123,612 matches
-
vrsta ta ai învățat să citești, dar mă îndoiesc că ai învățat să citești printre rânduri, ceea ce îți recomand să faci de accum înainte. deși mi-am luat o marjă de eroare de data stă și am încercat să mă exprim cât mai clar. așa că lasă cuba libre, fumatul în veceu și trasul cu ochiul la pornosuri. cuba libre nu se prepară cu lăptic, ci cu alcool, așa că ai grijă că te prinde gardă și te urechează, scumpete. ai mare grijă
Interviu pe Metropotam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83048_a_84373]
-
indirect) la trenurile cu evrei deportați în Transnistria. Nu mi-aș dori ca opera lui Eliade să fie ignorată din cauza erorilor din tinerețe, dar nici n-aș vrea că el să fie Zeul Suprem în Pantheonul Marilor Români (ca să mă exprim în termeni atât de dragi lui Eliade). eliade vs. brâncuși...! dacă aș stă să deliberez într-un mod profund și obiectiv între cele două “caractere” ale “grupului” Mari Romanai , cred că nu aș renunța la nici unul ci aș încerca să
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
duel că cercul e pătrat. Asta mai ales cu un interlocutor care nu are nici experiență cercurilor, nici a pătratelor, ci doar, vag, pe ăia a ovalelor (care sunt chic, ce-i drept). Domnule Dragoș Bucurenci, încep prin a-mi exprimă mirarea (deși, în fond, era previzibil)că faci viraje atât de joase doar pentru a mai capta un spot trecător pe figură memorabilă a domniei tale. Și, în egală măsură, prin a mă bucură că nu scriu “înfierbântat” aceste rânduri
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
creșterii’, dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani John Holdren, Paul Ehrlich și Barry Commoner elaborează inceptul ecuației IPAT, care leagă poluarea de afluența de bunăstare adusă de progresul tehnologic, precum și de creșterea populației. În ecuația I=PAT, I exprimă impactul ambiental că măsura a poluării, P este un factor demografic (populația), A este afluența (bunăstarea), iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de curbă ambientală Kuznets. În formă literei U
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de afluența de bunăstare adusă de progresul tehnologic, precum și de creșterea populației. În ecuația I=PAT, I exprimă impactul ambiental că măsura a poluării, P este un factor demografic (populația), A este afluența (bunăstarea), iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de curbă ambientală Kuznets. În formă literei U inversata, curbă Kuznets sugerează că la începutul procesului de creștere a bunăstării, deteriorarea ambientală se accentuează numai pînă la un prag, după care
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
am avea, în mod cert, o mare varietate de atitudini, de comportamente, de tipuri de sensibilitate a expresiei și de înțelegere a motivului. Dacă privirea ar fi, însă, raportată la diferite momente ale parcursului istoric ilustrat aici, formele peisagistice ar exprima tot atîtea variante cîte opțiuni estetice și doctrinare s-au manifestat în intervalul de referință, iar dacă analiza s-ar opri la atitudinea strictă a artistului față de motiv, atunci totul s-ar putea reduce la două mari atitudini: raportarea la
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
această împărțire nu este neapărat una convențională, care sancționează un loc de formație academică sau altul, adică spațiul germanic sau francez, ci efectul direct al unei anumite dinamici sufletești și al unui mod ireductibil de a gîndi și de a exprima forma plastică. Cele două mari tipologii se regăsesc, în spațiul nostru artistic, distribuite aproape didactic în cele două mari școli peisagistice: Balcicul, pentru componenta sudică, și Baia Mare pentru componenta nordică. Indiferent de participarea directă a unui artist anume la Balcic
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
de art nouveau. Oamenii cu dare de mână ai timpului erau preocupați, desigur, de casele în care trăiau, uneori adevărate palate, dar și de împodobirea orașului cu monumente și cu edificii publice, de uz religios sau cultural. Și acestea îi exprimau. Cele două teatre, "Comunal" și "Lyra", cinematografele "Passalaqua" și "Trianon", bibliotecile, muzeele, vădesc apetențe culturale. Biserica greacă, pictată de Tattarescu, este măreață. Orologiul cu patru cadrane, datând din 1909 și funcționând și azi, este impunător și o minune a tehnicii
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
da. Lipsa de libertate este unul metafizic, unul absolut". Căci totalitarismul a sugrumat libertatea sub ambele ei înfățișări principale, specificate de către filosoful american Isaiah Berlin, în eseul intitulat Două concepții despre libertate, și anume "libertatea negativă", cea de-a se exprima, de pildă, fără cenzură, și "libertatea pozitivă", adică putința de-a participa la deciziile obștești, de-a exercita autoritatea în genere. Deși plonjînd în dialectică, eseistul nostru se exprimă fără pedanterie, cu un surîs chinezesc: "Subtilii dialecticieni îmi vor aminti
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
concepții despre libertate, și anume "libertatea negativă", cea de-a se exprima, de pildă, fără cenzură, și "libertatea pozitivă", adică putința de-a participa la deciziile obștești, de-a exercita autoritatea în genere. Deși plonjînd în dialectică, eseistul nostru se exprimă fără pedanterie, cu un surîs chinezesc: "Subtilii dialecticieni îmi vor aminti, fără îndoială, faimoasa "necesitate înțeleasă" și "caracterul formal" al alegerilor de tip burghez, în care eu pun ștampila doar pe unul dintre mai multe buletine: e dreptul lor și
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
un articol) ca să spună, ce? Asta-i problema, că n-am înțeles ce vrea să spună. Scrie de pildă C.J.: "Ce mai zice Cronicarul? Că revista noastră (nr. 3-4) ar cuprinde texte ale unor colaboratori care nu și-ar fi exprimat încuviințarea. Adică? S-a măritat Cuvîntul și n-a cerut încuviințarea părinților?" Nu ne interesează de către cine, de ce, cu cine a fost măritat Cuvîntul (de măritat, a fost măritat, asta se vede cu ochiul liber), dar fapt e că ne-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
cenzură, motiv pentru care la noi nu s-a dezvoltat un samizdat propriu-zis. Dl Lászlo Alexandru crede că "in-telectualii deceniilor 7, 8 și 9 [...] n-au avut de spus mai mult decît le permitea cenzura." Mai subtil, aceeași idee era exprimată de dl Patapievici (în Politice), citat de dl Lászlo Alexandru: dictatura s-a impus din clipa în care intelectualii au acceptat ca valabile doar mijloacele și tonurile permise de oficialitatea comunistă și de cînd ei n-au mai simțit nevoia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
îmi relevă impostura. Dacă îmi place la nebunie firescul țăranilor în graiul locului lor, chiar și atunci cînd se știu filmați, mă indispune sărăcia de vocabular din sondajele de stradă, mai ales liceenii care nu sînt în stare să-și exprime o părere favorabilă decît în exclamații argotice (cool, super, marfă) sau chiar nearticulate: uau! E un sunet pe care îl scoate și motanul meu, cînd vede cutia de Kitekat. Am citit că în SUA fac bani buni niște specialiști numiți
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
privi poezia și prin prisma masculină, ca și cum ar ține a ilustra teza potrivit căreia bărbatul și femeia nu sînt nici integral masculini nici integral feminini (Otto Weininger ș.a.). Stînd între bărbați, cu o dispoziție îndeajuns de critică, ascultîndu-i "cum își exprimă jumătăți de păreri/ atunci cînd ni se adresează,/ cum își înghit gîndurile,/ cum le mănîncă" și cum "stau încremeniți cu ele în gură", reflectă totuși la superioritatea conceptului de bărbat, sublimat în substantivul masculin "poem". Tranzitată în "poem", poezia își
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
din străfunduri incontrolabile de către rațiune. Reperele producției lui Gellu Naum pot fi descifrate în Manifestele suprarealiste ale lui André Breton, dintre care chiar cel dintîi, din 1924, cuprinde celebra definiție a conceptului: "Automatism psihic pur, prin care ne propunem să exprimăm, fie verbal, fie în scris, fie în orice alt mod, funcționarea reală a gîndirii. Dictare a gîndirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale". Tînărul Gellu Naum (ca și cel... mai puțin tînăr, sîntem
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
romantic fără prihană care e, în extravagantă armură, poetul avangardist, mereu pîndit de poncif, de convenționalizare. Un astfel de funciar scepticism față de tot ce e convenit, uzual, veștejit, a găsit în Gellu Naum "un temperament prin excelență apt să-l exprime cu mijloacele unui comediograf de superioară înzestrare, cu un subtil gust al înscenării discursului, manevrat în registre diversificate, cu alternanțe "cabotine" și acide ironii aduse în pragul sarcasmului, cu lentori studiate ale "povestirii" evenimentelor insolite (un ritm remarcat de poetul
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
românești, se poate observa ușor că anvergura și profunzimea acestei forme de simultaneitate a disponibilităților de exprimare sînt, fără nici o îndoială, ieșite din comun. Dincolo de valoarea absolută a unor artiști și de performanța lor individuală, faptul că ei se puteau exprima firesc și autentic în limbaje diferite este unul care trebuie măcar consemnat cu titlu de inventar, dacă nu cumva chiar studiat în profunzime și în detaliu. Aproape toți poeții de avangardă, de la Tzara și pînă la Nisipeanu, erau și foarte
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care are desinențe de plural asemănătoare cu ale romanei, substantivele preluate din engleză se păstrează în genere invariabile (i leader - față de liderii), pentru că articolul e antepus iar relațiile sintactice se exprimă nu prin flexiune, ci analitic. Desigur, există în toate limbile tendințe culte de păstrare a pluralului englez: favorizate în limbile fără flexiune și cu desinențe asemănătoare (de pildă în spaniolă), limitate și constrîngătoare în limbile cu flexiune (în care crește
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
aidoma unui acrobat care merge pe sîrmă, cumpanindu-se între cele două aripi de văzduh de care dispune. Fără dificultate putem stabili profilul moral al autorului Verii de fosfor drept cel al unui sensibil nesatisfăcut de sine, al unui intelectual exprimînd o idealitate agresată care-i inspiră uneori momente de amuzata autocaricatura. O variantă "echinoxista" a "omului din subterană", atenuata de sobrietatea transilvana și de factorii de cultură, rareori frizînd deznădejdea: "Disperat pînă la Dumnezeu/ de existență mea de cîrtita/ ce
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
lucruri. Așa cum o sugerează și titlul volumului, fundamentală pentru viziunea poetului este o percepție dihotomică asupra universului, "mântuită" prin revelarea consubstanțialității cosmicului cu miniaturalul. Idiosincratica înlocuire a adverbului de comparație "ca" prin "cum" devine marca formală a acestei viziuni neo-simboliste exprimate prin analogii sinestetice: "...argintăria transpiră cum pielea unei fecioare/ pântecul corăbiilor crapă cum merele coapte..." (Aventură). Substanța lirică a acestor poezii pare a se revendica de la constatarea călinesciană potrivit căreia amestecul de regnuri este în sine poetic. Alăturarea nestingherită a
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
care interacționează, generând totuși tendințe foarte diferite. Dintre acestea, cea pe care Flavia Teoc o urmărește constant e raportarea reverentă a acestor scriitori la viața culturală din anii '70 - '80, viață culturală pe care ea o vede cel mai bine exprimată de către revista Echinox. Desigur, nu e o asociație întâmplătoare, această revistă - ce debutează, simbolic aproape, în 1968 - constituind rampa de lansare pentru mulți din scriitorii intervievați și având un impact major. O caracterizare succintă a curentului literar propagat de revistă
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
fi prima sau ultima frază a unei cărți imense din care, într-un sens, fac parte toate cărțile. În ce mod, ca cititor, aveți percepția că toate cărțile au ecou între ele? R.: E o idee destul de veche. A fost exprimată în Anglia de Shelley, în Franța de Paul Valéry. Este ideea că toată literatura face parte dintr-o operă unică. În calitatea noastră de cititori, contribuim la construirea acestei opere - în ultimă instanță - anonimă. Noi înșine, ca cititori, venim cu
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
un text care, cu ușurință, ne aduce amine de Spengler și Toynbee ori de Omul unidimensional al lui Marcuse. Nu era deloc departe nici de unele poziții mai vechi sau mai noi ale bisericii creștine, față de aceste tehnici avansate: "Cibernetica exprimă în mod pregnant una din principalele trăsături ale concepției șburghezeț despre lume - inumanitatea, tendința de a transforma oamenii șmunciiț într-o anexă a mașinii, într-o unealtă de producție și o unealtă de război. Totodată cibernetica se caracterizează prin următoarea
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
că în privința vieții și atributelor ei (judecată, conștiință, intuiție) ne aflăm cam în aceeași situație ca acum 5000 de ani: nu le putem nici măcar defini. Ori, după cum inspirat a remarcat simpaticul american Will Rogers, " Nimic din ceea ce nu poți să exprimi, nu va funcționa vreodată". P. S.: Textul a fost inspirat de apariția în două numere succesive (23 și 24) ale României literare, sub semnătura doamnei Rodica Zafiu, a comentariului referitor la cartea lingvistului David Crystal "Language and the Internet". Deși autorul
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
ororile comunismului. Cît poate contribui un scriitor la conservarea memoriei a ceea ce s-a întîmplat în anii "dictaturii roșii"? H. B.: Poate contribui foarte mult! Dacă el a fost martor al deceniilor comuniste cred că are chiar datoria să se exprime, să expună cît se poate de veridic, de amplu cele știute și trăite de el. Pentru aceasta el are la îndemînă un instrument extrem de eficace și anume scrisul. Constat însă că o parte din colegii mei de aici și din
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]