592 matches
-
feței unui semen de-al său. Știm însă că expresivitatea feței este întărită de gesturi, mimică, postură, uneori de un discurs verbal, iar în momentul în care îl ascultăm pe "celălalt", elementele legate de expresivitate sînt saliente și generează anumite expectanțe în legătură cu ceea ce urmează a se întîmpla în contextul dat. Recunoașterea și interpretarea emoțiilor este dependentă atît de cultură, cît și de cuvintele care aparțin vocabularului culturii respective. în acest sens, putem afirma că emoțiile fundamentale sînt experimentate chiar și în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentului prosocial îl joacă normele sociale implicite. Adevărate legi nescrise, de multe ori mai puternice și mai viabile decît cele mai importante legi oficiale, ele prescriu tipul de comportament "așteptat" sau "normal", respectiv ce comportament este calificat drept "anormal". Aceste expectanțe sociale sînt învățate de către individ în cursul socializării, nefiind înnăscute, de aici rezultînd și marea lor varietate în spațiu și timp. Ceea ce se respectă "cu sfințenie" într-o anumită societate dintr-un anumit context istoric și cu o anumită localizare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de predare pot avea o influență majoră asupra motivației și modalității de învățare a elevului. Dacă stilurile de predare ale profesorilor și cele de învățare ale elevilor sunt similare, această corespondență ar sugera că atât profesorii cât și elevii au expectanțe și abordări similare asupra temelor studiate, iar elevii s-ar putea adapta mult mai ușor la mediul de învățare în cauză (Andrews, 1981). Au existat o serie de cercetări asupra percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
raportează că le aplică. Astfel abordările instructiv-educative pe care profesorii spun că le folosesc au fost în general compatibile cu preferințele de învățare ale elevilor (Lang, 1999). Corespondența dintre evaluările elevilor și cele ale profesorilor lor ar putea să reflecte expectanțele comune ale celor două grupuri în privința modalității de predare și învățare în clasă. Anumite strategii instructiv-educative pot încuraja elevii să îmbrățișeze un anumit stil de învățare. Chiar dacă în studiul lui Lang pare să existe o legătură generală între cele două
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
societatea românească postcomunistă, la modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și reprezentarea/valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și reprezentarea/valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare etc.) și, prin contaminare
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și reprezentarea/valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare etc.) și, prin contaminare, în spațiul public și la nivel macrosocial
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și ierarhizarea rolurilor și a carateristicilor de sex/gen social ("lumea în roz" și "lumea în bleu"). Aceste modele sunt percepute, adesea, ca fiind constrângătoare, simpliste, limitând dezvoltarea personală a fetelor/băieților pentru faptul că prescriu norme de comportament și expectanțe de rol, care nu sunt întotdeauna adecvate profilului personalității noastre și nici contextului social în care trăim. Noile realități sociale și profesionale cer flexibilizarea rolurilor și translația dinspre un model patriarhal de socializare și relaționare de gen, bazat pe valorizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fiecare copil este unic, posedând propriile sale nevoi, el trebuind să fie srijinit pentru a-și dobândi maturitatea.Explicațiile date problemelor apărute în relațiile dintre părinți și copii sunt următoarele:1.comportamentul greșit al copiilor provine, cel mai adesea, din expectanțele parentale inadecvate; 2.unele probleme apar în mod firesc într-un anumit stadiu și pot să dispară odată cu dobândirea achizițiilor lui specifice și cu depășirea acestuia; 3. problemele pot fi creeate și de dificultățile de dezvoltare ale stadiului în care
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și statusuri bine definite, și prin aceasta pot amenința echilibrul sistemului. Deci sensul cel mai larg al noțiunii de “devianță” este cel de încălcare a normelor de orice natură. Deviantul este cel care rezolvă o situație sau un conflict contrar expectanțelor morale, sociale, culturale etc. ale comunității sau grupului de care aparține. E.Durkheim considera că “este social orice comportament care nu se datorează hazardului, ci este reglat prin norme și așteptări instituite și inevitabile” iar “deviant ” este acel comportament care
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
prin așteptările sau consensul unui grup social față de un anumit tip de comportament dezirabil. Norma contribuie la reducerea gradului de incertitudine al indivizilor plasați în situații sociale noi, ambiguie. Din această perspectivă, devianța apare ca o acțiune ce dezamăgește o expectanță, ce violează o normă socială sau neagă o valoare promovată de grup. 2.Conformitatea. Se definește prin compatibilitatea comportamentului cu norma,concretizată în elaborarea unor răspunsuri “normale”, prescrise de normă. Conformitatea cu normele sociale este o rezultantă a acțiunii conjugate
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sensul statistic de abatere de la tendința centrală a unui grup, cu deosebirea că ceea ce este sociologic deviant este în mod necesar și dezaprobat. c) Criteriul magnitudinii și gravității actului comportamental - definește ca deviante doar conduitele care se abat semnificativ de la expectanțele normative ale celorlalți și care sunt considerate periculoase. Conceptul-cheie în înțelegerea acestei perspective de definire este cel de marjă a comportamentelor acceptabile sau de variabilitate comportamentală, care se bazează pe constatarea faptului că, în cele mai multe cazuri, normele nu se referă
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
imagini și păreri despre situații sau persoane și de a da acestor imagini și păreri autenticitate și plauzibilitate, indiferent dacă ele reflectă sau nu adecvat realitatea. Dispoziția închipuirii poate fi antrenată de cele mai variate dorințe, credințe, păreri, stări de expectanță și poate fi susținută de cele mai variate mobiluri de apărare: refugierea în iluzoriu, ascunderea în spatele cuvintelor, supraestimarea aspectelor fenomenale, etc. * Transpunerea - reprezintă acel sindrom de însușiri care permit individului să se comute spontan sau deliberat de la un mod de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
ori este realizată pe baza unei broșuri și a unei prezentări video (Wanous, 1989). O privire realistă asupra postului furnizează atât informații pozitive, cât și negative despre postul respectiv, astfel încât persoana care acceptă postul o va face pe baza unor expectanțe realiste și corecte. O persoană care știe la ce se așteaptă este mult mai probabil să rămână pe post, în ciuda unor aspecte nefavorabile, dar anticipate. Dacă există condiții intolerabile pentru respectiva persoană, aceasta va refuza oferta. O altă persoană dispusă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
social, politic, economic și de afaceri în care funcționează organizația sau instituția solicitantă. g. Planul de acțiune propus - ca o consecință firească a nevoilor identificate, în scopul satisfacerii lor. 3. Definirea scopului și a obiectivelor programului, consecutive evaluării nevoilor și expectanțelor participanților, presupune, în cazul scopului, o formulare generală, specificând populația vizată și schimbările care vor apare ca rezultat al pregătirii. Obiectivele programului coincid uneori cu obiectivele învățării și se referă la descrieri ale performanțelor și/sau comportamentelor ce vor trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
atitudinea față de sine (am încredere în mine, n-am să fac față unei astfel de situații, n-am reușit niciodată, m-am descurcat întotdeauna), față de subiectul de studiu, față de formator (întotdeauna am fost umilit, întotdeauna am fost apreciat) sau față de expectanța succesului (am toate șansele să reușesc, n-am nici o garanție a reușitei), o valență negativă atribuită uneia dintre ele va afecta serios motivația persoanei de a se implica în noi activități de învățare. Dar, pentru că atitudinile sunt învățate, ele pot
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
componente. Rezultatele cercetării au arătat că eficiența organizațională este determinată de gradul de adecvare dintre structura unei organizații și cerințele mediului. Astfel, într-o organizație care funcționează într-un mediu stabil poate exista un set unitar de programe, scopuri și expectanțe valabile pentru toți membrii organizației, în timp ce într-un mediu dinamic, cerințele de schimbare rapidă și flexibilitate pot fi dublate de cerințe pentru condiții mai stabile. 10. 3.1.3. Joan Woodward Una dintre cele mai importante contribuții pe această direcție
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
valorizeze recompensa asociată, să creadă că poate îndeplini respectiva activitate și să dispună de indiciile potrivit cărora performanța sa în activitate va fi răsplătită. Figura 12.7. Modelul lui Vroom (adaptare după McCormick & Ilgen, 1995) Legătura dintre efort și performanță: expectanța/așteptarea este probabilitatea ca depunerea efortului în activitate să conducă la îndeplinirea ei la un anumit nivel de performanță (rezultate de ordinul I: productivitate, inovații, calitate, etc.). În modelul său, Vroom a cuantificat expectanțele (ele pot varia între 0 și
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1995) Legătura dintre efort și performanță: expectanța/așteptarea este probabilitatea ca depunerea efortului în activitate să conducă la îndeplinirea ei la un anumit nivel de performanță (rezultate de ordinul I: productivitate, inovații, calitate, etc.). În modelul său, Vroom a cuantificat expectanțele (ele pot varia între 0 și 1), unde 0 înseamnă expectanțe nule în îndeplinirea corectă a sarcinii (adică, oricât efort ar depune angajatul el nu va obține performanțe), iar 1 traduce convingerea individului în capacitatea sa de a îndeplini corect
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
depunerea efortului în activitate să conducă la îndeplinirea ei la un anumit nivel de performanță (rezultate de ordinul I: productivitate, inovații, calitate, etc.). În modelul său, Vroom a cuantificat expectanțele (ele pot varia între 0 și 1), unde 0 înseamnă expectanțe nule în îndeplinirea corectă a sarcinii (adică, oricât efort ar depune angajatul el nu va obține performanțe), iar 1 traduce convingerea individului în capacitatea sa de a îndeplini corect sarcina. Concret, o persoană încrezătoare în propriile capacități și/sau bine
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a sarcinii (adică, oricât efort ar depune angajatul el nu va obține performanțe), iar 1 traduce convingerea individului în capacitatea sa de a îndeplini corect sarcina. Concret, o persoană încrezătoare în propriile capacități și/sau bine pregătită profesional, va avea expectanțe mai mari decât o persoană neîncrezătoare în sine, respectiv slab pregătită pentru sarcinile profesionale. Așteptarea se referă la percepția unui angajat că efortul depus conduce la performanță, iar aceasta este influențată de: abilitățile angajatului (date de: experiență, cunoștințe, etc.), resursele
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
exteriorul organizației diversitatea muncii laudă promovare timp liber Negativă oboseală stres penalizări reducerea salariului Modelul lui Vroom oferă posibilitatea cuantificării intensității motivației (efortul) unui individ cu ajutorul formulei (McCormick & Ilgen, 1995): EMBED Equation.3 unde: E este efortul A este așteptarea/expectanța că efortul depus va duce la performanță Iij este instrumentalitatea unei performanțe i pentru obținerea unui rezultat de ordinul II j Vj este valența rezultatului de ordinul II n reprezintă numărul de rezultate de ordinul II Din formula de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui Katzell și Thompson (1990) Stimulentele constituie stimuli ai locului de muncă care sunt relevanți pentru satisfacerea nevoilor personale sau, în termeni cognitivi au o valență pentru angajat așa cum o prezintă teoria așteptărilor a lui Vroom. De asemenea, elemente ca expectanțele și instrumentalitatea provin din cadrul aceleași teorii. Atitudinile angajaților au o funcție activatoare pentru că determină un comportament prin care se răspunde pozitiv sau negativ față de un anumit obiect. Obiectivele reprezintă o stare finală sau anumite rezultate spre care este direcționat un
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
membrii și grupul devine mai coeziv. Pe baza compromisului, se dezvoltă consensul între membrii. Recunoscându-se interdependența între roluri, membrii ating acordul asupra normelor grupului. Stadiul se încheie atunci când structura grupului se consolidează și grupul a asimilat un set de expectanțe legate de ceea ce înseamnă un comportament corect din partea membrilor săi. În stadiul de funcționare structura grupului este funcțională și complet acceptată. Grupul își concentrează energia în direcția cunoașterii și înțelegerii între membri în vederea îndeplinirii sarcinii. Stadiul este caracterizat de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
formale (e.g. clovnul grupului, bârfitorul, liderul informal, țapul ispășitor). Desfășurându-se în spațiul ambiguu, deseori neclarificat, al așteptărilor celorlalți, rolurile îndeplinite de un angajat în organizație sunt expuse constant problemelor create de neînțelegere, neasumarea responsabilităților sau datorate conflictului generat de expectanțe divergente. Oamenii se angajează în anumite comportamente în baza interpretărilor pe care le fac pe marginea modului în care ei cred că ar trebui să se comporte. Astfel, percepția unui subordonat asupra rolului său în postul ocupat poate fi semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]