23,181 matches
-
și atunci, dar acum într-o mai mare măsură pentru că și expoziția a fost mult mai amplă, iar partitura fiecăruia mult mai bine precizată, s-a putut observa că ideea comuniunii artistice exprimă o atitudine culturală, este o încercare de exprimare a părții prin întreg și una de a crea întregului o mai puternică rezoluție prin exacta identificare a componentelor, și nicidecum acea soluție comodă care înjumătățește efortul de organizare a expoziției prin dubla participare. Cu prilejul expoziției de la Oradea, am
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării însăși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul, Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, îngerul, ca teme recurente, dar și
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării însăși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul, Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, îngerul, ca teme recurente, dar și întregul său registru de forme, trimit nemijlocit
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
faptul acesta se datorează - în afară de geografie - tocmai culturii sale). Ceea ce însă lipsește proiectului european - și asupra acestui capitol autoarea ar fi putut să insiste - este lipsa unui "suflet". Vaticanul, dar și Bisericile ortodoxe au identificat acest suflet în creștinism. Or, exprimarea unei dimensiuni ideale, metafizice a identității europene lissește din Carta drepturilor fundamentale recent adoptată. Sunt numeroase ideile propuse reflecției cititorului, iar faptul că Greta Tartler ne invită să gândim inclusiv și mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
formula cu pertinență are o funcție cît se poate de autolaudativă. Că e vorba de o interpretare fantezistă a sensurilor se confirmă în continuarea scrisorii, cînd același cititor vorbește de "cei cu venituri modeste, împotriva cărora nu am decît compasiune": exprimare în care e folosit impropriu ori unul ori altul dintre cele două cuvinte ale căror componente semantice evaluative se opun (prepoziția împotriva și substantivul compasiune). O improprietate o confirmă pe cealaltă - dar, din fericire, nu anunță nici un fel de răspîndire
Pertinent/ impertinent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15474_a_16799]
-
este discernămîntul (e o temă care apare masiv în carte și tocmai discernămîntul a lipsit în judecarea ei) și alta este - am ajuns și eu să fiu timid spunînd-o - referința la Dumnezeu. Toate aceste lucruri implică un anumit curaj al exprimării de sine care impune respectul. Aș spune în încheiere că această carte intră într-o anumită tradiție, în cadrul căreia trebuie judecată. O tradiție contestată de mulți, dar care nu e mai puțin una dintre marile tradiții ale culturii europene: tipul
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
al cuvîntului și narativ în accepțiunea creatorului de scenarii inițiatice, el conservă ceva, în ordine morală, dar și în gîndirea sa artistică și în expresia plastică, din traseul de-a lungul speciilor pe care un embrion îl parcurge pînă la exprimarea deplină a proprei identități. Numai că în timp ce imaginea evoluționistă și cea creaționistă depășește regnurile inferioare și se purifică formal conform unui program dinainte stabilit, lumea lui Victor Brauner este permanent mutidirecțională, mereu ambiguă și polimorfă pînă în pragul coșmarului. Simultaneitatea
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
personajele (el a spus-o!), ci doar le ridiculizează. Iar obiectul principal al deriziunii e deobicei felul cum vorbesc, majoritatea păcatelor fiind veniale. Dar oare ele vorbesc mai rău decît oamenii cultivați? Nu cumva simpla așternere în scris a unor exprimări orale creează cea mai mare parte din impresia de incorectitudine caraghioasă a limbii lor? Secolul XX a distorsionat imaginea unui scriitor al secolului XIX. De cîteva decenii bune, acest nu mai este el însuși.
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
valoric pe care acesta încearcă să-l acrediteze. Cea mai recentă dintre manifestările organizate aici, expoziția de pictură a Ioanei Panaitescu, are și ea multe puncte comune cu acțiunile precedente, mai ales acelea care privesc vigoarea și coerența lăuntrică a exprimării, dar și un caracter care o individualizează net: anume faptul că ea este prima personală a artistei, un debut cu alte cuvinte, cu toate consecințele care decurg de aici. Dacă la nivelul imediat al exprimării, al capacității de a manipula
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
vigoarea și coerența lăuntrică a exprimării, dar și un caracter care o individualizează net: anume faptul că ea este prima personală a artistei, un debut cu alte cuvinte, cu toate consecințele care decurg de aici. Dacă la nivelul imediat al exprimării, al capacității de a manipula instrumentele și limbajul, precum și la acela care privește gîndirea plastică investită în construcția concretă a obiectului, Ioana Panaitescu este o pictoriță matură, stăpînă și sigură pe sine, în ceea ce privește configurația ansamblului, gîndirea pe spații mari și
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
punctelor erogene ale imaginii. Combinînd, așadar, aspirația spre austeritate și sinteză a propriei formații, cu locvacitatea, în același timp ingenuă și rafinată, a lui Bernea și Ciubotaru, pictorița și-a trădat slăbiciunile, dar și-a demonstrat și forța proprie de exprimare. Panteismul lui Bernea dintr-un segment important al peisagisticii sale, transparențele caligrafice din acuarelele romane, avalanșele nabiste ale culorii și toată acea dezinvoltură indescriptibilă atît de specifică, alături de grafismul și arhitecturile ovoidale din repertoriul lui Ciubotaru, înscenări abile pentru a
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
în care a trăit și a scris; realitatea fizică a acestor evenimente și ecoul lor în operă, pe de o parte. Pe de alta, cunoașterea operei dinlăuntrul ei, structură, prezențe umane, conștiințe, principii, rațiunea și tonalitatea comportamentelor, suflul personal al exprimării. Toate se numără printre atributele care au contat mult ca temeiuri pentru Teodor Vârgolici când și-a propus să se implice în înaintarea pe terenul deloc ușor de abordat, esențial totuși al publicisticii lui Gala Galaction. Pentru îngrijitorul de ediții
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul,Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, îngerul, ca teme recurente, dar și
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta, Pasărea, Stîlpul, Zidul, Radarul,Containerul, Banca, Arcul de triumf, Sarcofagul, Aripile, îngerul, ca teme recurente, dar și întregul său registru de forme, trimit nemijlocit
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
activități. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o materie primă, piese constitutive într-un enorm proces de sintetizare. Nu forma de exprimare contează aici, nici strategiile și nici limbajul propriu-zis, ci o tensiune irepresibilă care se distribuie pretutindeni cu aceeași energie și cu aceeași lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
totul merge de-a-ndoaselea, în jurul neclintitei statui a lui Caragiale...). Dar, e vechi păcatul și nu Alexandru Solomon e primul vinovat! Din timpuri imemoriale, regizorul român a avut de multe ori impresia că scenariul nu e decît un accesoriu aleatoriu al exprimării propriei personalități; sau că, dacă a citit zece cărți pe o temă (ceea ce e mult!) se cheamă că stăpînește subiectul! In privința receptării: cred că privitorul avizat rămîne, după Franzela exilului, sur sa soif. Iar privitorul neavizat, să zicem un
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
teoretică ca atâtea altele, mai mult, prin optzeciști „s-a ratat șansa intrării în normalitate a literaturii noastre și s-a pierdut interesul pentru împlinirea datoriilor ei neonorate" (p.400). Până la urmă, criticul se mulțumește doar cu problematizarea și cu exprimarea amărăciunii că proza românească a rămas cu atâtea goluri. E. Negrici își dă și el seama că, până la urmă, nu din vina optzeciștilor prozatorii generației lui Breban și-au consumat energiile aiurea: „Dintr-o teamă exagerată de represiune și sub
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
analize și descrieri, motivate pe nevoia de a se vedea capacitatea scriitorului în realizarea de construcții închegate, cel de-al doilea pe evaluarea datelor istorico-literare și critice, de ale căror constrângeri ține seama pasionat pentru a pune în valoare concretețea, exprimarea directă, raportate mereu la imaginație, cea care transformă realitatea în poezie. Ambii cercetători pun, fiecare în felul său, accentul interpretării lor, pe amănuntul variat și sugestiv, pe realitatea compactă și dinamică a textului, pe tumultul interior al scriitorului, frust și
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
-lea volum al ediției Scrieri literare "actul recuperator", "de a pune în circulație un segment al literaturii stelariene prea puțin cunoscut unele texte apărând în volum pentru prima dată acum". Și atunci când tematica se lasă antrenată de fondul conceptual tipic exprimării anilor '50, scrisul lui Dimitrie Stelaru mustește de literatura adevărată scăpând din chinga ideologiei. Și pentru a convinge ce distanță se întinde într-o proză de tipul Noaptea învinsă într-o gândire constrânsă în tiparele luptei ideologice și trăirea autentică
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
cronologic (incomplet) și cel tipologic (și el parțial). Operîndu-se cu aceste jumătăți de măsură - marcarea unor momente în locul stabilirii unor cronologii și substituirea obsesiilor tematice cu serii de subiecte -, se creează impresia falsă a unei gîndiri stereotipe și a unei exprimări la limita pleonasmului. Dacă mai punem la socoteală și o anumită exacerbare a sculpturii în economia expoziției, sculptură care iese rareori din filiația directă cu purismul brâncușian și dintr-o paradoxală aspirație spre decorativ, în condițiile în care lipsesc momente
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
Leonardo, Rabelais, Goethe și Cervantes sugerează o onomastică destul de convingătoare. Dar între Leonardo, spre pildă, și foarte mulți alți pictori italieni, care i-au fost sau nu contemporani, diferența este una inefabilă, de amplitudine a gîndirii și de energie a exprimării, și nu una de cunoaștere a meseriei, de stăpînire a tehnicilor sau de știință, în sensul strict, a picturii. Anvergura acestor culturi, amplitudinea respirației lor și chiar șansa expresiei desăvîrșite se leagă strîns de acest pămînt ferm al profesioniștilor, al
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
dialog și confruntare de idei, de verificarea receptării tipului de discurs pe care îl practicăm. Ceea ce uităm, din ce în ce mai des, este chiar faptul că unanimitatea în domeniul artei poate fi ceva alarmant, că am scăpat de directive și de ideologii, că exprimarea în libertate presupune o enormă responsabilitate și asumarea ei, că un punct de vedere nu se poate rezuma, pînă la urmă, la inconsistentele afirmații "mi-a plăcut/nu mi-a plăcut". Întotdeauna argumentele sînt suportul esențial și ar fi minunat
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
Magdalena Crișan, ca de altfel și aceea organizată la Galeria Brâncoveanu 28, cuprinde primele lucrări ale artistului (desene, acuarelă, guașă), datînd din perioada studenției. Deși acestea au rămas, în cea mai mare parte, în faza de schiță, de eboșă, de exprimare spontană într-un anumit cîmp tematic, caracterul lor este definitiv în perspectiva evoluției ulterioare a pictorului. Încă din acest moment, în care Ion Dumitriu nu era hotărît, și nici nu avea cum să fie, în ce direcție va porni, un
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
Toate aceste elemente sunt enunțate ferm încă din perioada începuturilor sale artistice, iar acest lucru se poate vedea fără echivoc în schițele expuse acum la Galeria Sabina & Jean Negulescu. Chiar dacă el pare oscilant în acest moment, oarecum indecis în ceea ce privește natura exprimării - elementele simboliste, citatele arheologice, cruzimile fove, cenzura geometriei și notațiile pleneriste conviețuiesc cu șanse egale în această perioadă - în fond artistul este pe deplin clarificat. Imaginea plastică este la mare distanță de realul anecdotic și de particularizările autiste, esențială fiind
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
cunoștințele clasei a IV-a. În fiecare oră trebuie să cheltuiesc o mulțime de timp și energie numai pentru asigurarea liniștii și atenției. De gîndire vie nici vorbă. În afară de cele 1-2 elemente bune, toți ceilalți răspund șablonard și pe dinafară, exprimarea fiindu-le, pe deasupra, lacunară, primitivă din punct de vedere gramatical și ilogică". Noi înșine am avut experiențe similare. Confruntarea cu adaptabilii ajunși corifei ai "literaturii noi" ar putea chiar ea să ilustreze "lupta de clasă", e adevărat că pe un
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]