5,246 matches
-
De-a lungul timpului, preotul misionar al D.P.D.C. Timiș, Alin Cuza, i-a reunit săptămânal pe beneficiarii Complexului de Servicii Sociale pentru Copiii Străzii, la ore de cateheză și morală creștină, ore de comportament creștin practic în biserică și societate, explicarea simbolurilor creștine. De asemenea, copiii proveniți de pe străzile orașului au avut posibilitatea de a vizita mai multe lăcașuri de cult, de a participa la slujbe religioase și au primit materiale cu caracter religios - cărți, icoane. Întrucât pe lângă programele de recuperare
Agenda2004-35-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282817_a_284146]
-
înfrățire (twinning), care se derulează între Ministerul Industriei și Resurselor din România și Departamentul de Comerț și Industrie al Marii Britanii ( D.T.I.). Scopurile seminarului sunt: informarea regiunilor asupra noilor orientări ale politicii industriale a U.E. și asupra politicii industriale a României; explicarea modului în care autoritățile și firmele pot contribui la creșterea competitivității și, respectiv, îmbunătățirea comunicării dintre autoritățile centrale și locale și oamenii de afaceri, cunoașterea problemelor în scopul informării factorilor responsabili din domeniul politicii industriale. Materialele supuse discuțiilor în cadrul seminarului
Agenda2003-14-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280868_a_282197]
-
de jale propriu liricei noastre pînă la presupusul pasivism din Miorița este drum lung. Este drept că credința în soarta, in ce ți-e scris, este o trăsătură caracteristică a poporului nostru. Dar la fel și altor popoare... Rezultă că explicările de psihologie etnică în felul celor amintite nu sînt îndestulătoare. Avem la cei care subliniază fatalismul din Miorița o falsă înțelegere a semnificației... De altminteri, presupusa liniște în fața morții, în care atîția văd o trăsătură etnică românească, este dezmințita de
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
tip de a face televiziune că pînă în ^89, cînd indiferent despre ce ar fi fost vorba, tot la familia Ceaușescu se ajungea. Eclipsă a fost tot un fel de a metamorfoza orice în altceva, adică din întîmplări curente în explicarea lor cu ajutorul eclipsei. Același spirit găunos necritic, care putea gasi circumstanțe atenuante pe vremea ceaușismului, se răsfăța azi la diverse posturi de televiziune, cu aerul totalei libertăți. Aș zice, chiar, că spiritul totalitar, cel care pe vremea lui Ceaușescu era
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]
-
îl presupune. Autoarea nu este adepta prejudecăților comode în receptarea operei sîrbiene, ci își construiește un întreg sistem critic, îndatorat mai ales criticii franceze și în general exegezei ultimelor decenii. De aici un limbaj critic incomod, în continuă și scrupuluoasă explicare de sine. Iată cum își definește autoarea însăși demersul: "o atenție exagerată la accepții, cu alunecare spre definiții. O motivare teoretică excesivă a terminologiei, determinată, pe de o parte de întîlnirea cu un obiect rebel, care se refuză dicționarului meu
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
antropologică ori chiar religioasă (omul e inevitabil păcătos); la plural, în schimb, e o semnificație preponderent socială, evocînd normele de comportament valabile la un moment dat. E semnificativ faptul că definiția care trece de la un dicționar la altul adoptă pentru explicarea formulei ca omul o construcție impersonală, în care omul are rol pasiv, de simplu receptor al unor întîmplări venite din afară ("se întîmplă"). Contextele contemporane par să ateste preferința pentru o variantă a construcției populare, ca tot omu': "De obicei
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
alcov, desi practic nu se cunosc și fac eforturi să se recunoască. Gazdă fără voie încearcă să scape de musafirul nepoftit, dar nu izbutește să renunțe la convențiile conversației civilizate și prelungește dialogul printr-o invitație la masa ceea ce face explicarea episodului pentru soție și servitor mult mai dificilă. În această mahmureala colectivă, o știre veche devine cu ușurință o informație proaspătă, semnele întâmplătoare se transformă într-un șir elocvent de indicii ale crimei. Pe strada Lourcine a fost găsit cadavrul
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
de poziții gramaticale ("dacă te doare capul, trebuie să te vadă un medic"; "nu te supără cînd se vorbește despre tine" etc.), ceea ce ar impune o reorganizare a modului lor de prezentare. În plus, existînd mai multe posibilități, e importantă explicarea eventualelor diferențe - de uz și de valoare semantico-stilistică - dintre ele. În limbajul jurnalistic se pot urmări destul de bine preferințele contemporane pentru una sau alta dintre modalitățile de expresie ale genericitătii: reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal - "cu declarația de impunere s-a
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
în proverbe, e așadar caracteristică pentru limbajul popular și pentru oralitate, persoana a III-a a reflexivului e mai întrebuințata în registrul cult și în scris. O dovadă a acestor preferințe poate fi și opțiunea dicționarelor noastre pentru înregistrarea și explicarea expresiilor la persoana a III-a, în vreme ce uzul curent (dar acest lucru rămîne, desigur, de dovedit) ar opta mai curînd pentru persoana a II-a. Astfel, expresiile familiare sînt de obicei înregistrate în dicționare că "a-și lua jucăriile și
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
acest lucru rămîne, desigur, de dovedit) ar opta mai curînd pentru persoana a II-a. Astfel, expresiile familiare sînt de obicei înregistrate în dicționare că "a-și lua jucăriile și a pleca"; "a sta în bancă să", pe cînd o explicare informală ar folosi formele "a-ți lua jucăriile și a pleca", "a sta în bancă ta". Dincolo de unele restricții gramaticale (v. M. Avram, loc. cît.), alegerea depinde de valoarea stilistica, dar poate chiar și de simplă nevoie de eufonie: pare
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
Andreea Deciu În ultima vreme narativul s-a extins, ca model teoretic de explicare a unor fenomene, fie ele ale lumii din jurul nostru ori ale celei dinlăuntru, în tot mai multe domenii. E o chestiune destul de recenta, ca amploare și calibru în același timp, pentru că una este să aplici o schemă structuralista minimala, cu
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
care, în comunism, mai era și grevata ideologic, devenită, după 1989, un simplu reflex al vechilor deprinderi. Foarte probabil, în anii următori, canonul literar va suporta el însuși o mare schimbare. Libertatea pe care manualul o îngăduie continua cu felul explicării textelor: nu oferind comentarii ale autorilor, ci provocînd a prin întrebări a reacția elevilor. Chiar cînd există un scurt comentariu, el e facultativ și orientativ. Ideea este că elevul trebuie învățat să citească și să înțeleagă. Și să aibă îndrăzneala
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
de noțiuni aciziționate de la o materie la alta, sau inadaptarea cunoștințelor deja dobândinte în situații noi. Introducere Teoria dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget a oferit un cadru metodologic care nu a relaționat doar diferitele funcții cognitive între ele, prin explicarea lor în termenii de procese obișnuite (similare și acomodare; formare de operații, egocentrism) ci a pus în evidență și dezvoltarea cognitivă a copiilor, de la o etapă de varsta la următoarea, subliniind astfel, continuitatea care există la nivelul eforturilor copiilor de
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
asemănării cu ramurile palmierului (palma), iar „sepultura“ vine din sine pulsu, din „lipsa de puls“ a celui îngropat (p. 103). Cît despre lacrimi (lacrimas), ele provin din laceratio mentis, din „rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele în relație de rudenie. Potrivit acestei optici, noțiunile se înrudesc prin împărtășirea unui tipar comun, tiparul putînd fi: rădăcină comună, omofonie (formă similară) sau contrast culminînd
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
el abordând în activitatea științifică teme precum dreptul penal, dreptul procesual penal, dreptul execuțional penal și criminologia. Potrivit unei descrieri făcute de Academia Română, care de-a lungul timpului i-a acordat mai multe premii, George Antoniu a contribuit "hotărâtor la explicarea corectă a instituțiilor penale, la aprofundarea acestora și la desprinderea de valoroase concluzii practice din cercetarea fundamentală". George Antoniu a activat ca judecător militar la Tribunalul Militar Teritorial București, între anii 1952 și 1954, la Tribunalul Militar pentru unitățile Ministerului
George Antoniu, unul dintre cei mai apreciați penaliști, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21321_a_22646]
-
Rodica Zafiu Mai multe dintre dicționarele noastre preiau unul de la altul, reproducînd fără modificări, explicarea cuvîntului odaliscă prin formula: "femeie de serviciu în haremul unui sultan; (prin extensie) cadînă". Această definiție destul de discutabilă se regăsește în exact aceeași formă în Dicționarul limbii române literare contemporane, III (DLRLC, 1957), în Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
materiale pe care le-a acordat acestora. Dar cine se scuză se acuză: Dincolo de efectul său principal - șireata evitare a păcatului privind ipostaza de îndrumător politic al literaturii -, concentrarea pe chestiunile materialicești ale Uniunii Scriitorilor aduce o contribuție decisivă la explicarea misteriosului proces de înrolare a marilor scriitori interbelici la jugul proletcultismului. Noul regim a avut viclenia de-a le satisface din plin nevoia de a trăi boierește după anii de trudă interbelică, perioadă în care banii se obțineau cu mare
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
făcut să aleagă actualul partid de guvernămînt, oferindu-le soluții radicale, chiar dacă acestea sînt inaplicabile într-un stat de drept. * Presa cotidiană, care alocă spații ample prezentării conflictelor dintre opoziția democratică și partidul de guvernămînt, nu e la fel de generoasă în explicarea jocului făcut de PRM și a primejdiilor sale. Citim periodic cîte un editorial, cum a fost cel semnat de Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, în care acesta cerea republicarea operei uitate a lui CVTudor de aplaudator de serviciu al familiei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
Lăzărescu, prieten și fost colaborator la Dreptatea din 1944-1947, a alcătuit o bună selecție din publicistica lui N.Carandino din acel memorabil ziar. A însoțit ediția și cu un util aparat de note (pe lîngă buna prefață), exagerînd însă prin explicarea unor termeni ca irepresibil, chartrism, impunitate, iacobinism. O mișcătoare și documentată postfață semnează, la sfîrșitul ediției, dl Valeriu Râpeanu. N. Carandino - Rezistența - prima condiție a victoriei. Articole politice apărute în Dreptatea 1944-1947. Antologie, introducere, note și comentarii de Paul Lăzărescu
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
tematice, compară romanele autorului. Nimic rău, dar cîtă relevanță mai poate avea un eseu de zece pagini în care criticul este complet hipnotizat de textul său. Autoreferențialitate pînă la delir: 'Cărtărescu duce acest izomorfism până foarte departe, și introduce o explicare. Explicare neexplicitată, nediscursivizată, dar transmisă ca un tot, o dată cu totul (lumea, cartea...) pe care-l elucidează, căruia îi slujește drept principiu unificator.' Acesta nu este un limbaj teoretic, este o bîjbîire critico-poetică a absolutului literaturii. Sintagme precum 'operă demiurgică și
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
compară romanele autorului. Nimic rău, dar cîtă relevanță mai poate avea un eseu de zece pagini în care criticul este complet hipnotizat de textul său. Autoreferențialitate pînă la delir: 'Cărtărescu duce acest izomorfism până foarte departe, și introduce o explicare. Explicare neexplicitată, nediscursivizată, dar transmisă ca un tot, o dată cu totul (lumea, cartea...) pe care-l elucidează, căruia îi slujește drept principiu unificator.' Acesta nu este un limbaj teoretic, este o bîjbîire critico-poetică a absolutului literaturii. Sintagme precum 'operă demiurgică și scriere
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
necreștine; și această cugetare e constrînsă să vadă în convertire cel puțin o taină nepătrunsă, dacă nu sincer și de-a dreptul o manifestare clară a Dumnezeirii Omnipotente a Mîntuitorului. În mod indirect, convertirea Sf. Pavel, sfidînd orice fel de explicare independentă, se arată într-adevăr ca urmare a unei minuni și ca îndeplinirea unui ordin dumnezeiesc: urmarea Minunii din drumul Damascului, în care Sf. Pavel primi de la Domnul darul Grației și ordinul Apostolatului". Subiectul tezei de licență, știe dl Teodor
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
interpretări și aprecieri stabile, inatacabile. O atare înțelegere a �deschiderii" literaturii stă în evidentă legătură, nu în ultimul rînd, cu instituționalizarea într-o tot mai strînsă coabitare a criticii și a istoriei literare, ca discipline academice. Linia de ruptură între explicarea �culturală" a literaturii de către istoricul literar, la Universitate, și abordarea �estetică" a criticului literar, în presă, în cenaclu etc., pe care Lovinescu încă o mai postula apăsat și, probabil, un pic resentimentar, s-a șters aproape cu totul. Abilitățile și
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
dacă noul istorism nu zăbovește asupra prozodiei sonetului shakespearean (aleg un exemplu arbitrar, nu-mi sînt cunoscute studii de poetică întreprinse de noul istorism), cu siguranță va aplica într-un fel sau altul un anumit tip de sensibilitate lirică la explicarea lumii în care aceste sonete au fost produse. Această abordare a literaturii e rezultatul unei adevărate revelații disciplinare și metodologice, inspirată de antropologia modernă, și în particular de Clifford Geertz. În faimosul său volum din 1973, The Interpretation of Cultures
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
diferența dintre două registre. Scopul interpretării este de a micșora acest spațiu liminal, de a reduce diferența și de a genera un nou termen, un al treilea, numit de autor emergență. Deși actul interpretativ este un act de înțelegere și explicare, intepretarea în sine are un caracter performativ: ea produce, dă naștere unui nou univers care nu exista înainte. Exemplul cel mai limpede și lesne de înțeles din carte este cel privitor la exegezele Torei în tradiția iudaică. Canonizarea textelor sfinte
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]