299 matches
-
fi cuantificate rezultatele: "-" evaluare cantitativă - rezulatele sunt cuantificabile în funcție de un punctaj; "-" evaluare calitativă - la care rezultatele nu pot fi măsurate prin cuantificare; Cerințele enumerate pot fi executate prin utilizarea următoarelor strategii de evaluare: "-" evaluarea normativă, "-" evaluarea criterială, "-" evaluarea detaliată, "-" evaluarea exploratorie, "-" evaluarea diagnostică.
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
de bază și capitole fundamentale. Fuzionarea este dusă mai departe. Cursuri precum istoria civilizației nu seamănă cu clasica înșiruire de evenimente. Este vorba despre o sinteză concepută à rebours, din perspectiva epocii contemporane asupra devenirii umanității. Uneori cursurile au caracter exploratoriu. Un „curs explorator” presupune o complexă activitate de cercetare pe care studentul o realizează individual și relativ independent. La Sarah Lawrence College, cursul de psihologie presupune studiul unor lucrări, realizarea unor observații pe teren, ba chiar și lectura unor reviste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
70. Noile explorări nu se mai bazează - decât episodic - pe „gândirea tare”, logico-matematică a cercetătorilor moderni, ci pe „gândirea slabă” (Vattimo) a interpretărilor multivariate și contradictorii 18. Este o opțiune metodologică radicală. Se pleacă de pe terra ferma într-o expediție exploratorie pe „nisipuri mișcătoare”. Dar cercetătorii postmoderniști invocă, în sprijinul acestei opțiuni, eșecurile teribile ale preciziei și rigorii din matematici, microfizică, astrofizică, biologie și chimie. În plus, cercetătorii postmoderni nu mai sunt obsedați de „determinism”, de aflarea „cauzelor” și prezicerea „efectelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
negocierilor politice, dintre factorii implicați în curriculum. „Partea murdară” poate fi însă considerată și o „cercetare strategică”, în sensul că ea dezvăluie și pune în practică natura politică reală a deciziilor curriculare 193. Se poate vorbi și de un „aspect exploratoriu” al curriculum policy, consecința firească a primelor două. Punerea în practică a strategiei curriculare se confruntă cu o serie de probleme referitoare la aproape fiecare componentă a curriculumului. Cele mai serioase probleme le ridică obiectivele, deciziile, soluțiile practice, resursele și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se realizează într‑un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor, care se realizează relativ mai ușor. Insuficiențele perceptive la subiecții cu deficiență mintală pot fi accentuate și de explorarea nesistematică, haotică a realității, de activism exploratoriu limitat și rigid, de interacțiunea deficitară cu alți factori (memoria operațională, structurarea spațială etc.). La copilul deficient mintal apar tulburări de percepție a formei, a mărimii, a spațiului și a timpului. De aceea, în actul educațional-recuperator este necesar să fie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sale profesionale sau școlare, activitățile sale sociale, relațiile sale cu o altă persoană. Principalele simptome Atunci când se presupune că un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
activitățile sale sociale, relațiile sale cu o altă persoană. Principalele simptome Atunci când se presupune că un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după înregistrarea dificultăților prezentate în mod spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot fi grupate în cinci
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu sunt ușor acceptabili în analiza și discuțiile despre educație? Validitatea și veridicitatea lor ar fi oricum mai mereu chestionabile, iar efectele educației formale și cu atât mai mult ale celei informale ar fi măsurabile și cuantificabile numai în sens exploratoriu. Știm bine și că notele școlare, ca indicii cantitative ale performanțelor în învățare, sunt departe de a fi utilizabile ca predictori siguri ai performanțelor în profesie și cu atât mai puțin în viață. Totuși, indicativi cum sunt, uneori chiar distorsionanți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
parte a structurii adânci pe care se bazează legea a doua a mișcării a lui Kant. Buchdahl conchide că nu există o demonstrație deductivă a acestei legi. „Astfel, în general, argumentele din Principiile metafizice încearcă într-un mod imprecis și exploratoriu să stabilească o anumită conexiune cu relevanță între structura transcendentală profundă (ontologia generală) și structura fizicii newtoniene.”28 Iată de ce, crede Buchdahl, ar fi greșit să comparăm demonstrațiile date de Kant pentru cele trei legi ale mișcării cu întemeierea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și tipologia conținuturilor violente (violența psihologică, violența verbală, violența fizică, violența socială, violența economică, violența sexuală), a frecvenței și duratei faptelor și scenelor de violență din emisiuni (pe canale, genuri de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în Dobrogea și polonezul Mihail Czajkowski care menționa la nord de linia Cernavodă-Constanța aproximativ 25 000-30 000 de agricultori români ce locuiau în sate temeinic așezate 84. În primele luni ale anului 1850 Ion Ionescu de la Brad efectueză o călătorie exploratorie în Dobrogea din însărcinarea autorităților otomane și constată consecințele tragice ale războaielor purtate pe teritoriul dobrogean, precum și numărul redus al așezărilor, inexistența căilor de comunicație și a mijloacelor de transport 85. Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
moi, a fost deja demonstrată. Investigații comparative RMN și TDT în diagnosticul afecțiunilor orbitare vor conduce la precizarea elementelor esențiale de ghidaj pentru indicațiile corespunzătoare ale fiecărei metode. c. BIOPSIA Înainte de dezvoltarea TDT era necesar să se facă o orbitotomie exploratorie, pentru a localiza leziunea și a preleva biopsia. Prin apariția sa, TDT descrie cu acuratețe situația și dimensiunile leziunii orbitare, iar realizarea unei biopsii este mult mai bine ghidată și chirurgia orbitară este mai puțin periculoasă. Cele câteva tehnici de
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
explora într-un mediu necunoscut sau parțial cunoscut, într-un mediu al obiectelor care furnizează elemente cheie, de descifrare! Explorarea ține de psihologia individului și a grupului în fața necunoscutului: uneori teama, alteori intrigarea sau fascinația. Interesul cunoașterii determină această atitudine exploratorie a ființei umane. Aceasta presupune un parcurs al publicului și capacitatea de a decide ce anume va analiza. Această atitudine trebuie îmbinată cu una relaxantă, ținuta foarte înaltă a unor muzee determinînd de multe ori eșecuri în abordarea conținutului. Surpriza
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
revendică rolul de inițiativă; ei organizează numai teoretic mersul evolutiv al conceptului estetic” (E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. Mutația valorilor estetice, Editura Minerva, București, p. 385). Privită din acest unghi, capabilă, așadar, de inițiativă și sedusă de riscul exploratoriu, „critica poeților” inovatori apare ca o avangardă a criticii literare... Lovinescu era departe de a fi privit cu bunăvoință în mediile simboliste. E suficient să amintim atacurile antilovinesciene ale Farului și Insulei, dar și pamfletele lui Tudor Arghezi. În epoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
livresc”), Maniu e al „pămîntului și al trecutului nostru artistic, atît cît s-a păstrat în cîntece, în biserici, în conacuri”. Avem, prin urmare, o definire „organică”, „primitivist-folclorică” a tradiției autohtone. Pe de altă parte - un apetit neostoit pentru inovația exploratorie: „cel mai plastic și mai lipsit de prejudecăți literare vocabular cu putință”; Maniu „a fugit de clișeu pînă la sacrificarea claritățiii, a prigonit formele pînă la preferirea cioburilor, a vînat ineditul pînă la tărîmul interzis de guarzii ordinei literare, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
critic autohton care a văzut în Urmuz un creator de prim-plan. El s-a numărat de la bun început printre apologeții urmuzieni, autorul lui Algazy & Grummer apărîndu-i ca un indice absolut de modernitate, un „precursor” comparabil, prin destin și profunzime exploratorie, cu Rimbaud și Eminescu. Seria de comentarii critice publicate, în primăvara anului 1930, în Facla despre inaugurarea, la București, a unei „Săptămîni a poeziei” conține un fragment hagiografic elocvent: „În această săptămînă a Poeziei, cine își va aduce aminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în primul rând, de competența anchetatorilor. Astfel, prin intermediul metodelor calitative de cercetare, vor fi identificate anumite aspecte critice, puncte de plecare în analiza unor fenomene complexe.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 210. footnote> Dacă, în cazul cercetării calitative (cercetare exploratorie), se urmărește înțelegerea fenomenului studiat, în cazul abordării cantitative - cercetare descriptivă sau cauzală -, obiectivele cerce tării sunt cuantificarea datelor și generalizarea rezultatelor la nivelul întregii colectivități statistice studiate.<footnote Ibidem, p. 88. footnote> În acest context, deoarece studiile documentare sau
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
codificarea operațiilor și construirea unui sistem de variabile; în felul acesta realizăm o culegere rapidă de date și putem acumula o cantitate mare de informație. În literatura metodologică sunt utilizate mai multe clasificări ale observației:11 * după scopul investigației: observația exploratorie, observația de diagnostic, observația experimentală; * după gradul de implicare a observatorului: observația externă (nonparticipativă), observația participativă; * după gradul de structurare: observație structurată și observație nestructurată (calitativă). În cadrul observației științifice distingem următoarele tipuri: a. Observația de explorare este tipul de cercetare
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sistematizată, întrucât se realizează la primul contact al cercetătorului cu fenomenul social. b. Observația de diagnostic se referă la aspecte, probleme și situații socio-umane despre care există deja un volum de informație și cu privire la care se pot formula ipoteze. Etapa exploratorie fiind depășită, cercetătorul urmărește să realizeze o analiză de profunzime și să verifice ipotezele stabilite inițial. Etimologic, termenul diagnostic înseamnă cunoaștere adâncită (dia a străbate, prin; gnosis cunoaștere). El este utilizat mai ales în medicină, de unde este "exportat" și în
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
vorbi de un demers conștient și constant al managementului acestor instituții de a include dimensiunea de gen în activitatea lor sau mai degrabă de acțiuni izolate, accidentale, inițiate în special de funcționari publici cu o anumită sensibilitate la gen? Ancheta exploratorie, realizată în rândul reprezentanților managementului și al experților pe problematica de gen din instituțiile publice menționate în Legea nr. 202/20022, a urmărit, pe de o parte, realizarea unei prime evaluări a implementării prevederilor legale, iar pe de altă parte
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
elaborează atitudini cognitive pozitive față de materialul instructiv și, În genere, față de realitatea Înconjurătoare. De asemenea, un scop important pe care Îl realizează instruirea problematizată - formarea unui stil specific al activității intelectuale, una dintre caracteristicile esențiale ale acestuia fiind orientarea activ exploratorie și independența subiecților În rezolvarea unor probleme teoretice și practice noi. Altfel spus, Învățământul prin instruire problematizată satisface aforismul rostit deseori de marele matematician român Grigore Moisil: vrei să vezi cum se descurcă cineva - Încurcă-l (adică creează-i probleme
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
idei, ipoteze proprii. • Adresarea de întrebări de înțelegere. • Efectuarea de investigații directe, experiențe. • Utilizarea feedbackului continuu, a metacogniției. • Aplicarea de idei, soluții și în alte situații. Asigurarea de legături directe cu alte surse de informare. • Conturarea de oportunități de învățare exploratorie. • Crearea climatului de învățare activă prin colaborare. Asigurarea instrumentelor pentru învățarea independentă. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Organizarea de acțiuni diferențiate, sarcini, strategii. Promovează, incită • Formularea de întrebări-problemă, ipoteze. • Prezentarea de sarcini, conflicte cognitive, cazuri. • Utilizarea de erori
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lecturii integrale, cu notarea ideilor, apoi pe secvențe de aprofundare. • De reluare a lecturii manualului în alte contexte, activități, sarcini. • De alternare a tehnicilor variate de lectură: lentă, de profunzime, rapidă, de sesizare promptă a cuvintelor-cheie și a ideilor esențiale, exploratorie, critică, paralelă, explicativă, selectivă, problematizată, analitică, de avansare, comparativă, sintetică, autodirijată, creativă. • De prelucrare variată a datelor prin: consemnarea de întrebări sau ipoteze sau reflecții, descifrarea Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noi idei asupra experienței de construcție, a oportunităților, a modificărilor posibile. Autoevaluarea. Modelul CECERE, ca model constructivist (experimentat direct și prezentat în Joița, E, 2005, pp. 239-274) 1. Crearea Contextului necesar, discutarea lui cu educații, a așteptărilor, pentru învățarea directă, exploratorie, motivare a participării și evaluarea datelor inițiale: precizarea obiectivelor, a sarcinilor întregii teme, a resurselor, a procedurilor, a formelor de organizare, a modurilor de relaționare, a criteriilor și instrumentelor de evaluare, a dificultăților și restricțiilor posibile. 2. Explorarea directă, cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]