228 matches
-
deține rolul principal în generarea ritmului respirator ca și în integrarea diferitelor aferențe care îi pot influența activitatea pe cale reflexă. Grupul respirator ventral este situat în zona nucleilor retrofacial, ambiguu și retroambiguu. Acest grup conține atât neuroni inspiratori cât și expiratori. 84 Neuronii din nucleul ambiguu sunt mai ales motoneuroni vagali care inervează mușchii faringelui, laringelui și ai limbii fiind implicați atât în inspirație cât și în expirație. In nucleul retroambiguu neuronii inspiratori sunt situați mai mult în zona rostrală, în timp ce
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Neuronii din nucleul ambiguu sunt mai ales motoneuroni vagali care inervează mușchii faringelui, laringelui și ai limbii fiind implicați atât în inspirație cât și în expirație. In nucleul retroambiguu neuronii inspiratori sunt situați mai mult în zona rostrală, în timp ce neuronii expiratori sunt situați caudal. Unii dintre neuronii inspiratori trimit impulsuri spre mușchii intercostali externi și chiar spre diafragm, în timp ce restul sunt conectați numai cu alți neuroni de la nivelul bulbului. Neuronii expiratori trimit impulsuri spre mușchii intercostali interni și abdominali. Nucleul retrofacial
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
inspiratori sunt situați mai mult în zona rostrală, în timp ce neuronii expiratori sunt situați caudal. Unii dintre neuronii inspiratori trimit impulsuri spre mușchii intercostali externi și chiar spre diafragm, în timp ce restul sunt conectați numai cu alți neuroni de la nivelul bulbului. Neuronii expiratori trimit impulsuri spre mușchii intercostali interni și abdominali. Nucleul retrofacial conține în special neuroni expiratori grupați în complexul Botzinger care inhibă neuronii inspiratori din grupul dorsal ca și unii dintre motoneuronii frenici. Mulți dintre neuronii expiratori nu sunt activi în
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
dintre neuronii inspiratori trimit impulsuri spre mușchii intercostali externi și chiar spre diafragm, în timp ce restul sunt conectați numai cu alți neuroni de la nivelul bulbului. Neuronii expiratori trimit impulsuri spre mușchii intercostali interni și abdominali. Nucleul retrofacial conține în special neuroni expiratori grupați în complexul Botzinger care inhibă neuronii inspiratori din grupul dorsal ca și unii dintre motoneuronii frenici. Mulți dintre neuronii expiratori nu sunt activi în eupnee când expirația are loc pasiv. In mod clasic centr i i respi rator i
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
de la nivelul bulbului. Neuronii expiratori trimit impulsuri spre mușchii intercostali interni și abdominali. Nucleul retrofacial conține în special neuroni expiratori grupați în complexul Botzinger care inhibă neuronii inspiratori din grupul dorsal ca și unii dintre motoneuronii frenici. Mulți dintre neuronii expiratori nu sunt activi în eupnee când expirația are loc pasiv. In mod clasic centr i i respi rator i pont in i ar f i reprezentaț i de centrul pneumotaxic și centrul apneustic. In concepția actuală centrul pneumotaxic cuprinde neuronii
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
un mod asemănător cu tusea. Tusea este un important reflex de apărare care are rolul de a îndepărta agenții iritanți de la nivelul căilor aeriene. Se produce mai întâi o inspirație profundă, urmează apoi închiderea glotei și contracția burscă a mușchilor expiratori și abdominali cu expulzarea violentă a aerului din căile aeriene care poate atinge peste 1000 km/oră. Concomitent se produc și modificări hemodinamice ce afectează mai ales circulația cerebrală cu posibila apariție a unor stări sincopale. In afara excitațiilor provenite
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și se inseră pe unghiul ultimelor coaste. Este acoperit de latissimus și acoperă erectorul, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la delimitarea tetragonului lombar Grynfelt. Vasele provin din ultimele 5 intercostale, iar inervația din intercostalii 9-11. Coboară coastele, fiind mușchi expirator. Mușchii antero-laterali ai toracelui (extrinseci) Mușchiul mare pectoral Marele pectoral este mușchiul cel mai mult utilizat în intervențiile de reconstrucție a peretelui toracic. Este un mușchi lat cu trei părți de origine: claviculară (pe jumătatea ei medială), sternocostală (fața anterioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
fascia exotoracică. Între ei și mușchii intercostali interni se găsește pediculul vasculo-nervos intercostal. Intercostalii externi ridică coastele, fiind deci mușchi inspiratori. Intercostalii interni Formează stratul mijlociu. Au originea și inserția inversă cu precedenții și deci și acțiunea este inversă, fiind expiratori prin coborârea coastelor. Ocupă spațiul intercostal de la unghiul coastei până la stern. Posterior de unghiul coastei se găsește membrana intercostală internă. Subcostalii Sunt mai evidenți în partea inferioară a cutiei toracice, au originea pe fața medială a unei coaste (în apropierea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
evidenți în partea inferioară a cutiei toracice, au originea pe fața medială a unei coaste (în apropierea unghiului) și inserția pe a doua și a treia coastă supraiacentă. Fibrele sunt orientate paralel cu cele ale intercostalilor interni fiind deci mușchi expiratori. Ridicătorii coastelor Formează alături de subcostali stratul intern al spațiului intercostal. Au originea pe procesele transverse C7-T11 și inserția pe fața laterală a coastei inferioare, între tuberculul și unghiul acesteia. Sunt două categorii de ridicători: scurți (ce se inseră pe coasta
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ce se inseră pe coasta imediat inferioară) și lungi (pe a doua sau chiar a treia). Ridică coastele. Intercostalii intimi Se găsesc în special în treimea laterală a spațiilor intercostale inferioare, având fibrele dispuse paralel cu ale subcostalilor, fiind deci expirator. Subcostalii și intercostalii intimi au raport medial cu fascia endotoracică, pleura și plămânii. Transversul toracic Are originea pe fața posterioară a procesului xifoid și a cartilajelor costale 7-3, de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și pericardul. Este acoperit de mușchii intercostali interni, între el și aceștia găsindu-se vasele toracice interne. Este un mușchi expirator. TERITORIILE VASCULARE ALE PERETELUI TORACIC Date generale Peretele toracic este o zonă vastă ce poate fi divizată în regiuni în funcție de teritoriile sale vasculare. Tipul de vascularizație are o însemnătate deosebită în designul lambourilor musculocutanate. Mărimea unui lambou este limitată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
crizei de astm. Mai mult, la pacienții intens simptomatici se asociază frecvent semnele electrocardiografice de hipertrofie ventriculară dreaptă și hipertensiune pulmonară. Când un pacient se prezintă pentru tratament, capacitatea lui vitală forțată tinde să fie < 50% din valoarea normală. Volumul expirator forțat în prima secundă (FEV = VEMS -the l-s forced expiratory volume) este în medie 30% sau mai puțin din cel prezis, în timp ce debitele maxime și minime la mijlocul expirației sunt scăzute la 20% sau mai puțin din cele așteptate. Conform cu
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
inițială este normală, diagnosticul poate fi făcut prin dovedirea reactivității crescute a căilor aeriene la provocarea cu histamină, metacolină sau prin hiperventilație izocapnică de aer rece. Odată diagnosticul confirmat, evoluția bolii și eficacitatea tratamentului se pot urmări prin măsurarea debitelor expiratorii de vârf (PEFR peak expiratory flow rates) la domiciliu și/sau a FEV, în laborator. Reacții cutanate pozitive pot fi demonstrate la diverse alergene, dar aceste fenomene nu se corelează neapărat cu evenimentele intrapulmonare. Eozinofilia din spută și sânge precum și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
paradoxal, folosirea mușchilor accesori și hiperinflația marcată a toracelui semnifică obstrucția severă a căilor respiratorii, iar lipsa de ameliorarea a acestor semne într-un interval scurt, în urma terapiei energice, obligă la monitorizarea pacientului, folosind măsurătorile gazelor sanguine și ale debitelor expiratorii de vârf (PEFR peak expiratory flow rates) sau FEV. În general, există o corelație directă între severitatea obstrucției cu care se prezintă pacientul și timpul necesar pentru remisiunea ei. Deci, indivizii mai sever afectați își revin, de regulă, într-un
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mare parte dintre dentale și palatale sînt aranjate în trei serii corelative). - numeroase consoane care se articulează în zona posterioara a aparatului fonator (în gît). - existența unui ansamblu de consoane numite emfatice (glotale, faringale sau implozive), realizate printr-un suflu expirator mărit. - sînt limbi flexionare 264. - cea mai cunoscută trăsătură a limbilor afro-asiatice este triliteralitatea (radicalul cuvîntului este format din trei consoane, singurele care se notează în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate prin alternante vocalice (așa-numita flexiune internă 265
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Jogging de la A la Z II 41 Se știe deja că în timpul unui efort fizic cu specific aerob, așa cum este cel din jogging, nevoile de oxigen ale organismului sunt mult mai mari, fapt ce determină creșterea amplitudinii mișcărilor inspiratorii și expiratorii prin stimularea nervoasă a diafragmei (principalul mușchi implicat în respirație). Practicarea unei activități sportive ciclice cum este și cea specifică alergării sistematice, continue, în tempo moderat (jogging) presupune, datorită caracterului aerob al efortului, o bună înțelegere și cunoaștere a funcției
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
atât de structurile vegetative supraiacente, cât și de stimulii neuroreflecși periferici, sosiți pe diverse căi (nervi depresori, formație reticulată etc.) de la nivelul zonelor reflexogene preso- și chemoreceptoare. Centrii respiratori, pe de altă parte, formați dintr-un centru inspirator și altul expirator, sunt cantonați în partea anterioară și inferioară a bulbului, în vecinătatea nucleului senzitiv al vagului. Activitatea lor ritmică este supusă controlului inhibitor al centrului pneumotaxic din protuberantă, cu care formează un dispozitiv comun bulboprotuberanțial. Cocainizarea planșeului ventriculului IV provoacă oprirea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de presiune și volum în același sens cu ale acesteia. Datorită creșterii presiunii negative și volumului toraco-pulmonar, aerul atmosferic se deplasează în inspir spre teritoriul de schimb alveolo-capilar. În expir, revenirea pasivă (relaxarea) a mușchilor inspiratori, întregită de contracția musculaturii expiratorii, reduce diametrele cuștii toracice, cu consecințe presionale și volumetrice inverse celor din timpul inspirului. Presiunea negativă intratoracică scade progresiv, ajungând să depășească valoarea presiunii atmosferice cu +6, +8 mmHg în condiții de repaus. În expirul forțat, presiunea intratoracică pozitivă poate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ventilatorii pulmonare are la bază participarea a trei principale componente: - senzori care recepționează și transmit informații specifice (chimice, mecanice, termice) la centrii reglatori; - centri respiratori de integrare și elaborare a reacțiilor adaptative ventilatorii; - efectori musculari, reprezentați de mușchii inspiratori și expiratori. Elementele de bază ale sistemului de autoreglare și control al respirației sunt incluse în fig. 94. Ele constituie un sistem biocibernetic autoreglat prin reacții de feedback negativ și pozitiv, ce funcționează după principiul conexiunii inverse. În ansamblu, factorii de reglare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anumite zone ale trunchiului cerebral au evidențiat existența unui procesor cu două categorii de centri implicați în reglarea respirației. O primă categorie este reprezentată de centrii respiratori intrinseci indispensabili funcției ventilatorii. Aceștia au sediul bulbar, în cazul centrilor inspiratori și expiratori propriu-ziși, și pontin, în cazul centrului pneumotaxic (fig. 95). Cea de a doua categorie de centri o constituie centrii respiratori auxiliari, care, deși îndeplinesc alte funcții, influențează tonusul și activitatea ritmică a centrilor respiratori intrinseci. Din această a doua categorie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
precizat că nu există un centru bine delimitat anatomic, ci populații neuronale interconectate funcțional. Frecvența diferită de descărcări ale potențialelor de acțiune din timpul inspirului și expirului la nivelul acestor complexe neuronale a determinat împărțirea lor în neuroni inspiratori și expiratori. Aceștia sunt situați bilateral în porțiunea dorsală a bulbului, în cazul centrilor inspiratori, și în partea lui ventro-laterală, în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate bulbare, cuprinzând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din timpul inspirului și expirului la nivelul acestor complexe neuronale a determinat împărțirea lor în neuroni inspiratori și expiratori. Aceștia sunt situați bilateral în porțiunea dorsală a bulbului, în cazul centrilor inspiratori, și în partea lui ventro-laterală, în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate bulbare, cuprinzând și nucleul tradusului solitar, la nivelul căruia converg fibrele senzitive ale nervilor vag și glosofaringian. Prin intermediul acestora, centrii inspiratori primesc informații chemo-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
numai când aceștia devin hiperactivi. Excitarea electrică a neuronilor ventrali produce în majoritatea cazurilor efortul de expirație, în timp ce unii prelungesc inspirul. În general, predomină expirul asupra inspirului, mai ales în condițiile hiperventilației pulmonare. La producerea expirului participă și neuronii bulbo-spinali expiratori proiectați de nucleul retroambiguu spre motoneuronii mușchilor abdominali și intercostali interni (fig. 96). Spre deosebire de centrii respiratori bulbari, a căror activitate fazică asigură producerea inspirației și expirației, centrul pneumotaxic din treimea superioară a punții deține un rol secundar, de limitare a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din contră, cresc durata inspirului și scad ritmul respirator la câteva respirații pe minut. Efecte inverse, de alungire a inspirului, exercită centrul apneustic din treimea inferioară a punții. Stimularea acestuia provoacă fenomenul de apneuză (alungirea inspirației), întrerupt de scurte sforțări expiratorii (gasps) la animalul cu nervii vagi secționați și legăturile nervoase dintre centrii inspiratori bulbari și centrul pneumotaxic întrerupte. Prezența centrului apneustic nu este unanim admisă, apneuza fiind pusă de unii autori (Mountcastle, 1974) pe seama facilitării centrului inspirator de către sistemul reticulat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iar hipotensiunea determină reacții ventilatorii inverse. Excitarea receptorilor cutanați și căilor aeriene superioare provoacă, de asemenea, reacții neuro-reflexe respiratorii, predominant inhibitoare, înseși impulsurile aferente plecate de la nivelul receptorilor de întindere (fusuri neuro-musculare și corpusculi tendinoși Golgi) ai mușchilor inspiratori și expiratori pot modifica excitabilitatea reflexă a centrilor respiratori. Fusurile neuro-musculare având rolul de a compara contracția obținută cu cea comandată, excitarea lor mărește în cazul respirației forța de contracție a mușchilor intercostali prin intermediul centrilor respiratori. Un loc aparte în reglarea respirației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]