KorAP: Find »[drukola/base=expectanță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...24 >

596 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

informației referitoare la situația copilului adoptat, un procent mare, 42,2%, dintre părinții adoptatori au evaluat-o ca fiind în mică și foarte mică măsură corectă. D. Raportarea realității la expectanțe. Corectitudinea/lipsa de corectitudine a informațiilor se răsfrânge asupra expectanțelor părinților adoptatori. Aproximativ un sfert dintre ei, consideră că, gravitatea problemelor manifestate de copii, indiferent că sunt medicale, psihologice, educaționale este mai ridicată decât li s-a prezentat, respectiv mai gravă decât s-au așteptat ei. Tot același procent consideră

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și la rândul lor s-au așteptat să regăsească la copilul adoptat probleme mai grave decât a prezentat în momentul adopției și ulterior (vezi Tabelul 5.11). Tabelul 5.11 Starea de sănătate psiho-fizică, abilitățile de învățare ale copilului și expectanțele părinților Raportat la informațiile primite din partea specialiștilor problemele copilului au fost: (%) Raportat la expectanțele dumneavoastră problemele copilului au fost: Mult mai grave Mai grave La fel de grave Mai puțin grave Mult mai puțin grave Mult mai grave Mai grave La fel de grave

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
grave decât a prezentat în momentul adopției și ulterior (vezi Tabelul 5.11). Tabelul 5.11 Starea de sănătate psiho-fizică, abilitățile de învățare ale copilului și expectanțele părinților Raportat la informațiile primite din partea specialiștilor problemele copilului au fost: (%) Raportat la expectanțele dumneavoastră problemele copilului au fost: Mult mai grave Mai grave La fel de grave Mai puțin grave Mult mai puțin grave Mult mai grave Mai grave La fel de grave Mai puțin grave Mult mai puțin grave Problemele medicale 17,9 14,3 46

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai mică încredere și au considerat că au primit cel mai redus suport din partea altor familii adoptatoare. Diversificarea surselor de informare și totodată încurajarea părinților de a recurge la ele și de a se informa, ar putea reduce semnificativ riscul expectanțelor eronate. Așa cum prezentam în partea teoretică a lucrării, o serie de studii au arătat că, expectanțele eronate determină sentimente de frustrare 333 și de copleșire 334 părinților adoptatori și chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatoare. Diversificarea surselor de informare și totodată încurajarea părinților de a recurge la ele și de a se informa, ar putea reduce semnificativ riscul expectanțelor eronate. Așa cum prezentam în partea teoretică a lucrării, o serie de studii au arătat că, expectanțele eronate determină sentimente de frustrare 333 și de copleșire 334 părinților adoptatori și chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată nu numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în partea teoretică a lucrării, o serie de studii au arătat că, expectanțele eronate determină sentimente de frustrare 333 și de copleșire 334 părinților adoptatori și chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată nu numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.039 -.407* -.127 Psihologice -.044 -.378 -.167 Educaționale .097 -.462* .007 Comportamentale -.029 -.396 -.094 Pentru testarea ipotezei a doua au fost construite o serie de scheme care indică asocierile semnificative dintre prezența anumitor probleme de sănătate psiho-fizică

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ipotezei a doua au fost construite o serie de scheme care indică asocierile semnificative dintre prezența anumitor probleme de sănătate psiho-fizică, respectiv forme de protecție de care a beneficiat copilul anterior adopției și percepția părinților asupra resurselor și asupra propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări de comportament. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări de comportament. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337 Întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și informațiile specifice despre copilul adoptat, identificăm în cazul acestora și nevoia de informații suplimentare despre părinții biologici. Și în acest caz, problemele medicale și psihologice prezentate de copil sunt apreciate de părinți ca fiind mult mai grave raportat la expectanțele părinților, dar și la modul în care ele au fost prezentate de specialiști. Lipsei de informații și expectanțelor eronate se adaugă lipsa serviciilor de pregătire adecvată pre-adopție a părinților adoptatori. În ceea ce privește resursele sociale pentru copii, identificăm nevoia de servicii psihologice

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Și în acest caz, problemele medicale și psihologice prezentate de copil sunt apreciate de părinți ca fiind mult mai grave raportat la expectanțele părinților, dar și la modul în care ele au fost prezentate de specialiști. Lipsei de informații și expectanțelor eronate se adaugă lipsa serviciilor de pregătire adecvată pre-adopție a părinților adoptatori. În ceea ce privește resursele sociale pentru copii, identificăm nevoia de servicii psihologice și de recuperare. Figura 5.4 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au fost prezentate de specialiști. Lipsei de informații și expectanțelor eronate se adaugă lipsa serviciilor de pregătire adecvată pre-adopție a părinților adoptatori. În ceea ce privește resursele sociale pentru copii, identificăm nevoia de servicii psihologice și de recuperare. Figura 5.4 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 338 Părinții ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt mai grave decât au fost ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și de recuperare destinate copilului. Figura 5.5 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări emoționale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.6 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări senzoriale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 339 Tulburările senzoriale ale copilului se asociază cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și de recuperare destinate copilului. Figura 5.5 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări emoționale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.6 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări senzoriale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 339 Tulburările senzoriale ale copilului se asociază cu o nevoie mai mare a părinților de a beneficia de servicii de consiliere parentală post-adopție pe care le și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
suficiente informații despre copilul adoptat și părinții biologici, nu au beneficiat de suport formal și informal suficient, iar serviciile de pregătire pre-adopție destinate părinților adoptatori nu sunt accesibile. De asemenea problemele copiilor în raport cu informațiile primite din partea specialiștilor, respectiv în raport cu propriile expectanțe au avut o amploare mai mare. Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului, și protecția lui în centre de plasament, respectiv plasamentele multiple se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
asemenea problemele copiilor în raport cu informațiile primite din partea specialiștilor, respectiv în raport cu propriile expectanțe au avut o amploare mai mare. Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului, și protecția lui în centre de plasament, respectiv plasamentele multiple se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora. Neconfirmarea expectanțelor părinților și aprecierea problemelor prezentate de copil ca fiind mai grave sau mult mai grave decât s-au așteptat și decât le-au fost

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai mare. Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului, și protecția lui în centre de plasament, respectiv plasamentele multiple se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora. Neconfirmarea expectanțelor părinților și aprecierea problemelor prezentate de copil ca fiind mai grave sau mult mai grave decât s-au așteptat și decât le-au fost prezentate de specialiști se asociază cu toate categoriile de probleme introduse în discuție. De asemenea apare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]