419 matches
-
a populației în vârstă de 15-64 de ani constă într-o creștere medie de 6%. Efectul ia însă forma dublă a creșterii veniturilor sociale și a celor individuale ca urmare a investițiilor în educație. Altfel spus, investiția în educație generează externalități sociale pozitive importante și creșteri ale calității vieții individuale, ambele induse de acumularea de capital uman. Creșterea productivității agregate, creșterea veniturilor individuale, eradicarea sărăciei, reducerea criminalității sau dezvoltarea socială accelerată (de exemplu, 0,5% din creșterea economică a unor țări
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cât și academic. De aceea, universitățile actuale urmează traiectorii diferențiate de dezvoltare și se stratifică într-un evantai care întâmpină cererile diversificate ale studenților potențiali și ale cercetării. În termeni economici, această schimbare de tip normativ este de fapt o externalitate care exprimă un „eșec” al pieței emergente și atât de imperfecte a învățământului superior. În definitiv, învățământul superior este și trebuie să rămână un bun public, iar în lipsa unei piețe funcționale, alocarea va rămâne inevitabil ineficientă. Corectarea și ameliorarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
precară pentru tot mai mulți se asociază puternic cu sărăcia, delincvența, poluarea socială și ecologică, ineficiența economică, excluderea socială, democrația precară și cu tot cortegiul de alte neajunsuri sociale, culturale și economice. Pentru a contracara o astfel de stare, cu externalități sociale și efecte personale atât de indezirabile, investițiile publice în învățământul de bază nu pot fi sacrificate în numele formării unei elite performante prin învățământul superior. Apoi, economiștii au demonstrat că fiecare an suplimentar de învățământ superior aduce o creștere medie
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în condiții de libertate a acțiunii; centralitatea deciziilor strategice se îmbină cu libertatea periferică a acțiunilor departamentale eficiente; - transparența, răspunderea publică și gestionarea responsabilă sunt valorile-cheie ale unui management corporatist al eficienței. Piața emergentă a învățământului superior este încă imperfectă, externalitățile sunt multiple, iar tatonările din domeniile finanțării și conducerii universitare se orientează predominant către modelul corporatist al eficienței. Ce alte influențe vor avea presiunile pieței asupra universităților? Vor rămâne ele prevalente, așa cum se întâmplă în prezent, sau vor fi complementare
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
producționiste pune În umbră toate rezultatele ce nu țin strict de relația imediată Între investiție și producție. Ceea ce Înseamnă că urmările pe termen lung (structura solului, calitatea apei, relațiile de proprietate funciară) și efectele asupra terților - sau ceea ce economiștii numesc „externalități” - nu se bucură de prea multă atenție decât o dată ce Încep să afecteze producția. În sfârșit, Însuși punctul de rezistență al experimentului de agricultură științifică - adică ipotezele sale simplificatoare și capacitatea lui de a izola impactul unei singure variabile asupra producției
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
în măsura în care este integrat într-un sistem de gândire, capabil să-l facă inteligibil și să-i dea forță de impact. Nu vom greși dacă spunem că nu evenimentul contează, ci semnificația lui. Raportându-se la limbaj, evenimentul manifestă autonomie și externalitate. În lume, există sau apar diverse lucruri, care se configurează în stări de fapt, dar care nu capătă o existență semnificativă, decât în continuitatea: percepție - observație - sistematizare - structură a unui subiect langajier. (P. Charaudeau, 2002, p. 102) Eveniment este ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dar și agenți economici indirect legați, intermediari, furnizori de servicii ocazionale etc; mediul non piață, constituit din structuri sociale și instituționale care au o incidență directă sau indirectă asupra funcționării firmei. Diagnosticul trebuie să evidențieze restricțiile de mediu, precum gestiunea externalităților, internaționalizarea activităților, respectarea reglementărilor etc. Diagnosticul concurențial Această diagnoză se centrează pe structurile comerciale și relaționale, îndeosebi pe raporturile firmei cu piețele sale, pe concurenții și clienții acesteia, acestea determinându-i portofoliul de activități. Determinarea unei macrostructuri strategice ar permite
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
tipuri de activitate; -principiul compensării funcțional orientate a „eșecurilor” pieței, care constituie o continuare logică a principiului anterior, esența sa constând în orientarea specială a mijloacelor financiare de intervenție a statului spre compensarea „eșecurilor” concrete, localizate ale pieței; -principiul valorificării externalităților pozitive ale noilor tipuri de activitate, susținute de către stat, ceea ce presupune că „noile” tipuri de activitate trebuie să creeze efecte multiplicative externe pozitive: informaționale, tehnologice sau altele și să stimuleze activismul investițional în ramurile complementare; principiul dinamismului, care constă în
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
viziuni de interpretare a crizelor economice, teoria ciclurilor fiind explicată prin șocuri exogene de natură economică. Șocurile economice pot fi Însă și endogene, teorii și instrumente mai noi, cum ar fi dinamica neliniară, permițând evidențierea șocurilor endogene nu prin rolul externalităților ci prin Însăși funcționarea economiei. Un alt punct comun Îl reprezintă saltul calitativ al economiei de la o stare normală de creștere la alta, mai mult sau mai puțin critică. Această discontinuitate poate fi analizată practic cu modele matematice din teoria
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Tot mai mulți cercetători preferă, în prezent, să folosească o procedură diferită. Ei descriu situații. Oferă apoi mai multe explicații (interne și externe) și le cer subiecților să exprime un grad de acord cu toate aceste explicații. Internalitatea nu exclude externalitatea și viceversa. 3. Norma de integralitate și contextul organizațional Presupoziția că membrii grupurilor social favorizate sunt mai interni decât membrii grupurilor social defavorizate a fost verificată în primul rând de Beauvois și Le Poultier (1986). Ei au construit zece scenarii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
spune acum: "voi reuși sau nu voi reși să ating acest obiectiv deoarece: asta depinde de circumstanțe, situația va decide". Pentru a răspunde, vei plasa fișa pe unul dintre cele șase intervale. Puneți în fața subiectului foaia albă cu scala de externalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "ext." a exercițiului 3, pentru fiecare fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). Exercițiul 4 (interclasare) * Luați fișele plasate la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Pentru fiecare dintre aceste activități, ai spune: "fac (sau nu fac) această activitate deoarece: asta depinde de circumstanțe, situația decide". Pentru a răspunde, vei plasa fișa pe unul dintre cele șase intervale. Puneți în fața subiectului foaia albă cu scala de externalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "ext." a exercițiului 7, pentru fiecare fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). Exercițiul 1 Importanță Exercițiul 2 Expectanță Exercițiul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cu un nivel mai ridicat de dezvoltare economico-socială se pot dovedi mai capabile să reziste la fenomene devastatoare. În construirea acestor scenarii, am ținut seama de nivelul și ritmul de creștere al PIB, înțeles în sensul internalizării costurilor de mediu (externalităților), astfel încât acest indicator să fie corelat cu potențialul de suportabilitate al resurselor de care dispune România. Acceptând influența proceselor mediului: globalizare, utilizarea strategiilor pe termen lung, parteneriatul în dezvoltare pe verticală și/sau orizontală și recunoașterea faptului că echilibrul
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
într-o analiză segmentată pe compartimentele „manifestări” și „reacții”, secvență care este aplicată procesului de globalizare în ansamblu și apoi la nivelul unor elemente structurale cum sunt piața produselor și serviciilor, piața financiară, piața muncii, informația și cunoașterea, instrumentele și externalitățile globalizării, completată de prezentarea cadrului conceptual și a actorilor din spațiul economic globalizat. Prin concentrarea și organizarea unui volum mare de informații într-un număr redus de pagini, speranța autorilor este că, la finalul textului, cititorul să aibă o atitudine
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ale industriei și care explică volumul continuu mai mare de produse agricole pe piețele globale. În consecință, s-a ajuns la reducerea continuă a costurilor de producție, optimizarea structurii producției în funcție de cerințele pieței, predominarea agriculturii de tip industrial cu puternice externalități (sociale, de mediu etc.). S-a urmărit polifuncționalitatea produselor agricole care să poată fi comercializate mai bine. Se au în vedere utilizări nu numai de interes alimentar, dar și ca plante tehnice (oleaginoase sau cu conținut de zahăr pentru obținerea
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
prețul petrolului și al gazelor naturale este influențat de crize locale sau mondiale, de conjuncturi politice, economice sau militare, de speculații la burse etc., iar îngrășămintele și cerealele preiau toate aceste turbulențe care trebuie suportate de consumatorul final de alimente; externalități ale lanțului alimentar marchează profund mediul, sănătatea umană, potențialul productiv al solului și așteaptă să fie gestionate la nivel local și global, mai mult sau mai puțin în concordanță cu recomandările managementului de mediu global. Internalizarea acestor efecte negative ale
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la nivel local și global, mai mult sau mai puțin în concordanță cu recomandările managementului de mediu global. Internalizarea acestor efecte negative ale sistemului alimentar va avea consecințe, influențând productivitatea terenurilor agricole și prețul produselor alimentare. În această categorie a externalităților, se includ: afectarea calității solului, ca urmare a folosirii îngrășămintelor chimice, pesticidelor, stimulatorii de creștere, apa de irigații în exces, folosirea de mașini agricole cu greutăți unitare mari care tasează solul; chimizarea alimentelor; amenințarea biodiversității prin restrângerea drastică a numărului
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
revoluție în care se vor întâlni elemente ca: pierderea unor tehnici agricole, de tipuri de culturi, introducerea (asimilarea) de noi produse, creșterea potențialului de hrană, dependența de importul de material biologic, îngrășăminte, pesticide, tehnologii de procesare, balanțe cost-beneficiu confuze (dimensiunea externalităților fiind insuficient cunoscută), scăderea influenței statului în desfășurarea acestei revoluții, care este lăsată pe seama globalizării. Reacții la globalizarea producției agricole. Producția agricolă, care cuprinde cea mai mare parte din necesarul global de hrană (completat cu produsele obținute din pescuit, vânătoare
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
perspectivă a recuperării capitalului, dar și al decidenților naționali sau locali, care pot astfel să identifice obiective comune pentru investitorul străin și pentru beneficiarul național; să identifice neconcordanța de interese și să negocieze soluționarea; să pună în evidență efectele perverse (externalități, de pildă) ale obiectivelor realizate cu ISD la nivelul întregii economii naționale și locale; să identifice pericolele posibile (de exemplu, relocări, schimbări geopolitice zonale, conflicte militare posibile, modificări ale fiscalității etc.). A.T. Kearnoy (2005) a stabilit o metodologie bazată
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
emoticoni (folosiți prin Yahoo Messenger), cu precizarea semnificațiilor emoționale ale acestora (Sursa: Internet 41) Prin complexitatea procesului de acoperire gnoseologică a naturii comunicării interumane, emoticonii îmi par cel mai relevant element al simbolisticii vizuale cibernetice, reprezentând deschiderea către o presupusă "externalitate" a emițătorului. În consecință, voi apela în concluziile acestui subcapitol mai ales la relevanța comunicațională a emoticonilor. Emoticonii presupun două caracteristici gemelare: a) semiotic, sunt transmiși prin seturi de semne (cum ar fi: ":-)"); b) semantic, reprezintă medii de transmitere a
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
comunicarea de masă asistăm la apariția unui nou fenomen social, reprezentat printr-un strat comunicațional caracterizat prin propriul limbaj, cu propriile mijloace de interacțiune? Oare acest vortex comunicațional nu reprezintă nașterea unui nou tip de structurare societală, de neînțeles pentru "externalitatea" ei? Mai mult, rămân cuvinte aceste elemente de catalimbaj? Sau înțelesul lor trimite, mai degrabă, către subînțelesul cuvintelor abreviate sau prescurtate? Iar în cazul "frazelor" lingvistice marcate de fenomenul atrofiei, devin acestea elemente de limbaj, chiar dacă nu sunt rostite măcar
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
realizeze o analiză a impactului factorului social macro asupra compoziției axiomelor sociale. Analiza factorială a mediilor acestor culturi mai degrabă decît a scorurilor individuale produse a scos la iveală o structură bidimensională. Primul factor a fost etichetat cu denumirea de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor conferă calitatea "dinamică" a acestui construct. Cel de-al doilea factor este denumit "cinism societal", pentru că toți itemii săi se regăsesc în cadrul factorului de la nivel individual
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
scăzută. Pentru a stabili înțelesul celor două dimensiuni culturale ale axiomelor sociale, Leung și Bond (2008) le-au corelat cu alte dimensiuni ale culturii, operaționale în modelele anterioare. Corelațiile obținute pe această cale sînt realizate la nivelul culturii naționale. Astfel, externalitatea dinamică a fost corelată în mod semnificativ cu: ambele dimensiuni ale lui Inglehart și Baker (2000) orientarea tradițională și valorile supraviețuirii; cu două dimensiuni ale lui Hofstede (1980/ 2001) distanța față de putere și individualismul (corelații negative); cu patru dimensiuni ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2004), care descriu statutul actual al unei culturi orientarea către oameni și colectivismul în cadrul grupului și trei dimensiuni care descriu starea ideală a unei culturi evitarea incertitudinii, orientarea asupra viitorului și egalitatea între sexe (corelație negativă). Aceste corelații sugerează că externalitatea dinamică este în general asociată cu distanța mare față de putere, colectivismul și conservatorismul. în plus, din cauza punerii în relație a externalității dinamice cu nivele mai modeste de dezvoltare socioeconomică, corelarea sa cu un grad mare de evitare a incertitudinii și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]