551 matches
-
interpretează comportamentul actorului ca o confirmare a credințelor sale inițiale. Aceste ipoteze au fost testate mai întâi chiar în domeniul experimentului psihologic, arătându-se că subiecții ce participă la un experiment au tendința de a se comporta așa cum se așteaptă experimentatorii. Fenomenul acesta introduce o distorsiune serioasă în cercetarea psihologică, dat fiind că experimentatorii urmăresc în general confirmarea ipotezelor. Ideea autorealizării profețiilor și-a găsit o aplicare imediată în mediul școlar. Încă la începutul anilor ’60, liderii negrilor din Statele Unite au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fost testate mai întâi chiar în domeniul experimentului psihologic, arătându-se că subiecții ce participă la un experiment au tendința de a se comporta așa cum se așteaptă experimentatorii. Fenomenul acesta introduce o distorsiune serioasă în cercetarea psihologică, dat fiind că experimentatorii urmăresc în general confirmarea ipotezelor. Ideea autorealizării profețiilor și-a găsit o aplicare imediată în mediul școlar. Încă la începutul anilor ’60, liderii negrilor din Statele Unite au susținut că tinerii negri ar putea fi victime ale așteptărilor negative pe care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
copii obișnuiți, care au rezolvat probleme menite să faciliteze selectarea unor coduri, combinații selective sau comparații selective de date. Rezultatele obținute au relevat că grupul de copii obișnuiți au fost mai avantajați de manipulare și de preselecția informațiilor-cheie efectuată de experimentatori. Similar investigației lui Runco (1986), a luat naștere o posibilă confuzie pricinuită de „regresia față de medie”, însă probabil că diferențele dintre grupuri au fost cauzate de selectivitatea pe care copiii supradotați au manifestat-o fără manipulare experimentală. Studiul strategiilor analitice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
numește geneză perceptuală. Procesul poate fi investigat prin intermediul Testului de Identificare (Identification Task), în care subiecții privesc o figură umană ce apare pe un monitor. Figura este în mod intenționat ambiguă și conține mesaje verbale subliminale care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze imaginea proiectată și identificată” (Smith, 1990, p. 162) de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru a favoriza reacțiile obișnuite ale indivizilor. Acest lucru se face prin renunțarea într-o anumită măsură la controlul unor variabile ascunse care ar putea influența rezultatele obținute. Controlul variabilelor importante se menține totuși, prin manipularea evoluției variabilelor independente de către experimentator. Un exemplu tipic de experiment natural este cercetarea lui Bamberg (2002). Cercetarea urmărește efectul a trei intervenții asupra punerii în act a intenției de cumpărare a unor produse naturiste de la un magazin de profil dintr-un orășel german. Cei 320
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a desemna investigații În care cercetătorii „tratează” grupuri Întregi de persoane În feluri diferite - de exemplu, prezentând fiecărui grup alte dovezi (Boruch, 1993). Încă o dată, metodele se suprapun. Întregul spectru al științei experimentale include și acele situații În care experimentatorul nu poate manipula comportamentele (vezi Blalock, 1961; Campbell și Stanley, 1966; Cook și Campbell, 1979), Însă logica designului experimental poate fi totuși aplicată. De obicei, aceste situații sunt considerate „cvasiexperimentale”. Se poate face uz de abordarea cvasiexperimentală chiar și Într-
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
priviți ca persoane ce experimentează pe teren În fiecare sezon, de-a lungul Întregii vieți, și care Încorporează rezultatele noi În repertoriul lor de practici mereu În schimbare. Cum ei erau și sunt Înconjurați de alte sute sau mii de experimentatori locali, cu care Împărtășesc observațiile și cunoștințele dobândite de-a lungul a generații Întregi și codificate În Înțelepciunea populară, se poate spune că au acces instantaneu la echivalentul unei biblioteci impresionante. Însă e adevărat și că această activitate a lor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
agricultor este Întotdeauna membru al unei comunități care joacă rolul de bibliotecă orală și vie, În care se adună numeroase observații, practici și experimente - un corpus de cunoștințe pe care un singur individ nu le-ar putea acumula niciodată. Caracterul experimentator al popoarelor „preștiințifice”, adesea determinat de amenințări mortale, a determinat descoperiri eficiente și importante. Indienii din America de Sud au descoperit că mestecarea cojii arborelui de chinină este un remediu eficient Împotriva malariei, fără să știe cărui ingredient activ se datorează acest
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este vorba de nici o scamatorie aici. Ingredientele acestui gen de cunoaștere practică sunt simple: o nevoie stringentă (În acest caz, efectiv o chestiune de viață și de moarte), câteva piste promițătoare, valabile În contexte analoge (inocularea), o armată Întreagă de experimentatori independenți dispuși să Încerce aproape orice, timp de „coacere” (deoarece rezultatele diverselor stratageme erau observate de experimentatori și de clienții lor cu prilejul epidemiilor succesive) și Împărtășirea rezultatelor experimentale (prin canale de comunicare). Atât timp cât nu este nevoie de un microscop
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În acest caz, efectiv o chestiune de viață și de moarte), câteva piste promițătoare, valabile În contexte analoge (inocularea), o armată Întreagă de experimentatori independenți dispuși să Încerce aproape orice, timp de „coacere” (deoarece rezultatele diverselor stratageme erau observate de experimentatori și de clienții lor cu prilejul epidemiilor succesive) și Împărtășirea rezultatelor experimentale (prin canale de comunicare). Atât timp cât nu este nevoie de un microscop electronic, ar fi chiar surprinzător ca o asemenea combinație de interes pasionat, observare atentă, numeroși specialiști amatori
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și economică funcționează cel mai bine atunci când lumea pe care Își propun să o descrie poate fi remodelată după chipul lor”. Theodore M. Porter, Trust in Numbers „Dacă faptele - deci comportamentul ființelor umane vii - sunt refractare la un asemenea experiment, experimentatorul e deranjat și Încearcă să le modifice astfel Încât ele să se conformeze teoriei. În practică, aceasta Înseamnă un fel de vivisecție a societăților până când acestea devin ceea ce susținea inițial teoria că experimentul ar fi trebuit să facă din ele”. Isaiah
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Omul și umbra (1946). Povestitor în linia fantasticului autohton abordat prin prisma unei argumentări paradoxale, el urmărește să pună în dezbatere cu deosebire un principiu filosofic ori științific, pe care îl dezvoltă în raționamente frecvent surprinzătoare. Atras de efectele luminii, experimentatorul Crookes inventează un aparat care, sfidând legile obișnuit admise, creează întuneric în inima luminii și îl transformă pe cercetătorul însuși într-o crisalidă incandescentă (Triumful lui Crookes); un „străin” își transferă viața în umbra proprie și moare când aceasta este
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
conducte etc., pentru a impresiona) al cărui ac de la contor - mișcându-se la dreapta sau la stânga - se pretinde că ar indica aprobarea sau dezaprobarea unei idei, opinii, prin înregistrarea și prelucrarea reacțiilor fiziologice (musculare) atunci când subiecții răspund la diferite întrebări. Experimentatorului, știind dinainte părerile subiecților cu privire la o anumită problemă - erau propriii studenți -, i-a fost ușor să-i convingă pe aceștia că dispozitivul indică atitudinea lor adevărată. După aceea, contorul a fost învelit, studenților adresându-li-se diferite întrebări referitoare la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nimic din explicațiile lor (condiția de pedeapsă). După un scurt timp, cei ce au fost rugați să ajute s-au găsit în fața următoarei situații: o altă femeie și-a „pierdut” geanta pe stradă (femeile erau, în fapt, complice, asociate cu experimentatorul). Dintre cei aflați în condiția de recompensă, 90% au returnat geanta, în timp ce numai 40% au făcut același lucru dintre cei ce au fost „pedepsiți” (Moss și Page, 1972). De ce comportamentele prosociale sunt încurajate de societate și induse membrilor săi în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Psihologie pentru a completa niște chestionare. Lucrând fiecare într-o cameră separată, la un moment dat au auzit cum pe coridor are loc o încăierare între un bărbat și o femeie (erau de fapt studenți de la teatru, complici de-ai experimentatorului). Femeia striga întruna: „lasă-mă în pace, ia mâna de pe mine”. Dar, într-o condiție experimentală (de căsătoriți), ea adăuga: „nici nu știu de ce m-am măritat cu tine”, pe când în cealaltă condiție (de necunoscuți), replica suplimentară la „lasă-mă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întemeietorii paradigmei ajutorării în prezența altora, J. Darley și B. Latané (1968), printr-un experiment relativ simplu. Subiecții au fost chemați pentru a completa niște chestionare, unii dintre ei fiind singuri într-o cameră, alții câte trei. La câteva minute, experimentatorul a introdus fum în încăperile respective prin instalația de ventilație. Cei ce lucrau singuri s-au oprit din lucru și au raportat incidentul în proporție de 75%, pe când cei ce lucrau câte trei, doar 38%, 62% dintre aceștia neîntreprinzând nimic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
J. Greenwell și H. Dengerink (1973). Subiecții au fost plasați într-un context de competitivitate cu oponenți fictivi, de la care primeau și către care trimiteau șocuri (electrice). Un grup de subiecți a primit informații de la presupusul oponent (în fapt, de la experimentator) că acesta mărește intenționat nivelul șocurilor, iar celălalt grup, că el menține deliberat nivelul constant, la o cotă moderată. Apoi, la jumătate dintre subiecții din fiecare grup șocurile primite au fost într-adevăr mai mari, iar la ceilalți au rămas
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exprimă diferite emoții: surpriză, frică, supărare, bucurie etc.; - „limbajul” ochilor (contactul vizual); Stass și Willis (apud Hayes, Orrell, 2003) au efectuat un experiment în care subiecții trebuiau să aleagă un coleg de lucru dintre două femei, una fiind instruită de experimentatori să-l privească în mod direct pe subiect, în timp ce cealaltă trebuia să privească în altă parte atunci când era prezentată subiectului- alegerea subiecților s-a orientat în direcția persoanei care-i privise direct în timpul prezentării. Knapp, Kendon sau Argyle, Ingham, Aikens
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
5-4 m) și distanța publică (aproximativ 4 m), distanțe pe care oamenii le definesc în funcție de prezența interlocutorului. Russo (apud Hayes, Orrell, 2003) a inițiat un experiment care a intenționat observarea conceptului de spațiu personal: într-o bibliotecă, o colegă a experimentatorului a pătruns deliberat în spațiul personal al altor cititori (se așeza fie în fața unui cititor atunci când erau multe alte locuri libere, fie foarte aproape de acesta, apropiindu-și scaunul la aproximativ 30 de centimetri). Concluziile experimentului au specificat că 70% dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oră, alții și-au schimbat poziția în direcția opusă, iar alții au adoptat un contact vizual ostil. Totuși, cu toate că cei vizați de experiment încercau în mod evident o stare de disconfort, doar un student din opt i-a cerut colegei experimentatorului să plece. Observarea distanțelor folosite poate indica tipul și intensitatea relaționării dintre o persoană și altele. Astfel, faptul că un director rămâne după biroul său în momentul în care vă invită să comunicați ce aveți de spus presupune mai degrabă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
important în comunicarea nonverbală este atingerea. În plan general uman, atingerea reprezintă un cadru fertil pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive. R.V.Joule și L. Beauvois (apud Mucchielli, 2002) au efectuat un experiment în acest sens: într-un campus studențesc, un experimentator cerea studenților întâlniți să fie îndrumat spre o destinație anume. Pe unii dintre aceștia îi atingea, ca din întâmplare, pe braț, cu ceilalți nu avea acest comportament. Toți studenții opriți îi arătau drumul spre destinația dorită. Puțin mai departe, un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
studenților întâlniți să fie îndrumat spre o destinație anume. Pe unii dintre aceștia îi atingea, ca din întâmplare, pe braț, cu ceilalți nu avea acest comportament. Toți studenții opriți îi arătau drumul spre destinația dorită. Puțin mai departe, un alt experimentator solicita acelorași tineri un serviciu similar. S-a observat că 40% dintre tinerii atinși pe braț au acceptat să-l îndrume și pe cel de-al doilea experimentator, față de numai 5% dintre cei care nu fuseseră atinși. O explicație oferită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
opriți îi arătau drumul spre destinația dorită. Puțin mai departe, un alt experimentator solicita acelorași tineri un serviciu similar. S-a observat că 40% dintre tinerii atinși pe braț au acceptat să-l îndrume și pe cel de-al doilea experimentator, față de numai 5% dintre cei care nu fuseseră atinși. O explicație oferită de autori ar fi aceea că, în cultura noastră, nu suntem obișnuiți să-i atingem decât pe cei pe care-i cunoaștem foarte bine, atingerea corpului unei persoane
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adresează unui număr extins de elevi). Aici, avantajele și dezavantajele fiecărei categorii de metode sunt complementare, dar evidența acestui fapt apare mult mai direct în utilizarea tocmai a unui astfel de conflict „în oglindă”. Utilizarea în cadrul conflictului sociocognitiv de către adultul experimentator și a unui alt adult complice ne trimite cu gândul la două metode aparent opuse: expunerea cu oponent și focus-group-ul. Expunerea cu oponent presupune utilizarea în cadrul activității și a unui alt cadru didactic sau student cu care, în prealabil, lectorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
socială - texte alese, 1996, p. 231). Studiul, efectuat pe femei casnice, pornea de la ideea semnării unei petiții referitoare la conducerea prudentă a autoturismelor, majoritatea celor intervievate fiind de acord cu acest lucru. La un interval de câteva săptămâni, un alt experimentator a chestionat subiecții în privința acordului la amplasarea unui indicator mare, grotesc pe pajiște cu inscripția: „Conduceți cu grijă”. Concluziile cercetării au relevat că 55% dintre femeile care au semnat petiția au fost de acord, față de doar 17% dintr-un alt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]