22,262 matches
-
personajul în joc cu sensul anumitor cuvinte sau expresii folosite în popor, în situații similare ori apropiate, cum este groparul, de exemplu, raportat la zicala „Cine sapă groapa altuia...”). Stilul poetului se caracterizează prin finețe. Este un atribut asigurat prin exprimarea subtilă a unor idei, amintind de stilul și umorul lui Marin Sorescu („Falsa percepție”, „Irefutabil”) care vizează pretențiile de cultură ale celor care încheie procesul dobândirii învățăturii odată cu perioada școlarizării, după care „... se cam învață cu... înălțimea/ Și privesc decât
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
lector la catedra de Istorie Bisericească, dornic să aprofundeze situația Bisericii în secolul al XX-lea care, în diaspora, părea să fie în dezacord cu unitatea ecleziologică a Bisericii Universale. Studiile filologice făcute la Sorbona i-au adus acuratețea în exprimare și au mijlocit contactul cu poezia franceză. În anul 1946, a fost hirotonit ca preot la parohia rusească din Clamart, unde a rămas cincisprezece ani. După ce a obținut titlul de doctor în Teologie la Paris, Părintele Alexaqnder Schmemann a părăsit
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Institutului Teologic „Sfântul Vladimir“ din New York, al cărui decan a rămas timp de douăzeci de ani. Aici, el a predat, pe lângă Istoria Bisericească, și cursuri de Liturgică și Pastorală. Respectat și iubit de studenții săi pentru stilul său oratoric și exprimarea vie și spirituală a ideilor, Părintele Alexander Schmemann a rămas în amintirea celor ce l-au văzut și ascultat datorită viziunii sale asupra culturii contemporane a vieții Bisericii și a Liturghiei. Pentru el „Religia a devenit sinonimă cu o sobrietate
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
său asupra contemporanilor și lumii postume. Pe urmele contribuției schmemanniene La momentul sosirii sale în America, situația vieții eclesiastice ortodoxe de acolo diferea radical de atmosfera în care crescuse în diaspora pariziană. Haosul jurisdicțional afecta toate palierele vieții bisericești, inclusiv exprimarea liturgică. Particularismele lingvistice și cultice făceau parte din recuzita ghetoizării etnice a ortodocșilor. Paul Meyendorff, succesorul lui Alaxander Schmemann (și actualul titular) la Catedra de Liturgică de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir", detaliază tabloul: "Din moment ce mulți erau foști uniați, cultul lor
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
ochii, inspirându-i doinele și legendele, odată cu aerul. Ea este casa părintească cu pereții văruiți în azuriul cerului, și cu mușcate la ferestre. La mulți ani, dulce Românie! La mulți ani, românilor de pretutindeni! ( Vă rog să-mi iertați sărăcia exprimării, dar și eventualele greșeli, luați în seamă doar iubirea de patrie ... ) De ziua ta, România! De ziua ta, România! Străbune rădăcini ale neamului meu, Mă rog ades la Dumnezeu, Puternice rămâneți și adânc împlântate În pământul țării, binecuvântate... Țara mea
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
o parte iar o alta, decentă și la vedere o voi plasa în conturi cu risc minim. Cea mai mare parte însă urma să fie trimisă în conturi secrete din numitele paradisuri fiscale. Bine, ca să fim cât mai exacți în exprimare, așa cum se cuvine pentru un lucrător bancar, paradisuri doar pentru unii. Șeful meu, directorul instituției, o canalie, însă un finanțist de excepție ne și spunea: - Morala este pentru proști! Pentru bancheri, banul, doar banul contează! Banul pune în mișcare întreaga
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1429286836.html [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
când, pe parcursul ei, avem momente în care ajungem în mod inexorabil taman la concluzia inversă, deoarece nu cred să existe om pe fața pământului care, măcar o dată în existența sa, nu a considerat viața ca fiind o mare porcărie - scuzați exprimarea!, iar din acest punct de vedere ... Citește mai mult Drama omului este aceea că el este condamnat să trăiască înainte de a judeca viața și să meargă înainte de a-și alege calea. Suntem cu toții de acord, cred, că nu depinde de
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
când, pe parcursul ei, avem momente în care ajungem în mod inexorabil taman la concluzia inversă, deoarece nu cred să existe om pe fața pământului care, măcar o dată în existența sa, nu a considerat viața ca fiind o mare porcărie - scuzați exprimarea!, iar din acest punct de vedere ... XVI. CITATE, CUGETĂRI ȘI AFORISME, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016. 1. Cel ce iubește animalele nu poate fi un om rău. 2. Orice părinte își are copiii
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
poeziile au un ritm susținut, care dau o undă de muzicalitate făcându-le să dăinuiască în timp. Ele nu se vor eroda și datorită sincerității sentimentelor, a fiorului autentic de care sunt străbătute. Un spor de frumusețe se datorează simplității exprimării cu care transmite decupări de realitate și trăiri, încărcate cu forța de a emoționa sufletele sensibile, care sunt în armonie cu desenele fiicei sale Maria-Cristina, postate în acest volum de versuri. Copil, care la ai săi 15 ani, demonstrează zilnic
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
Seara mai discut despre aceste probleme cu soția și cei doi fi ai mei. Toți am ajuns la același numitor comun în această privință. În ciuda faptului că nici percepția tuturor nu sesizează adevărul din unele fenomene și lucruri, ci în raport cu exprimarea sensitivă și optică a acestora, fiindcă nu xistă deosebire în aplicarea percepției în existență. (După o pauză. Se aude vuietul oceanului de parcă ar fi o muzică interstelară.) - Doamne am început să gândesc cu glas tare și singur. S-au vorbesc
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
dor de un spațiu... în care trăiesc, Pământul. Dar... fiecare căutăm colțișorul de Pământ unde credem că viața noastră va fi mai bună în funcție de oameni, fiindcă nu toți dintre noi suntem buni pentru anumite fapte și lucruri, ci numai în raport cu exprimarea sensitică și optică a acestora, nu există deosebire în aplicarea percepției în existență. Metoda sau teoria nu se pot aplica ad-literam oricui, fără asemănare în judecata de valoare... SCENA VI Stângaciul: (Intrând prin ușa laterală.) - Ți-am auzit ultimile cuvinte
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
acestuia la ceea ce vede, surprinzând reacția lui la noile descoperiri. Cultura aleasă a autoarei îi crează un bun prilej de a se mișca simplu și firesc în lumea cuvintelor, pe care le stăpânește bine, le mânuiește cu ușurință, într-o exprimare cursivă în care temperanța este la ea acasă, esențialul ți se prezintă într-un mănunchi bine legat, subtilitatea îți aduce bucuria ascunsă a semnificațiilor și în același timp, această lume a cuvintelor este creatoare de alese frumuseți. În partea a
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
a studiat și a dezvăluit locuri speciale din natură văzute prin prisma paradoxistului Smarandache, oferind lumii noi valente, aspecte, fațete, idei. Propensiunea și energia profesorului Smarandache sunt în continuă creștere, ideile vin în avalanșă și cuprind tot palierul formelor de exprimare. Publicații: Din 1970 a început colaborarea la revista școlii, Năzuințe, apoi la alte periodice românești și străine (vreo 50 științifice și peste 100 literare). Și-a tradus o parte din lucrări în franceză și engleză, altele i-au fost traduse
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
o relicvă alungată profanator de vînt. vântul întețit - vârfurile brazilor măturând norii Manuela Dragomirescu Oricine a privit de jos mișcarea pomilor zbuciumați de vînt a rămas impresionat de amploarea legănării și de incredibila lor elasticitate. Poemul se bucură de o exprimare paradoxală, vîrfurile brazilor se mișcă precum o imensă mătură, dar e greu de crezut că au și efectul de a fugări și a goni norii. Poate îi și mîngîie un pic dacă și ei se lasă un pic mai jos
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Corneliu_traian_atanasiu_comentarii.html [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
să vorbim în ziua de 8 iunie 1996, în chiar incinta închisorii, cu doi dintre supraviețuitori - părintele episcop Ioan Ploscaru de la Lugoj și părintele Eugen Popa de la Cluj. Doi dintre ultimii supraviețuitori, foarte deosebiți temperamental (unul puternic și vulcanic în exprimare; celălalt interiorizat și cu o sfiiciune franciscană), dar amândoi purtând în ei, ca pe o comoară sfântă, amintirea lungilor ani de suferință și amândoi punând pe primul plan nu suferința lor personală, ci suferința tuturor celorlalți. Ne-au povestit ore
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
proiectat și așa ne-a făcut pe noi Dumnezeu. De unul singur omul nu poate face nimic bun, nici măcar să creadă. Cred că ceea ce cere de la noi Dumnezeu ca mișcare inițială, care să confirme statutul nostru de făptură liberă este exprimare voinței de a face sau de a dobândi ceva. Rămân, deci la răspunsul că pentru a dobândi mai întâi o credință vie și apoi pentru a o menține, tânărul sau orice om, trebuie înainte de orice să vrea acest lucru și
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
face sau de a dobândi ceva. Rămân, deci la răspunsul că pentru a dobândi mai întâi o credință vie și apoi pentru a o menține, tânărul sau orice om, trebuie înainte de orice să vrea acest lucru și să-l exprime. Exprimare către Dumnezeu a voinței noastre de a avea o credință vie sau pentru orice altceva se cheamă, cum știm cu toții, rugăciune. Deci, să vrem și să exprimăm voința în rugăciune. - Ce are Iisus Hristos să ne dăruiască ca să merite să
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
trăite de personajele care susțin subiectul creației literare; locurile de desfășurare a acțiunii creației artistice (roman, poezie, pictură, sculptură, arhitectură etc.) superrealiste susțin spațiile străine vieții existențiale comune a personajului; ținută super, angajată lejerității în mișcare; dubla dezvelire a identității: exprimare superliberă a ceea ce personajul gândește, expunerea trupului gol ca manifestare a dorinței erotice și de adevăr perturbator al simțurilor ascunse prin demagogie, a clădirilor cu forme excentrice înțelese ca spații de meditație intensă a omului nou; cuvinte excitative în discurs
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
au trebuit 400 de ani să se formeze marea literatură română, creație nobilă și care înnobilează mintea; 400 de ani de continuă și consecventă dezvoltare a limbii și literaturii române pentru a ajunge la perfecția și bogăția mijloacelor lor de exprimare, care sunt cuvintele precum și diversele modalități de a le așeza în propoziții și fraze, diferite de la scriitor la scriitor. Vorbim, evident, de marii scriitori, dar e de observat, că încă de la începutul secolului 20 marele și extrem de pretențiosul Ion Luca
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
la limba română. După ce predă, îl întrebă pe Stoican: aș vrea să vii la tablă să văd care este starea ta, pe unde, te afli, având în vedere absentarea de o lună. Băiatul citi cursiv, povesti fără să greșească în exprimare, tot capitolul, răspunse corect la gramatică. Învățătoarea încerca să-și ascundă mulțumirea, sau altfel spus, surprinderea. Copilul acesta știe mai multe decât unii din elevii prezenți și care nu învață, nimic. Poți să pleci în bancă. - Îl rugăm pe elevul
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
și cu venerație, în simbol antonomazic, „Cel Bun, „Cel Blând”, „Tatăl Bun”. Un imperativ plin de cumpăt și de cuviință - „Vorbește Doamne, vremea e puțină / [...] / Adu-mi aminte de-un tărâm ceresc / Nu înceta Prea Bune să-mi vorbești”. O exprimare enunțiativ-reală - „Voci divine însoțesc / Revederea-n sfânta taină, / Solii în divină haină / Ai tărâmului ceresc”. Tropi ai analizei (în realizare enumerativă) - „Lume de taină, de etern, de mister” sau ai dublei tăgăduiri în: „Nu, singuri nu suntem” și în specific
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
către latura interioară a delicatului suflet de artistă. Poezia Olguței Luncașu Trifan aderă la mișcarea neomodernistă, chiar de îi lipsesc finețuri de limbaj, inserări mitografice, subtilități prozodice... Poate că nu e suficient, dar autoarea are stări poetice și abilitatea unei exprimări în cavalcadă a emoțiilor și gândurilor proprii. Impresia lirică este generată de infuzia de sinceritate, dragostea de viață și disiparea de altruism, toate larg revărsate în versuri. Dacă ar beneficia și de o consiliere atentă din partea cuiva specializat (ceea ce redacțiile
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
personajele scrierilor, ajungând să fie monitorizați și publicați, înainte de a intra după gratii, dar și din celule închisorilor ”, a mai spus Florian Copcea. În cadrul cenaclului Orfeu, condus de Ileana Român, cărțile lui Ghiciulescu, au reaprins flacăra tinereții și libertății de exprimare, într-un județ lovit de furia politicului, care a subjugat tot ce mișcă ! ” Ghiciulescu, are talent, are forță, frazele lui din cartea „ Văcarul ”, îmbină perfect viața de poveste trăită de ziarist, cu realitatea crudă a evenimentelor politice...Ghiciulescu are înclinație
Alin Ghiciulescu premiat de Asociaţia LUMINA by http://uzp.org.ro/alin-ghiciulescu-premiat-de-asociatia-lumina/ [Corola-blog/BlogPost/93939_a_95231]
-
numai atâtea limbi din lumea oamenilor, ci și limba secretă a viețuitoarelor ce trăiesc în aceeași lume cu noi, cel mai adesea de nimeni observate și iubite. E o carte densă, o carte-sinteză enciclopedică de umanism, cultură, experiență, talent al exprimării sensurilor dificile, meditație profundă și grațioasă pe tema bogăției vieții și a șansei de-a trăi într-o lume atât de consistentă, o carte care n-ar trebui să fie citită cap-coadă ca oricare alta, din trebuința de-a fi
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
întâmplă și prin satele noastre, unde fiecare om e cunoscut mai degrabă după poreclă, decât după nume. Teșekkurler, kapitanim, adică mulțumesc căpitane, i-a răspuns omul, care mai strecura cuvinte turcești printre vorbele sale, ca să dea o tentă mai pitorească exprimării lui. Üzun și-a deschis frizerie în Severin, iar Kemal e angrosist în Constanța. N-au vrut să rămână aici, că de viitor nu este, spun dânșii, se plânsese bătându-și palmele Șenase. În același timp își urmărea cu coada
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]