332 matches
-
pe cuvânt nici o secundă. Falsa sa naivitate e mască pentru amărăciunea neagră a autorului. Tonul său exaltat e contrapunctat de ironia perpetuă, mușcătoare. Iar impactul literar e izbitor. Stilul povestirii este unul din punctele forte: dacă poezia lui Pena e expozitivă, stilul acestei proze e unul ermetic, cizelat cu grijă. Un ton voit sec, jurnalistic, de o originalitate absolută în cadrul prozei românești interbelice. Formația economică a lui Pena și experiența sa de preceptor îl fac să prezinte cu rigoare și nuanță
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]
-
susține că Mihail Diaconescu și Grigore Popescu - Muscel „sunt doi titani ai culturii românești”. Tonul general al expunerilor științifice, respectiv istorice, teoretice, comparative, stilistice și analitice în volumul „Lainici - Capodoperă a artei românești și europene” este, în mod firesc, unul expozitiv și sobru. De mai multe ori însă autorul acestui album se lasă influențat și dominat de marea bucurie a contemplației estetice și de trăirea entuziastă a frumuseților descoperite. Trăirea aceasta susține comunicarea lirică, epică și narativă. Precum în acest fragment
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
care să îi ajute pe profesori ce fac în lumea fizică, să amestece mai multe resurse. Și acum ceea ce facem este o platformă de lecții în format digital. Dar nu lecții în sensul românesc, ci lecții care cuprind exerciții, parte expozitivă, videouri”, spune antreprenorul. În acest moment, poartă, împreună cu partenerul său de business, discuții pentru obținerea unei finanțări de 350.000 de lire sterline pentru a-și dezvolta afacerea. Au făcut manuale digitale pentru Humanitas Proiectul său de antreprenoriat de la Londra
GENERAȚIA B. Learn Forward. Românii care schimbă educația cu ajutorul tehnologiei () [Corola-blog/BlogPost/338074_a_339403]
-
a părților în apel. În recursul în casație, partea introductivă trebuie să conțină mențiunile prevăzute de Codul de procedură penală. Numele și prenumele judecătorilor se menționează respectând structura completului stabilită potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. ... 2. Considerentele (partea expozitivă) - vor cuprinde dispozitivul hotărârii atacate, precum și considerentele, pe scurt, care au condus la soluția respectivă; – indicarea părții care a exercitat calea de atac și criticile aduse, dacă este cazul; ... – motivarea în fapt și în drept a soluției de admitere/respingere
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
modulului de instruire se realizează prin studiul individual. (5) Prezentarea și dezbaterea temelor prevăzute în planul de lecție se organizează și se realizează prin metode utilizate în educația adulților, astfel: a) metode pasive de instruire: (i) metode interogative; ... (ii) metode expozitive; ... ... b) metode active de instruire: (i) metode simulative; ... (ii) metode demonstrative; ... (iii) metode interactive de grup; ... ... c) metode de instruire în sistem e-learning sau instruire asistată de calculator. ... (6) Evaluarea curentă a nivelului de cunoștințe și deprinderi corespunzătoare unei
NORME din 11 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282573]
-
noile” media, începând cu fotografia, sunetul și filmul, și terminând cu performance-ul conceptual, o reîntoarcere la raporturile lucrului colectiv anterior este cu atât mai provocatoare, cu cât împrumută ceva și din morfosintaxa reconstituirii sau a reenactment-ului.” Igor Mocanu, curator. Demers expozitiv performativ 13 ianuarie - 03 februarie 2017 Locație: Galeria Galateea Contemporary Art, Calea Victoriei 132, București Curator: Igor Mocanu Artiști: Gheorghe Fărcașiu | Georgiana Cozma | Lucian Țăran | Oana Florică | Liliana Marin | Elena Ilash | Iulian Vîrtopeanu | Vasile Filip | Iliya Yancov | Matei Dumitrescu Multimedia: Goran
EXPOZIŢIA SINCRONIC 2017 – PRACTICI COLABORATIVE ÎN ARTA CONTEMPORANĂ de IGOR MOCANU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371604_a_372933]
-
folosite la limba și literatura română s-a făcut având în vedere gradul de angajare a elevului prin efort propriu la activitate. Astfel, Ioan Cerghit a realizat o clasificare a metodelor astfel: A. Metode de comunicare verbală: 1. orală: a. expozitive; b. interogative; 2. scrisă; 3. interioară. B. Metode (active) de explorare a realității: 1. explorare directă; 2. explorare indirectă. C. Metode de acțiune: 1. efectivă (reală); 2. fictivă (simulată). A.1.a. Metodele de comunicare verbală orală expozitive sunt cele
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
orală: a. expozitive; b. interogative; 2. scrisă; 3. interioară. B. Metode (active) de explorare a realității: 1. explorare directă; 2. explorare indirectă. C. Metode de acțiune: 1. efectivă (reală); 2. fictivă (simulată). A.1.a. Metodele de comunicare verbală orală expozitive sunt cele mai vechi, evoluând în timp. Acum există trei forme de astfel de metode: povestirea, explicația și prelegerea. A.1.b. Metodele de comunicare verbală orală interogative sunt reprezentate de conversație și dialog. Schimbul de idei dintre învățător și
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
etc. metode de explorare observația, modelarea etc. metode bazate pe acțiune jocul didactic, jocul de rol etc. metode de raționalizare 152 a conținuturilor/operațiilor algoritmizarea, instruirea programată, instruirea asistată de calculator etc. canalul comunicativ 153 metode verbale de comunicare orală: * expozitive * conversative * problematizante expunerea, povestirea, expunerea cu oponent, descrierea, explicația etc. conversația, dezbaterea, discuția, asaltul de idei etc. problematizarea metode verbale de comunicare scrisă lectura sau lucrul/activitatea cu cartea etc. metode de comunicare audio-vizuală instruirea prin filme, instruirea prin televiziune
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lectura, expunerea, brainstormingul, interpretarea literară, analiza literară etc. metode comune studiului limbii și literaturii române conversația, exercițiul, problematizarea, dezbaterea, învățarea prin descoperire, învățarea prin acțiune, demonstrația, jocul didactic, rezumatul, algoritmizarea 157 etc. gradul de implicare a copilului în activitate metode expozitive/ neparticipative/pasive expunerea, explicația, demonstrația etc. metode active/participative exercițiul, conversația, brainstormingul, lucrul cu cartea, problematizarea, jocul didactic etc. forma de organizare a activității metode individuale exercițiul, algoritmizarea, expunerea etc. metode de grup metoda proiectelor, jocul didactic etc. metode frontale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
particularităților de vârstă ale subiecților cu care se lucrează (așadar, prin accesibilizarea ca formă și conținut a elementelor expuse). Expunerea poate fi valorificată în etapa preșcolarității pe secvențe reduse, cu precădere ca premise pentru desfășurarea activităților ulterioare; pot fi prezentate expozitiv, de exemplu: aspecte privind viața și opera unui scriitor (Ion Creangă, Mihai Eminescu) elemente care caracterizează un anumit element al naturii (fenomen, viețuitoare); aspecte care vizează un anumit obiect cu elementele sale componente (carte, jucărie, joc) etc. ( Cel mai frecvent
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a copilului" (Rădulescu 1999: 62). 253 Ezechil 2003: 132-133, Kelemen 2006: 407. 254 Ezechil 2003: 133. 255 Pentru detalii, vezi Cucoș 2001: 218-221. 256 Strategii inductive (folosite cu precădere în activitățile cu preșcolarii)/deductive/analogice/transductive/mixte; algoritmice/semi-algoritmice/nealgoritmice; expozitive; euristice, bazate prioritar pe acțiunea de cercetare a elevilor, de manifestare a personalității elevilor; de evaluare etc. Cucoș 2001: 282-283, Albulescu-Albulescu 2000: 95, Moale 2005: 13 etc. 257 Am optat pentru această sintagmă terminologică, sinonimă cu activitatea-lecție pentru a sublinia
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ce deschide și dă titlul plachetei Spre Cetatea zorilor reia motivul infinitei aspirații, în timp ce altele (Trandafirii galbeni, Buchetul, Garoafa roză) relevă tehnica și substanța „romanțelor” minulesciene. Un efort de individualizare se constată în Poemul oglinzilor, în care însă alunecarea spre expozitiv parnasian și declamație erodează efectul. Aceeași propensiune e vizibilă și în ciclurile „vitrinelor”, din Altare nouă, și al „străzilor”, din Fericirea celorlalți, în care mai apar motivul orașului provincial, câteodată în note bacoviene, și accente de satiră socială. Prezent și
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
în limbile franceză, maghiară și rusă. Primele două volume ale lui C., Diafane (1901) și Din când în când (1903), înmănunchează specii diferite - meditația, glosa, elegia, pastelul, serenada, sonetul. Unele poeme cu tematică socială, în general de nuanță critică, sunt expozitive și prozaice. Cultivarea aforismului sau a paradoxului, în toate etapele creației sale, apare ca un gest firesc pentru un poet reflexiv, cum a fost C. Substanța unor asemenea cugetări este, de cele mai multe ori, de esență tragică. Exegeza critică l-a
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
amploare. Era, pentru acea perioadă, semnalul apariției unui scriitor format, care putea evolua în scurta etapă de dezgheț politic de la mijlocul anilor ’60. Abia romanul Zbor frânt (1966) îi dă însă prozatorului certitudinea că a debutat cu adevărat. Sfidând naturalismul expozitiv și perceperea rudimentară a timpului narativ, B. exersează acum un realism dur, obiectiv, deprins de la Rebreanu, și un realism psihologic, introspectiv, asimilat din lectura lui Proust. Replică la romanele panoramice, suprapopulate de eroi și supraîncărcate de situații, Zbor frânt emancipează
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
sânt va să zică acelea în cari combinarea predicatului cu subiectul ne-o gândim prin identitate; județurile acelea însă în care această combinare se gândește fără identitate convenim a se numi sintetice. Cele dentăi le-am putea numi și județuri lămuritoare sau expozitive, iar celelalte lărgitoare sau augmentative, fiindcă cele dentăi nu adaogă prin predicatul lor la noțiunea subiectului nimica ce n-ar fi fost cugetat defel în ea și care nici s-ar fi putut scoate din ea prin disecțiune în noțiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
idee prezentă la mulți gânditori, nu poate fi decretată de la centru. Inițiativa trebuie să fie locală și abia apoi aceasta trebuie sprijinită de la nivel central. "În comunități restrânse și concrete se va lucra activ, metoda nu va fi niciodată pur expozitivă. Ea va consta din citiri în comun, și din discuții în jurul unei biblioteci constituite, nu cum se face de obicei, din volume trimise după liste tipice și generale, ci dintr-o însumare de opere, după nevoi resimțite și declarate" (Vianu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Problema clasificării metodelor de Învățământ 101 1. Modul de a pune problema 101 2. Clasificări frecvent Întâlnite 103 B. Sistemul de metode structurat după sursele cunoașterii (Învățării) 109 PARTEA A DOUA Capitolul I Metode de comunicare orală 119 A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală 119 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive 119 2. Posibilități de optimizare a metodelor expozitive 124 3. Tehnica exprimării și tehnica receptării În sprijinul expunerii eficiente 127 4. Explicația - o metodă frecvent utilizată 130 5. Narațiunea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
problema 101 2. Clasificări frecvent Întâlnite 103 B. Sistemul de metode structurat după sursele cunoașterii (Învățării) 109 PARTEA A DOUA Capitolul I Metode de comunicare orală 119 A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală 119 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive 119 2. Posibilități de optimizare a metodelor expozitive 124 3. Tehnica exprimării și tehnica receptării În sprijinul expunerii eficiente 127 4. Explicația - o metodă frecvent utilizată 130 5. Narațiunea (povestirea) 130 6. Metoda descrierii 131 7. Demonstrația teoretică sau logică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Sistemul de metode structurat după sursele cunoașterii (Învățării) 109 PARTEA A DOUA Capitolul I Metode de comunicare orală 119 A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală 119 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive 119 2. Posibilități de optimizare a metodelor expozitive 124 3. Tehnica exprimării și tehnica receptării În sprijinul expunerii eficiente 127 4. Explicația - o metodă frecvent utilizată 130 5. Narațiunea (povestirea) 130 6. Metoda descrierii 131 7. Demonstrația teoretică sau logică 132 8. Prelegerea 133 9. Metoda expunerii 134
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de tipul unor concepte, idei, principii etc. Tot astfel, demersul inductiv poate apărea sub forma trecerii de la preceptele unor discipline particulare la generalizări mai cuprinzătoare și mai profunde. Toate acestea sunt regăsite În conversația euristică, În metoda problematizării, În metoda expozitivă etc. Iar În cazul metodelor deductive, demersul este invers celui inductiv, În sensul că subiectul implicat În deducție pornește de la cunoștințe cu caracter general, ajungând la cunoștințe cu caracter particular; de la o noțiune, idee, principiu definite pentru a ajunge la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de informație sau mijlocul prin intermediul căruia elevii intră În posesia cunoștințelor, drept care vorbesc despre: - metode bazate pe cuvântul rostit și scris (tipărit), adică metode verbale și livrești, subîmpărțire și ele, de diverși alți autori (Guy Palmade, Pierre Goguelin etc.), În expozitive și interogative; - metode bazate pe observarea directă (concret-senzorială) a obiectelor și fenomenelor realității, sau a substitutelor acestora, denumite În alți termeni metode obiective sau intuitive, ori demonstrative; - metode bazate pe acțiune (activitatea practică), ceea ce vizează, În modexpres, experimentele sau lucrările
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ține seama și de suportul principal purtător de informație În cadrul comunicării, atunci aceste metode se vor putea diviza mai departe În: 1. Metode de comunicare orală (bazată pe limbajul oral, pe cuvântul rostit), la rândul lor subdivizate În: a) metode expozitive (afirmative) din care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin Înregistrări sonore, prin radio etc.; b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de diverse
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În cadrul sistemului de metode dat se pot regăsi cu ușurință și o parte dintrecelelalte clasificări amintite, elaborate pe alte baze. PARTEA A DOUAtc "PARTEA A DOUA" Capitolul Itc "Capitolul I" Metode de comunicare oralătc "Metode de comunicare orală" A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generalătc "A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală" Criticile aduse instruirii prin afirmații verbale au redus simțitor importanța și frecvența utilizării metodelor expozitive, dar nu au putut să determine, totuși, excluderea lor totală din arsenalul metodelor fundamentale aplicate În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pot regăsi cu ușurință și o parte dintrecelelalte clasificări amintite, elaborate pe alte baze. PARTEA A DOUAtc "PARTEA A DOUA" Capitolul Itc "Capitolul I" Metode de comunicare oralătc "Metode de comunicare orală" A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generalătc "A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală" Criticile aduse instruirii prin afirmații verbale au redus simțitor importanța și frecvența utilizării metodelor expozitive, dar nu au putut să determine, totuși, excluderea lor totală din arsenalul metodelor fundamentale aplicate În viața școlii actuale. Acum, expunerile verbale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]