288 matches
-
India, David Cameron, care a precizat că atunci când doarme, zeci de oameni muncesc pentru el, rezolvându-i treburile după indicațiile sale. Prim-ministrul britanic a mai arătat că ar fi fost un lider guvernamental "neajutorat" dacă s-ar fi simțit "extenuat fizic și psihic". "Trebuie să menții un bun echilibru în toate și abia apoi, încrezător în tine însuți, poți să iei decizii bune", a mai spus Cameron. Întrebat despre programul său de fitness, Cameron a mărturisit, de asemenea, că încearcă
Premierul Cameron dezvăluie ce l-a făcut un lider puternic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56796_a_58121]
-
Mici perle ale atmosferei inițiale, dovedind talentul înnăscut al autoarei, au scăpat - alas! - cenzurii de alt tip decât cea binecunoscută: "Copacii, smulși din rădăcini de bombardamente, zăceau rășchirați pe pământ sau se rezemau de zidurile în ruină, ca niște uriași extenuați"(p. 90), " Soarele strălucea autumnal și rece, aerul era parfumat cu un amestec de fân și funingine, care-mi aducea în amintire vremuri în care trenul mă ducea spre fericire. Părea incredibil că primejdia stă la pândă în dimineața asta
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
încet se scufundau în orgasmele apelor internaționale la trecerea marilor vapoare cu emigranți de eram lilieci prin coridoare dedate legilor la modă sau castor castorp casper casandra și rodeam la INSULĂ tot răgeam arome-rune extrem de șoptit definit - infinit până ce extenuat fachir rugineam pe cuneiformele trestiilor cu unchiul TOM și mă trezeam în hărți de alzheimer troznind din crengi la o cantină catolică pentru cei fără locuință umpleam lapsusuri de porțelan cu paul celan plutind într-un sos de armuri răsfierte
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
de penali din istoria țării. ,,Doresc românilor din țară și diaspora să începem în 2013 să ne reașezăm ca națiune, să ne apărăm împreună libertatea, integritatea, adevărul, moralitatea, justiția liberă și egală pentru toți. Asta pentru că am terminat anul 2012 extenuați și divizați și nu putem merge înainte în același fel. Libertatea de astăzi a fost cucerita prin moarte de atâtea ori în istoria noastră, ultima oara în 1989, așa că haideți să nu o dăm pe bani sau privilegii și să
Macovei: Trebuie să ne opunem protejării "penalilor" din Parlament () [Corola-journal/Journalistic/40042_a_41367]
-
mai obosit ca niciodată. În fiecare zi lucra de la șapte dimineața până la miezul nopții, iar în zilele de operații (duminica și miercurea) își petrecea noaptea la secție. Pe lângă toate astea, trebuia să găsească în fiecare zi, când se întorcea acasă extenuat, un ceas sau două ca să repete cursurile pentru master. Prin urmare, nu putea dormi mai mult de patru ore pe noapte. Începuse să slăbească, să se tragă la față și să aibă mereu cearcăne vineții în jurul ochilor. Mamă- sa băgase
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
nevoiți să lucreze foarte multe ore pe săptămână, în detrimentul familiei, relatează presa franceză. "Ministrul știe că ea tocmai terminase o săptămână de 78 de ore de muncă? Știe că ne lipseau, înainte de această dramă, doi anesteziști? Știe că suntem cu toții extenuați? Exercităm o profesie dificilă și exigentă. Simona era o profesionistă excelentă. Se dedica muncii, în detrimentul soțului și fiului ei de șase ani", au adăugat colegii româncei pentru ediția online La Nouvelle République. Familia Simonei Zahan este, însă, revoltată pe susținerea
Doctorița româncă care lucra în Franța nu s-a sinucis. Declarațiile care au scăpat presei by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40994_a_42319]
-
că declarațiile ei sunt o injurie la adresa" Simonei, a declarat una dintre ele. Ministrul "știe că ea tocmai terminase o săptămână de 78 de ore de muncă? Știe că ne lipseau, înainte de această dramă, doi anesteziști? Știe că suntem cu toții extenuați? Exercităm o profesie dificilă și exigentă. Simona era o profesionistă excelentă. Se dedica muncii, în detrimentul soțului și fiului ei de șase ani", au adăugat colegii româncei. Femeia nu a lăsat niciun bilet de adio în care să-și motiveze gestul
Revoltă în Franța după ce o doctoriță româncă s-a sinucis by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41161_a_42486]
-
Se dansă, se goliră pocale cu sânge proaspăt, se stabiliră noi relații amoroase. Uneori, pe la colțuri, își povestiră unul altuia peripețiile amuzante de pe vremea când erau simpli muritori, dar și faptele și isprăvile de după moarte. După o noapte de distracție, extenuați, către orele dimineții se retraseră prin cotloanele palatului sau în adâncul grotelor umede și întunecate pentru odihnă. Dar la acest mare eveniment al familiei de vampiri participă și Ursuz. Contrar așteptărilor, de data aceasta luă o înfățișare de personaj vesel
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
Mă bucur foarte mult ca fierul iodat îți face așa de bine și eu am luat două sute de pastile însă cred că nu voiu lua acum, mă mai las îs în voia soartei să văd ce-a mai fi ". 1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
creșterea și educarea mea. Erau vremuri grele, după război, în plină schimbare socială. Mama lucra la Banca Agricolă din oraș. Nu existau calculatoare; toată contabilitatea se făcea cu creionul în mână și cu multe ore suplimentare. Venea seara târziu acasă, extenuată, și ziua următoare o lua de la capăt. Tata, în vremurile acelea tulburi, reușise să se angajeze la Teatrul de Stat din Reșița. Absolvent al Conservatorului, era un actor remarcabil, distins, de altfel, cu Ordinul Muncii, deși, pentru el, care pe
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
ore termenul de votare, perioadă la care a fost nevoie să se adauge încă o jumătate de oră pentru ca alegătorii care se îngrămădeau în clădire să-și poată exercita dreptul de vot, când, în sfârșit, membrii prezidiului și delegații partidelor, extenuați și flămânzi, se aflau în fața muntelui de buletine care fuseseră descărcate din urne, a doua solicitare de urgență făcută la minister, grandiozitatea sarcinii pe care o aveau în față i-a făcut să freamăte de o emoție pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și glasul de doliu pe care le impuneau împrejurările, la televiziuni și radiouri crainicii de serviciu anunțară, în sfârșit, că șeful statului avea să vorbească națiunii. Imaginea următoare, introductivă din punct de vedere scenografic, arăta un drapel național mișcându-se extenuat, languros, leneș, ca și cum ar fi fost, în orice moment, pe punctul de a aluneca desprins de pe suport. Era o zi de acalmie cea în care îi făcuseră fotografia, comentă cineva într-una din aceste case. Însemnul simbolic păru să învie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
care Îl văzuse călăuzind neobișnuita ceată de pelerini, la poartă. Dante era sigur. Iar lada era aceeași pe care o văzuse la Porta del Prato. Dar acum, În picioare, În fața altarului, chipul călugărului nu mai avea nimic din expresia posedatului extenuat care Îi apăruse În lumina nelămurită a zorilor. Cu un gest dramatic, bărbatul Își aruncă gluga pe spate, descoperindu-și țeasta complet cheală, cu o frunte maiestuoasă. Parcă statuia de marmură a unui roman din vechime ieșise din pământ spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se Înțelege totul, o tărie scurt. El ridică din umeri. Apoi, după ce reflectă o clipă, o luă pe mută de mână, Îndreptându-se spre ieșire. Auzi, În spate, cum șușoteala celorlalte femei se stingea În timp ce străbăteau porticul Îndărăt. Femeia părea extenuată. Încercă să se urce În car ținându-se de margine, dar căzu Înapoi, clătinându-se. Dante o prinse din spate, de șolduri, ca să o mențină În picioare, iar apoi o ridică pe capră. Pentru o clipă, moliciunea dulce a spatelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
niciodată. Sunt sigur că acest Prurion avea un cap de ploșniță, și picioare strâmbe, o răsuflare rău mirositoare, de țap, tot arsenalul celor care își scuipă fierea și își îndulcesc apoi acreala prin berării pustii, holbându-se la picioarele ospătăriței extenuate care spală pe jos, împrăștiind rumegușul. Dacă acest Prurion nu mai trăiește astăzi înseamnă că e un gunoi mai puțin pe pământ. Dacă n-a murit, nu cred că e un om prea frumos. Ura e o marinată care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Întunecată și mirosind a mucegaiuri vechi. A mers În zigzag prin bezna lungă și sinuoasă, de unde clarul de lună era alungat, cu excepția unor petice și luciri minuscule... Pe urmă s-a lăsat, dintr-o dată pe vine lângă un gard, gâfâind extenuat. Pașii din față s-au oprit și a auzit cum cineva Își muta ușor greutatea de pe un picior pe celălalt, cu o mișcare continuă, ca a valurilor care ling docul. Și-a prins fața În palme, acoperindu-și cât a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să fiu prietenul ei... Trebuie să fie așa, trebuie... Și din nou: Eram atât de fericiți, atât de foarte fericiți. S-a ridicat În picioare și s-a aruncat pe pat, Într-un vârtej de sentimente, apoi a zăcut așa, extenuat, dându-și seama treptat că În seara precedentă fusese cât se poate de beat și că acum capul i se Învârtea iarăși cumplit. Râzând, s-a ridicat și a mai traversat o dată camera spre Lete... La amiază s-a Întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Un aer rece și uscat pătrunse În cameră. Era o briză uscată care mă pătrunse prin piele, insinuându-se parcă până În străfunduri. M-am Îndepărtat de la ferestră și am intrat În sala de baie. Mi-am examinat În oglindă fața extenuată. „Ești În regulă?“ am șoptit către imaginea mea din oglindă. Nu Înțelegeam pentru ce mă aflam Într-un asemenea loc și aveam o față Îngrozitoare care parcă stătea să plângă din secundă În secundă. Nu aveam chef să-mi desfac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
se prelingeau pe obraz. Ea nu mai exista. Era cealaltă parte din mine. Iar atunci când am devenit un întreg, am explodat. Mi se făcuse rău, apoi iarăși bine, apoi iarăși rău. Țipătul a izbucnit fără de voie... Eram de-a dreptul extenuat. Mi-am revenit într-un târziu, lângă mine ghemuită cu spatele ca de felină, era Ursula. Doream s-o mai ating, să mă conving că totul era aievea. Dar n-a mai fost timp. Izbind ușa, mai să sară din
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DILEME 23 Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Maria și Cristian ajunseră gâfâind extenuați, la locul în care se despărțiseră de Liviu, privindu-se descurajați de insuccesul căutărilor, când atenția le fu atrasă de mulțimea, ce se adunase în jurul cuiva, sau a ceva...Teama li se insinuă în suflet, asemeni unui șarpe viclean și
DILEME 23 de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362886_a_364215]
-
iluzii pictate și șterse definitiv. Trenul prinde viteză din ce în ce mai mult. Avansez spre compartiment nesigur, bălăbănindu-mă de pereți, lovind cu umerii, să mă echilibrez, ușile celorlalte compartimente și barele din dreptul ferestrelor. Tremurând de încordare pătrund înăuntru. Trântit pe banchetă, extenuat și întristat mă umplu gradat cu o senzație de sațietate neînțeleasă. Privesc cum zboară cu viteză munții, verzi, întunecați, împăduriți până în vârfuri. Tresar ... soarele apusese însă, ochii calzi ai Giuliei mă urmăresc prin fereastra întunecată, melancolici și înțelegători ca atunci când
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
lui, puțin câte puțin, s-a mai lărgit. Mă privea fix, cu înțelepciune. Între ploapele lui tremurau calzi și înțelepți, niște ani mulți subțiri și îngreunați de tainele unor zile, care semănau leit cu lacrimile vibrânde în ochii-i azi extenuați. Zâmbea, privind cu lacrimi nerostite, venite din trecutul lui, întruchipare a tăcerii în care fermenta viitorul meu, rezervat de Viitor. 20-07-11 Referință Bibliografică: POEZIE / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 205, Anul I, 24 iulie 2011. Drepturi de
POEZIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366857_a_368186]
-
îmbolnăvi chiar de la medici, care umblaseră deja prin multe case lovite de pestă. Ignorând avertismentele acestora, au luat-o la fugă și au ajuns, după mai multe ore, la marginea orașului. Acolo au trecut printr-o pădurice și au intrat, extenuați, în gară. Deja nu aveau cum să știe dacă s-au contaminat în acest periplu sau nu - nu le rămânea decât să riște. În cele din urmă, s-au urcat într-un tren și au părăsit Capitala. Patru. Când au
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
că vreau să știu ce veți face cu cartea, doar luați-o...”. După două săptămâni de astfel de „experimente”, cei trei prieteni (Silvia, Dan și Mihai) uniți de pasiunea comună pentru artă s-au reunit la sediul librăriei. Erau istoviți, extenuați și fizic, și psihic, dar dăduseră aproape jumătate din cărți. Câte iluzii își făcuseră inițial! Cum crezuseră nu doar că vor obține profit, dar mai ales că vor pătrunde în sufletul cititorului, că se va crea o comuniune între ei
O AFACERE DE MILIOANE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350218_a_351547]
-
va ieși din bloc cu copilul, împreună cu acea familie. Aveți o calitate oficială care vă permite acest lucru. Acestea fiind spuse și, sper, foarte bine înțelese, am încheiat discuția... Ne vedem la ora 17.00. La revedere! Emanuela se simțea extenuată. Vorbise aproape fără să respire, abținându-se cu greu să nu-și exprime îndoiala. Avea senzația că se pune ceva urât la cale, care putea periclita viitorul copilei. Rămăsese cu receptorul în mână și după clipe lungi, reușind să se
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]