212 matches
-
Jurnalul The Return (Întoarcerea) presupune o negociere mai simplă între scriitor și cititorii trădați prin plecarea sa din România comunistă. Negocierea se axează pe componenta literară și originală a cărții, care presupune o sinceritate șocantă, și pe autenticismul de tip experimentalist. William Styron, autorul romanului Alegerea Sofiei, în-tr-o scrisoare inclusă în volum, afirmă că a fost captivat pe deplin de "o epopee bogată și adesea fascinantă". În privința memoir-ului The Oasis (Oaza), negocierea de gen înseamnă preponderența factorului literar/orginal sub aparența
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Groapa), în 1969 (când apare Princepele), în 1978-1979 (când apare volumul III din Incognito, acuzat de plagiat, într-un veritabil scandal literar și politic), în anii '80 (când se acumulează faptele sale negative de la "Săptămîna", de defăimare a scriitorilor estetizanți, experimentaliști și europenizanți), în anii '90 (când se declanșează procesul revizuirilor critice). A doua observație pe care aș face-o la judecata critică din fraza citată a lui Eugen Negrici e aceea că Groapa nu are absolut nimic de-a face
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
să se autodefinească până la capăt. Odată cu volumul postum ce-i cuprinde aproape întreaga creație lirică, ne putem întreba dacă nu cumva poezia a fost recipientul ideal pentru ambiguitatea sa fundamentală. Aurel-Dragoș Munteanu este, cu certitudine, poet. Nu unul complicat sau experimentalist, deci nici unul revoluționar. Dar starea poetică, indubitabil, există. Anxietatea, durerea existențială, taina destinului, mereu coborâtoare înspre un pesimism de nelecuit, induc un tragism autentic, intuiția unei neîmpliniri a vieții, convertită într-o rostire simplă, dar bogată în sugestii. Crima, abisurile
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
de floare albastră" entuziasmând toată suflarea țării (...)." (p. 108) și fraza continuă pe încă o pagină și jumătate. Alice în țara crimei, de Iolanda Malamen, fără a fi o capodoperă este un roman care se citește cu interes. În pofida aerului experimentalist pe care îl dă ingineria textuală cam fantezistă, el constituie un bun prilej de meditație asupra destinului României și al românilor în ultimii șaptezeci de ani. Perspectiva oarecum istorică și sociologică nu anulează însă latura umană, disponibilitatea permanentă a autoarei
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
nu am cum vedea spectacole off ... Bucuria-mi este de scurtă durată, deoarece cronicăreasa cu pricina, după ce o laudă cu asupra de măsură pe regizoarea care a semnat montarea cu pricina („Carmen Vidu mi se pare, În momentul acesta, singura experimentalistă autentică și unica regizoare care Își construiește spectacolele plecînd de la multimedia”), gazetara face o apreciere destul de gravă, prin necompetent / imprudentă generalizare : „ teatrele de stat sunt epuizate de montările lor pline de praf”. Chiar așa, jun(c) a tatii?! Sigur că
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cînd scriitorul tocmai părăsea librăria, l-a făcut „personaj boem”. La ora aia Încă mă aflam În etapa burgheză a vieții mele, așa că acesta nu era genul de apelativ la care aspiram. Norman l-a descris odată și ca romancier experimentalist, deși e posibil să o fi spus În glumă. Alteori Îl făcea țicnit sau bețiv. Acest scriitor locuia deasupra librăriei, deși eu Încă nu știam asta atunci - nu știam nici măcar că există locuințe la etaj. Ca să ajungi acolo, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Ciocârlie la lansarea de la Bookfest), curent excepțional prin teorie și practică literară, numit altădată de autorul eseului de psihologie a literaturii noastre un "curent de mansardă", ar fi fost, măcar el, excepția care confirmă regula, altfel suspectabilă. Că optzecismul este experimentalist, estetic, nu postmodernist, o spusese chiar autorul Postmodernismului românesc, M. Cărtărescu. Singular și consecvent este E. Negrici în delimitatea modernismului de premodernism, aplicând, în poezie, criteriul lui Hugo Friedrich, de altfel un criteriu structural, filosofic, ontologic, și nu estetic. Ceea ce
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
de un romancier cu o fabuloasă memorie a locurilor în care a crescut. Retranșarea lui Faulkner pe problemele teoretice ale creației, încercarea apăsată de a stabili filiații și vecinătăți culturale sunt de natură să modifice imaginea de scriitor naiv, defazat, experimentalist malgré soi, incult și ignorant. Citind aceste cărți, ești surprins de coerența și consistența referințelor culturale. (În paranteză fie zis, unul din personajele romanului e înconjurat de "Vechiul Testament în grecește în mai multe volume, o carte deprimant de groasă de
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
fost dansul în acest răstimp? În corpurile adecvat dotate pentru el ale Mariei Baroncea și Eduard Gabia (pe Dragana Bulut nu o cunoaștem), dar bine ascuns și nescos la iveală nici de astă dată, în lumina scenei. În același capitol experimentalist s-a încadrat și lucrarea lui Sidney Leoni, Undertone. Subtilitatea demersului acestuia, cum ne sugera titlul, consta în a ne pune în situația de a recepta realitatea din jur fără ajutorul văzului - căci eram introduși, cu toții, într-un spațiu fără
Explore Dance Festival 2010 (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5963_a_7288]
-
interpelare, o ofertă, o chemare, o felicitare etc. O primă lărgire de sens și o schimbare de construcție se produc atunci când destinatarului (mai exact: publicului-țintă) i se adresează un produs sau o serie de servicii: „Ursus lansează berea Grolsch, adresată «experimentaliștilor»" (wall-street.ro); „o dietă adresată preponderent femeilor" (egirl.ro); „spălătorie de rufe adresată studenților" (ideideafaceri.ro). Construcția cu participiul adresat nu era necesară în asemenea cazuri, pentru care se putea folosi pur și simplu termenul destinat. E drept, există și
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
fi o carte borgesiană de nisip, moștenind și reciclând (reinvestind) trucurile scriitorului argentinian; ideea de roman este minată prin implozie, iar condiția cititorului este bulversată în sens extrem prin experimentul la care este supus acesta (el trebuie să fie un experimentalist și, în același timp, un erudit cu tendință!). În privința cititorului, autorul este chiar mai vădit implicat în a-l mina, întrucât Dicționarul khazar începe nu în zadar cu următoarea dedicație și precizare: „Aici zace cititorul Care nu va deschide niciodată
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
zile. Ci și pentru că avem de-a face, în fond, cu un scriitor complet, în personalitatea căruia vocația prozei se îmbină armonios cu conștiința artistică și cu o evidentă preocupare pentru conceptele și valorile literaturii. Fără să fie un prozator experimentalist, în genul mai tinerilor săi confrați optzeciști, George Bălăiță este un scriitor dublat de ceea ce se cheamă un cap teoretic. Acest cap teoretic al prozatorului transpare cu ușurință în textele sale publicistice, ca și în încercările de transformare a structurilor
George Bălăiță, publicist și povestitor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4568_a_5893]
-
însemnele distinctive ale literaturii mimetic-realiste. Deși lumea vrea în continuare „povești”, ele trebuie ambalate cu totul altfel decât o făceau Dickens, Thackeray, Dumas, Hugo și contemporanii lor. Astăzi, un roman e musai să fie, pentru a se individualiza, dacă nu experimentalist până la demență, măcar să arate că ar putea fi, dar că autorul e prea inteligent ca să piardă vremea cu așa ceva... Cu câteva excepții, e greu de dovedit că motivarea continuării unei cărți de succes are alt mobil decât dorința de a
Moda continuărilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3708_a_5033]
-
Wittgenstein; ori un hermeneut al limbajelor vizuale precum Herbert Read. Îi plăceau mulți scriitori din toate literaturile, le înțelegea mentalitățile și mecanismele creative, însă nu-i emula, cu excepția - bineînțeles - grupului ori grupărilor din care a făcut parte ca autor novator, experimentalist, „generaționist”, întotdeauna militant. Altfel, nu ajunsese întîmplător profesor (și) de teoria literaturii: fără să aibă vocația didactică a specialiștilor domeniului și nici obsesia maniacală de a impune o anume viziune ori o terminologie de el inventată, era în apele lui
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
Dumitru Crudu știe să povestească simplu și direct, să creeze suspans, să conducă o narațiune trepidantă cu viraje spectaculoase, riscante, dar bine controlate în ultimul moment. Un american la Chișinău e un roman aparent tradițional, fără complicații formale și fasoane experimentaliste. Tradițional nu atît în sensul realismului tradițional, fie el și reluat pe filon biografic, ci în sensul picarescului împins pînă la rocambolesc, după cum notează Liviu Antonesei în prefața-i epistolară. O carte, în felul ei, de aventuri, cu o viteză
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
Geo Dumitrescu”. Un alt moment de impact e marcat de Leonid Dimov, Daniel Turcea, Vintilă Ivănceanu, cu onirismul înțeles ca „metodă estetică” lucidă (Marin Mincu), diferită de dicteul automat al suprarealiștilor. Solitarul Mircea Ivănescu este „valorizat, ceva mai târziu, ca experimentalist, în conexiune cu poezia americană, și ca precursor al generației ’80”. Spațiul poetic se amplifică ritmic. Promoția’70 intră în scenă în anii relaxării ideologice. Pe lângă antologații Dinu Flămând, Adrian Popescu și Gabriel Chifu, P.P. îi amintește pe Mircea Dinescu
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
narativă, nici exotismul inerent nu amintesc cu nimic de clocotitorul urbanism din cărțile lui Braine, Sillitoe ori Storey. Experiența ei scriitoricească se recunoștea, mai degrabă, în complexele de vinovăție ale unei întregi literaturi a Sudului american - dar, deocamdată, fără tenta experimentalistă a lui William Faulkner sau Erskine Caldwell și fără visceralitatea romanelor lui Flannery O’Connor. Primele ei cărți erau transcrieri ale amintirilor vag filtrate ale unei adolescențe trăite într-o țară aparent paradisiacă. Nesfârșitele tărâmuri ale veldului, imaginile idilice ale
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
interbelice. Din această parte, nu e nici o speranță de schimbare a canonului. Cu M. Blecher e altceva. Atentatul pus în seama lui H. Bonciu e o simulare, care poate produce o oarecare emoție în lumea istoricilor literari. H. Bonciu, un experimentalist și un marginal, este interesant tocmai prin refuzul său, de principiu, de a sta alături de scriitorii canonici.
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
la fel de în largul său în lumea lui Eminescu ca și în universul spasmodic al noii generații a ,copiilor fierți în mămăligă", mai degrabă conservator în gusturi, fără a-și pierde însă ceva din locvacitate atunci când discută despre performanțele scriitoricești ale experimentaliștilor de ultimă oră, fascinat de ,Generația '27", dar și de Beatles, mustos în stil și precis în argumentație, mereu jovial și plin de farmec, Dan C. Mihăilescu este, probabil, criticul literar al perioadei de tranziție. Dacă s-ar face, la
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
să-și creeze propriul canon. Unele cărți sunt în mod apriori canonice, pe când altele lucrează împotriva curentului canonic și clasicizant din momentul respectiv, înscriindu-se în zona experimentului. Intrarea în canon ar fi intrarea în clasicizare, pe când menținerea în zona experimentalistă ar fi o dovadă de modernizare. Nu întotdeauna însă lucrurile stau așa pentru că și un text de o simplitate clasică și clasicizantă poate să uimească prin modernitatea lui. Prin urmare, relația dintre canon și experiment nu poate fi explicată prin
Modele literare alternative by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10181_a_11506]
-
De aceea a fost atras de onirism și de școala privirii din noul roman francez, ca de niște surse de inovație. ,Imaginația mea se transformă în ochiul unui obiectiv cinematografic" - mărturisește naratorul la începutul capitolului 2 din Reîntoarcerea posibilă. Mai experimentalist în primele creații epice, Sorin Total se eliberează apoi, după 1971, de obsesia tehnicii narative, pentru a face loc ,poveștii", adică unei suite de întâmplări, organizate de imaginarul realist. În seria bănățeană, prozatorul este preocupat de construcțiile mai complicate și
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
a artistului, cea de azi reprezintă o retrospectivă asupra întregii opere, de la debuturi la „Coada rândunicii”, cel din urmă tablou al pictorului. Dali are reputația, pe care expoziția o confirmă, a unui pictor provocator și chiar sulfuros, manierist, suprarealist, miniaturist, experimentalist. Opera nu se rezumă la pictura de șevalet. A lucrat cu Luis Buñuel, Alfred Hitchcock și Walt Disney pentru cinema, a anticipat arta numită, pentru caracterul ei efemer, performance, influențându-i, mai ales, pe artiștii plastici americani. A fost, cu
Expoziție Dali la Beaubourg () [Corola-journal/Journalistic/4088_a_5413]
-
această panoramă ca printr-un ochean întors, adică de la cel mai tânăr autor, Adela Greceanu, la Mircea Ivănescu, care a decedat de curând. Poeții tineri ai acestui început de secol au învățat, practic, de la post-textualiști (nouăzeciști), postmoderniști, textualiști (optzeciștii), manieriști, experimentaliști (șaizeciștii), în frunte cu Anghel Dumbrăveanu, Marin Sorescu etc. O privire de ansamblu asupra influențelor poetice de la sfârșitul veacului trecut și începutul acestui secol este necesară pentru a stabili cele cinci metode de analiză comparativă prin raportarea la Identitatea eului
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
potențele preverbale. Ei cred că realitatea este doar limbaj și ce nu este limbaj nu există. Cei care urmează metoda lui Sorescu prețuiesc realitatea double-face, în care lumea și limbajul coexistă, dar pot fi abordate în mod ironic, ori grav, experimentalist cum o face Mircea Ivănescu. Poeții de la începutul secolului XXI, pentru faptul că aplică procesul de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit - realitate
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
departe, la ani-lumină de aici, mai există un Adam Adam? Sau, mă rog, a existat ori va exista. Probabilistic vorbind, nu era exclusă posibilitatea ca treaba asta să se Întâmple și fără intervenția omologilor noștri din spațiu animați de voluptăți experimentaliste. Colegul meu - scuzați modestia! - Albert Einstein obișnuia să spună că Dumnezeu nu joacă zaruri, e adevărat. Este Însă o părere, nu o certitudine. - Mister Howard, am și eu numeroși colegi, la fel de iluștri, care, de vreo 2.500 de ani, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]