzații de rușine și umilință. Sunt, de asemenea, caracteristice convingerile și expectațiile impenetrabile legate de calitățile personale deosebite și de superioritatea pe care acestea o conferă în raporturile cu anturajul, precum și fanteziile expansive nelimitate pe temele succesului, puterii și farmecului personal, care îi conferă statutul unei personalități cu totul speciale, chiar unice
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Sunt diferit, nepotrivit și temător de a nu fi respins” - favorizează anxietatea, fatigabilitatea și spiritul autocritic. Concepția despre lume - „Viața e nedreaptă, cei din jur mă critică, dar aș dori pe cineva care să mă accepte” - cultivă hipervigilența, iar dacă expectațiile nu se confirmă, refugiul în imaginar. Stadial Bernstein și Travaglini (1993Ă descriu o serie de atribute care însoțesc etapele vieții. Astfel, copilăria are ca repere iritabilitatea, atașamentul viciat și refuzul școlar. În adolescență sunt evidente tristețea, izolarea și stilul pasiv-agresiv
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și TP narcisică și TP antisocială (KERNBERG și colab., 1989, BLUM, 1973Ă. Personalitățile patologice de cluster C - evitantă, dependentă și obsesiv-compulsivă pot fi abordate prin tehnici suportive cu o confirmată eficiență în condițiile asocierii unor intervenții cognitiv-comportamentale, a anticipării unor expectații inaparente respectiv a acurateții diagnostice potențial influențabilă de prezența unor simptome aparținând tulburării obsesiv-compulsive (KAGAN și colab., 1988, GABBARD, 2000Ă. Psihoterapiile suportive de sorginte psihanalitică se află încă în căutarea propriei identități, ele fiind utile cu precădere în perioada imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și în situația de a oferi protecția pacientului cu TP borderline, inițial în cadrul abordării unui cuplu din care mai face parte o personalitate cu trăsături de tip narcisic sau antisocial. În abordarea familiilor cu TP narcisic trebuie avute în vedere expectațiile acestora de a beneficia de un tratament preferențial. Este de la început necesară combaterea defenselor narcisice care perturbă raportul psihoterapeutic. LANSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă recomandă terapeutului o atitudine bine definită, elaborat autoritară și empatică în aceeași măsură, care
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raport în terapiile pe termen lung. În prima fază - contractuală - se stabilesc raporturile intervenției și modalitățile de atingere a lor. Faza a 2-a e dominată de promovarea de către terapeut a unui comportament empatic, plin de înțelegere și anticipator al expectațiilor pacientului. A 3-a fază corespunde desfășurării propriu-zise a întâlnirilor medic-pacient în care cel de-al doilea trebuie să găsească în terapeut un partener de dialog care îl ajută să se cunoască și să se controleze. Principalele dificultăți ivite în
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în raporturile sociale. Pornind de la aceste considerente structurarea alianței terapeutice trebuie să aibă toate atributele unui proces elaborat care inițial are un caracter contractual. Acesta presupune stabilirea de comun acord a scopurilor terapeutice, selectarea nivelului cel mai potrivit și clasificarea expectațiilor pacienților. În paralel este obligatorie și inițierea unei alianțe relaționale între pacient și terapeutul care trebuie să ofere sprijin și simultan să câștige și să cultive încrederea. Doar împlinirea acestor condiții poate asigura funcționarea unei alianțe active, la un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
proaspătă, a "celuilalt" diferit. Tot astfel, considerăm relația pedagogică instituționalizată profesor-elev/ student o achiziție elementară, pornind de la premisa: profesorul știe și transmite într-un cadru sistematic informația elevului. Rolurile sociale create (elev profesor), cu tot ansamblul de obligații, răspunderi și expectații reciproce, nu sînt nici pe departe "universale". Altfel spus, nu în toate culturile știutul comunitar se transmite între zidurile școlii, prin procedee pedagogice standardizate (profesorul predă, pe baza unei programe, în fața unei asistențe care, așezată în bănci, reține esențialul), ci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mari scoruri specifice, comparativ cu rezultatele obținute pe cele 40 de eșantioane naționale studiate pînă în prezent); o complexitate socială moderată (mai redusă decît majoritatea scorurilor obținute pe celelalte eșantioane naționale) și o răsplată pentru angajare relativ ridicată (subiecții au expectații semnificative privitoare la recompensele simbolice pentru angajarea în sarcini). De asemenea, se înregistrează medii mari la dimensiunile religiozitate (doar eșantioanele islamice furnizează scoruri mai ridicate) și controlul destinului (unul din cele mai mari scoruri specifice pe ansamblul eșantioanelor naționale). în privința
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de r = -0,51, p < 0,01), ca expresie a detașării de sine și a libertății limitate asumate implicit în cursul socializării. Portretul psihosocial rezultat în această cercetare exploratorie asupra sănătății mediului educațional prin intermediul axiomelor sociale evidențiază și setul de expectații nerealiste, bovarice, ale corpului profesoral, ilustrate prin scorurile ridicate la dimensiunea răsplată pentru angajare și conturează imaginea aceluiași profil asistențial majoritar, în care o instanță supraordonată ("inspectoratul", "ministerul") trebuie "să ne dea" ceea ce ni se "cuvine", fără ca în această ecuație
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Bond, Leung et al., 2004a), atitudinea nerealist-optimistă, deși pe moment "salvatoare", poate produce mari daune individuale și sociale pe măsura confruntării progresive cu exigențele unei realități care solicită flexibilitate, efort și perseverență, nu doar așteptare pozitivă inerțială. La fel cum expectațiile românilor pentru beneficiile "obligatorii" ale integrării în Uniunea Europeană care ne indicau cei mai optimiști europeni în 2008 și 2009 s-au mai ponderat, la fel și atitudinile individuale privitoare la "răsplata pentru efort" se cuvin moderate de raportarea responsabilă și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe termen lung. în grupul colectivist, datorită dorinței de prezervare a relațiilor interpersonale și a armoniei grupului, se exercită într o mai mare măsură efectele gîndirii de grup (Janis, 1972; Surowiecki, 2004). De asemenea, diferențe s-au înregistrat și în expectațiile privind rezultatele. Individualiștii au estimat rezultatele în sarcini specifice sub cele realizate, iar o explicație posibilă ar fi aceea că subiecții nu sînt conștienți de abilitățile și priceperea celorlalți din grup, întrucît răspunsul lor în sarcină este mai performant dacă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu mediul înconjurător (unitatea cu natura, protejarea mediului înconjurător, frumusețea lumii) (Smith, Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism (valorizarea expectațiilor sociale abstracte) particularism (valorizarea legăturilor interpersonale), individualism (orientarea asupra propriului self) colectivism (orientarea spre grup), realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților, efortului depus) descriere (cine este persoana respectivă) se referă la caracteristicile unei persoane care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Se poate remarca cum stratul generațional "cel mai tînăr" este și cel mai externalist. De asemenea, nu există diferențe între generații din punctul de vedere al "alegerii percepute" (PC), sugerîndu-se prezența unei experiențe a alegerilor în registru afectiv similar. în pofida expectațiilor care sugerau că tinerii sînt cei mai dinamici și mai autonomi, rezultatele dovedesc o diminuare a autodeterminării pe măsura întineririi stratului generațional. S-au realizat următoarele analize de varianță (ANOVA) pe dimensiunile corespondente, între care se înregistrează diferențe statistic semnificative
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lumii ca fiind epuizantă, ostilă, izolare, stigmatizare, neînțeles de ceilalți copii. De asemenea, copiii bolnavi nu sunt acceptați în școli normale și din această cauză, simțind că sunt respinși, încep să deteste lumea. Importantă este și evaluarea negativă a viitorului, expectațiile anxiogene, umilitoare, elemente asupra cărora trebuie intervenit. Acum apar lipsa de speranță dată de inexistența tratamentului, gândirea suicidară, așteptarea morții. Procesul terapeutic se realizează prin identificarea și evaluarea cognițiilor eronate, prin dezvoltarea unor scheme cognitive mai flexibile, mai realiste, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
funcțiilor psihice. Succesul terapiei este evaluat prin trei criterii : - trăirea subiectivă a persoanei/sportivului(dispariția simptomelor: se simte mai bine, e mai mulțumit, mai fericit, mai împăcat cu sine); - recunoașterea socială (progresele realizate de persoană/ sportiv în profesie, familie); - materializarea expectațiilor psihoterapeutului în ceea ce privește modificările realizate în sfera personalității și în comportamentul subiectului. Practica reglării și autoreglării stărilor psihice 1. Stările psihice ale sportivilor Stările psihice sunt acele forme de manifestare psihocomportamentale, exprimate în trăiri și conduite declanșate de situații concrete din
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
influențează puternic dorințele lor, modul de acțiune pentru a le atinge. De aici nu numai diversitatea motivelor conduitei umane, ci, mai ales, diversitatea rezultatelor. Gama motivelor umane poate fi descrisă printr-o serie de noțiuni: trebuință, impuls, dorință, intenție, scop, expectație, aspirație, ideal ș.a., asupra cărora nu ne vom opri în acest demers. Preocupările pentru motivație au făcut obiectul specialiștilor din diferite domenii. Au fost dezvoltate o serie de teorii care ne conduc la explicarea și înțelegerea acestui fenomen foarte complex
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
poate fi generator de reciprocitate statică sau dinamică în interiorul unui grup de elevi de o anumită vârstă? II.5.2.3 Factorii inductori de calitate La aceste întrebări poate fi adăugată o serie de factori cum ar fi: motivațiile - interesele, expectațiile și aspirațiile subiecților angajați în evaluarea rezultatelor pe care le-au obținut; oportunitățile și constrângerile mediului instituțional (metoda SWOT de analiză este utilă în acest caz); percepțiile reprezentările și concepțiile pe care profesorii le au cu privire la orizontul cultural, relațional și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
reciprocă de tip partenerial și să se centreze pe maximizarea efectelor de dezvoltare și optimizare la nivelul educabililor. În acest sens, tranzacția, ca mod stabil de reglare satisfăcător atât pentru ,,sine” cât și pentru ,,celălalt”, care angajează valorile, credințele și expectațiile ambelor părți, induce efectul co-evolutiv al comunicării educaționale, ce devine, realmente, bidirecțională. În funcție de direcția și sensul de circulație a informației, comunicarea poate fi: *verticală, între niveluri ierarhice diferite, cu sens: ascendent (de la baza ierarhiei spre vârf) sau descendent (în sens
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]