56 matches
-
Proiecției Extinse în Chomsky 1982, de unde și conceptul de trăsătură EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu care centrul TS se acordă în număr) (45) sau prin expletivul it, în configurații în care se observă că folosirea expletivului nu are legătură cu satisfacerea criteriului tematic (e.g. în propoziții cu verbe monovalente (46a) sau în configurații în care verbul de ridicare seem ('părea') selectează un complement CP finit (46b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu care centrul TS se acordă în număr) (45) sau prin expletivul it, în configurații în care se observă că folosirea expletivului nu are legătură cu satisfacerea criteriului tematic (e.g. în propoziții cu verbe monovalente (46a) sau în configurații în care verbul de ridicare seem ('părea') selectează un complement CP finit (46b)) (Lasnik 2003). (45) a. there appearsSG a manSG 'apare un
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Cel: categorie semilexicală", în: Zafiu, Croitor și Mihail (eds) 2009: 265-287. Vasiliu, E., Ionescu-Ruxăndoiu, L. 1986. Limba română în secolele al XII-lea - al XV-lea. Fonetică - Fonologie - Gramatică. București: Tipografia Universității din București. Vikner, S. 1995. Verb Movement and Expletive Subjects in the Germanic Languages. New York / Oxford: Oxford University Press. Vincent, N. 1997. "The Emergence of a D-system in Romance", în: van Kemenade, Vincent (eds) 1997: 149-169. Wackernagel, J., 1892, "Über ein Gesetz der indogermanischen Wortstellung", Indogermanische Forschungen 1, 333-435
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o propoziție, ca în cazul altor enunțuri-frază: „E necesar să studiezi” ® „E necesar studiul.”, „Cel ce nu muncește nu mănâncă” „Leneșul nu mănâncă.”, „Trebuie să ai curaj pentru asta.” „Trebuie curaj pentru asta.” etc. Conjuncția că (să) are aici caracter expletiv. Această natură a lui că este dovedită de diferitele ei întrebuințări, nespecifice conjuncțiilor subordonatoare: • Conjuncția poate fi eliminată fără consecințe asupra integrității sintactice și asupra planului semantic al enunțului: „Poate că e bolnav.” - „Poate e bolnav.”; această eliminare nu e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aripă lângă aripă, la baze aeriene de prin sud. Deși Harry Truman și-a exprimat și el exasperarea pe când era în funcție, la încheierea mandatului, acesta a spus că președinților ar trebui să li se interzică folosirea birocrației ca scuză: ,,[expletiv șters] Dacă președintele știe ce vrea, niciun birocrat nu îl poate opri"4. Afirmația lui Truman se apropie cel mai mult de adevăr în cazurile în care voința președintelui este lipsită de ambiguitate, dorințele sale sunt larg comunicate, iar oficialii
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
statut remarcabil. Poziția și morfologia sa sunt cele ale unui complement în dativ al locuțiunii verbale "deprinde obiceiuri", în timp ce această locuțiune exclude prezența acestui tip de complement (*"Paul i-a deprins Luciei unele obiceiuri"). Aceste întrebuințări, numite în mod tradițional "expletive", manifestă un fel de exces de enunțare în domeniul sintacticii. Rezervat limbii vorbite și enunțărilor care narează evenimente spectaculoase sau neașteptate, dativul etic se interpretează ca o operație de "luare drept martor" a co-enunțătorului. Altfel spus, co-enunțătorul se regăsește în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]