97 matches
-
fie egale”. Ele se aplic), așa cum se întâmpl) în cazul enunțurilor din orice teorie, doar în m)sura în care condițiile analizate de teorie o permit. Ele sunt idealiz)ri, și prin urmare nu sunt niciodat) derivate în întregime din experient). Multe lucruri - deprinderi sociale, intervenții politice - vor interfera cu rezultatele prezise din punct de vedere teoretic. Deși interferențele trebuie s) fie luate în calcul, este, cu toate acestea, extraordinar de util s) știm la ce s) ne aștept)m în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pentru teoria internațional-politic), de vreme ce în politica internațional) este oricum vorba, în cea mai mare parte, de inegalit)ți. Atât timp cât statele principale sunt și actorii principali, structura politicii internaționale este definit) în funcție de ele. Aceast) propoziție teoretic) a luat, desigur, naștere din experient). Statele sunt cele care preg)tesc scenă pe care ele, al)turi de actorii nonstatali, isi joac) piesele, sau își desf)șoar) mai departe afacerile lor obișnuite. Deși ele pot alege s) se amestece într-o mic) m)sur) în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mare m)sur) s) administreze afacerile în beneficiul lor reciproc. Sistemele stabile, pe deasupra, sunt autoconsolidante, deoarece înțelegerea comportamentului celorlalți, încheierea de acorduri cu aceștia, și menținerea sub control a respect)rii acordurilor devin mai usor de realizat printr-o conținu) experient). (Multe din chestiunile de mai sus sunt abordate de Bain 1956, Baumol 1952, Buchanan și Tullock 1962, Diesing 1962, Fellner 1949, Olson 1965, Shubik 1959, Simmel 1902, Stigler 1964, Williamson 1965). Ar trebui s) pun în evident) dou) limit)ri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
săi picteze pe cei 12 Apostoli ai Domnului,pe de o parte și de alta a Bisericii. Între timp, preotul Botan îmbătrânind, a hotărât să-și lase locul unuia mai tânăr.Noul preot venit in sat,este oarecum lipsit de experientă, dar enoriașii Bisericii Gura-Bustei sunt foarte cumsecade și îl ajută să se acomodeze.
BISERICA DIN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2085]
-
familiarizarea personalului didactic cu specificul activității muzeale și posibilitățile pedagogice concrete ale acestuia; constituirea cel puțin la nivelul muzeelor de interes național sau regional a unor departamente specializate în care să activeze un colectiv alcătuit din muzeografi și profesori cu experientă în acest domeniu. În viziunea autorului programului, vizita și lecția de muzeu nu trebuie să devină activități exhaustive, lipsite de flexibilitate. Important este factorul surpriză pe care îl poate oferi acest demers didactic, prin sensibilizarea elevilor față de caracterul unic al
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
intenție. Seichim 7 Facet Este un sistem derivat din practică maestrului Patrick Ziegler, la fel ca toate sistemele de natur... Seichim (Seichem). În anul 1979, în timp ce-și petrecea o noapte în piramidele din Egipt, Ziegler a avut o experient... mistic... prin care i s-au revelat tehnici și simboluri specifice pe care, coroborându-le cu experiență să din practică Reiki, le-a unit formând sistemul Seichim 7 Facet. Inițial, Patrick Ziegler nu denumise sistemul astfel, numele de „Seichim” fiindu
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Italia; 4(Ungaria; 9(SUA; 13(Irlanda de Nord; aproape 14(Thailanda. 2.1.3.Modelul neurobiologic Modelul neurobiologic (Bernard pleacă de la reacțiile excitative ale celulei vii, care costituie un model in miniatura al; comportamentului agresiv. In ultimile decenii s-au facut experiente intense, prin metoda stimulării electrice a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și le pot transforma. Nu vreau s] descriu în mod eronat legea și obiceiurile ca fiind un program de acțiune social]; este vorba, dac] doriți, despre un instrument de navigație. Că și alte instrumente de acest tip, harta necesit] analiz], experient] și un obiectiv, iar în cazul în care legea și obiceiurile nu mențin tr]inicia unei relații, cauza este adesea o „eroare de pilotaj”. În contextul tr]iniciei relației sociale exist] o dialectic] a valorii cardinale și a negocierii ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S-a pretins, oarecum în contradictoriu, de c]tre unii scriitori moderni c] virtuțile de genul ahimsa au valoare intrinsec] și c] justificarea lor rezid] în aceea c] deriv], nu din fapte obiective (precum: „viață este prețioas]”), ci dintr-o experient] evident] prin sine ins]și. Ceea ce este „drept” este în armonie cu aceast] experient]. Ahimsa, în exemplul lor, este o experient] legat] de frecvență durerii și a suferinței între oameni și devine universal valabil] pentru toti ceilalti pornind de la experiența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de genul ahimsa au valoare intrinsec] și c] justificarea lor rezid] în aceea c] deriv], nu din fapte obiective (precum: „viață este prețioas]”), ci dintr-o experient] evident] prin sine ins]și. Ceea ce este „drept” este în armonie cu aceast] experient]. Ahimsa, în exemplul lor, este o experient] legat] de frecvență durerii și a suferinței între oameni și devine universal valabil] pentru toti ceilalti pornind de la experiența unui singur individ. Ahimsa reprezint] „binele” c]tre care tind celelalte valori (Sogani, 1984
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] justificarea lor rezid] în aceea c] deriv], nu din fapte obiective (precum: „viață este prețioas]”), ci dintr-o experient] evident] prin sine ins]și. Ceea ce este „drept” este în armonie cu aceast] experient]. Ahimsa, în exemplul lor, este o experient] legat] de frecvență durerii și a suferinței între oameni și devine universal valabil] pentru toti ceilalti pornind de la experiența unui singur individ. Ahimsa reprezint] „binele” c]tre care tind celelalte valori (Sogani, 1984, p. 243). În concluzie, o persoan] poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primit, f]r] palt] s] dați” (Maț. 10,8). Împ]r]ția lui Dumnezeu, așa cum este prezentat] în primele trei evanghelii, este considerat] în epistolele Sfanțului Apostol Pavel că noua viat] intru Hristos, pe care o percepea că pe o experient] colectiv]. O exprimare tipic] este: „Noi, care suntem mulți, alc]tuim un singur trup în Hristos” (Rom. 12,5). „Legea lui Hristos” este Însuși Hristos (Rom. 10,4). Împ]r]ția lui Dumnezeu este atat o realitate actual], cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
citeaz] în mod direct evenimente din viața Sa, presupunând c] acestea sunt cunoscute ascult]torilor și cititorilor din referirile scurte cu privire la nașterea, înv]ț]tură, r]stignirea, îngroparea și Învierea Să. El presupune c] primele congregații creștine știu din proprie experient] c] lucrarea lui Hristos a dus la o rev]rsare a Duhului lui Dumnezeu, care a îndep]rtat barierele dintre oameni; dintre evrei și neevrei, b]rbați și femei, sclavi și oameni liberi. El folosește aceast] premis] împ]rt]sit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și restrictiv și un conformism social inactiv. Acest aspect are leg]tur] cu o alt] critic]. 4) Etică creștin] menține oamenii la un nivel imatur, deoarece conduce la stocarea reacțiilor morale, indiferent de circumstanțe. Nu permite oamenilor s] învețe din experient]. Mulți oameni imaturi sunt „religioși”. În cazul cel mai r]u, etică creștin] a avut acest efect în mod sigur, iar în cel mai bun, efectul a fost cel invers; la fel și în ceea ce privește înv]ț]tură tradițional] despre conștiinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din acest volum dezvolt] problemă: vezi în special capitolul 35, „Realismul”; capitolul 38, „Subiectivismul”; capitolul 39, „Relativismul”.) Totuși, ideea este c] orice ar crede fiecare dintre cei trei filosofi c] ar fi „descoperit”, fie prin interogare, fie prin introspecție sau experient], ține de rezolvarea tensiunii dintre valorile civice și individualiste pe care le-am identificat deja ca fiind o tr]s]tur] de bâz] a societ]ții grecești din acea perioad]. Dac] ar fi s] învie, Socrate și ceilalți și-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cap]ț este o responsabilitate dificil] și riscant], chiar și atunci când este voluntar]. F]r] îndoial] multe femei g]sesc sarcina (o mare parte a ei) pl]cut], dar pentru acele femei care r]mân gravide împotriva voinței lor aceast] experient] poate deveni una profund mizerabil]. Iar sarcinile nedorite și nașterile involuntare sunt doar începutul greut]ților cauzate de interzicerea avortului. Femeia fie p]streaz] copilul, fie îl d] spre adopție. A p]stră copilul poate echivala cu imposibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi atunci cand ne r]neam; ei râdeau cu noi atunci când eram fericiți. În cele din urm], ajungem s] știm când ei sunt fericiți sau nu și ulterior înv]ț]m s] fim preocupați de aceste lucruri. Dar, f]r] acea experient], nu numai c] nu am avea cunoștințele necesare pentru a promova interesele celorlalți, dar nici nu am avea aceast] înclinație. Chiar dac] avem probabil unele inclinații biologice în acest sens, acestea nu s-ar dezvolta adecvat dac] nim]nui nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sufere. Unii r]uf]c]tori sufer] deja, fie c] aceast] suferinț] este un rezultat al infracțiunii lor, fie c] este unul independent de aceasta: un sp]rg]tor își rupe piciorul în timpul infracțiunii comise, un tâlhar înarmat, lipsit de experient], se împușc] în picior, un atacator sufer] de o boal] care nu are nici o leg]tur] cu infracțiunea. Nici una dintre persoanele oferite ca exemplu nu sufer] datorit] pedepsei. Ar trebui statul s] îi fac] s] sufere mai mult prin aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Italia); 4(Ungaria); 9(SUA); 13(Irlanda de Nord); aproape 14(Thailanda). 2.1.3.Modelul neurobiologic Modelul neurobiologic (Bernardă pleacă de la reacțiile excitative ale celulei vii, care costituie un model in miniatura al; comportamentului agresiv. In ultimile decenii s-au facut experiente intense, prin metoda stimulării electrice a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
într-adevăr o’ fost ceva, restul n-o’ putut să fie. Pentru ca n-ai avut cum, că ai fost filat și dacă te-au prins au făcut ce-au vrut ei că au știut să te șantejeze. Aveau școală, aveau experientă, aveau toată puterea de viață și de moarte asupra ta. Tu ai putut să zici ce-ai vrut atunci, că ei îți spuneau asta și gata. Eu îi condamn pe cei care au contribuit să fim mai răi ca ăia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
9.08.1954. A fost deținut la Văcărești, Jilava, Craiova, Gherla, Salcia (din 12.10.1959), Giurgeni (din 10.04.1962) și Periprava (20.05.1962). Informații din fișa matricolă penală din A.A.N.P. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 5 PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 365
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Salcia (din 12.10.1959), Giurgeni (din 10.04.1962) și Periprava (20.05.1962). Informații din fișa matricolă penală din A.A.N.P. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 5 PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 365
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Periprava (20.05.1962). Informații din fișa matricolă penală din A.A.N.P. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 5 PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 365
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
A.N.P. PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 5 PAGE FILENAME \p D:\Carti editura\Experiente carcerale in Romania comunista 1\Surse\Listat\6.11.2007\Experiente carcerale I.doc PAGE 365
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
al XVI-lea a dispărut chiar în perioada finală a acestei epoci, sau cel târziu, la începutul secolului al XVII-lea. În acest punct se impune și o altă distincție, de natură epistemologică, dintre știința managementului, empirică, bazată exclusiv pe experientă și logică, ce nu antrenează în mod obligatoriu un corpus de termeni specializați (pe care o regăsim în Invățăturile lui Neagoe Basarab) și în managemerntul științific de după 1900, teoretizat de Taylor, Gantt. Spre deosebire de elementele slave de conceptualizare, caracterizate prin concizie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]