1,101 matches
-
nu e concentrare, distilare, luciditate progresivă, ci degradare: "Singurătatea scufundătorului; negoțul lui primejdios cu duhurile adîncului;/ Carnea cuvintelor sale dezghiocate pe țărm, sub necruțătoarea amiază/ Palpită spasmodic, neînțeleasă agonie a unor monștri nebotezați de împuterniciții luminii,/ Neprovocînd niciun regret cu extincția lor" (ibidem). Pornind de la preceptele biblice, de la "alegoreza" Sfintei Scripturi, poetul ajunge a formula un catehism delirant al deznădejdii, al antirevelației, al sacrului vidat, ergo al demonizării care instaurează amoralitatea aptă a îndreptăți orice act scelerat și, în cele din
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
încheietura plantei/ Sorbi mercur argintiu în loc de rouă/ Mîinile mele sînt bulgări de spumă/ Adunate pe vîslele amîndouă" (Lorelei). Acel depozitar prin excelență al mitului obîrșiilor salutare care este mediul rural, se prezintă supus unui suflu al degenerării, al descompunerii, al extincției: "Pe o ramură înlăuntru, un fruct, ceară verzuie,/ Se coace, se mistuie în răstimpul unei iluminații./ Grădinar încrezător aștepți miresme/ De la moartea răsădită în constelații" (Narcis oglindindu-se în Styx). Satului i se închină un contraimn al divorțului elementelor, al
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
nu fuse un aristocrat de sânge, cât trăi, a fost definitiv și pe veci în artă. Căci totdeauna ne răzbunăm pe ce dorim să fim, și nu suntem. Astfel, cu timpul, originea mult râvnită, într-o parte, se prefăcu în extincții fastuoase, în cocaserie, rafinament și invenții sublime, în partea cealaltă... * Sunt poeți, prozatori, care, în istoria literară, își reclamă criticul pe măsură. Unul, în secolul abia încheiat, ar fi G. Călinescu. Atât de distanțat de mediocrii superiori, de criticii narcisiaci
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
comportă ca niște staruri de pe Broadway. Reprezentările evenimentelor majore din viața lui Joe sunt contaminate de kitschul tipic show-biz-ului; regizorul se confruntă cu moartea lui în forma unei emisiuni televizate. Experiența dramatizată nu-și pierde tragicul: deși terorizat de perspectiva extincției, regizorul preferă să traducă "nenorocirile" în coregrafie, cântec, histrionism, pentru a fi capabil să le asimileze. Moartea îi pare mai ușor de îndurat când are o înfățișare familiară. Poate din această cauză filmul nu derapează în clișee de genul "suferința
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
pe care nu au voie să le vîneze decît persoanele de rang înalt, de la ministru în sus. Nu vă jucați! Deși avem în limbă destui "de", "pe", "pentru", "din", exterminarea lor continuă s-ar putea să ducă specia în pragul extincției. Gîndiți-vă că au dispărut uriașii dinozauri, d-apoi niște slabe silabe! Și mai gîndiți-vă că, așa mici cum sînt, ele asigură echilibrul ecologic al limbii noastre, periclitate ea însăși de atacul conjugat, de sus și de jos, al lexicului englez
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
-i alina poftele senectuții, iar tînărul își găsea sînul sub patrociniul căruia viața devenea un tabiet artistic, scutit de griji proletare. Că deseori Bernhard a lăudat virtuțile proletariatului („oamenii din popor“, simpli și dintr-o bucată - cum îi numește în Extincție, p. 145) și s-a năpustit asupra lepădăturilor aristocrate ale putredei societăți vieneze e un detaliu ce ține de misterul conștiinței artistice. La moartea lui Hedwig Stavianicek în 1984, Bernhard îi va face portretul în romanul Vechi maeștri, însuflețit de
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
împotriva elementului germanic, cu detracarea elementului creștin și cu repudierea rasei ariene. Cadrul romanelor e precumpănitor autobiografic, Bernhard legînd imprecații în marginea unei copilării nefericite, trăite într-o ambianță pe care o consideră răspunzătoare de toate relele vieții. Atmosfera romanului Extincție e cenușie, o pîclă deasă în care oamenii își macină reciproc nervii. Aerul e nefast, fizionomia semenilor e rudimentară, obiceiurile sînt dăunătoare, țara e mizeră, nimic nu merge, totul e croit de-andoaselea. Alles geht schief. Și asta într-o Austrie
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
întîmplări ce pot fi legate într-o narațiune cu cap și coadă. Intriga romanului stă în fermentul de ranchiună al autorului. De aceea, cartea poate fi deschisă la întîmplare, eșantionul de proză peste care dai sunînd la fel peste tot. Extincție e un monolog în care autorul se răfuiește cu amintirile, o perorație la persoana întîi care se desfășoară năvalnic, ca sub apăsarea unei furii teribile, căreia autorul îi dă glas ca să nu înnebunească. Declamația curge șuvoi, în repetiții urzite după
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
același ton și cu același ritm. Tenorul Bernhard are întîetate față de vorbitor, gesturile lui sintactice încîntînd prin ele însele. Îl urmărești cu interes, așa cum urmărești un bufon macabru ale cărui pozne plac în sine, fără nici o legătură cu semnificația lor. Extincție atrage prin melodie, aidoma unei ceremonii de cadențe. Sub unghiul semnificației, romanul e o farsă neagră, o parodie ieșită din condeiul unui ranchiunos iremediabil. Autorul nu poate fi luat în serios decît stilistic, restul e poză teribilistă.
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
caracterul torturant al misiunii care-l transformă într-un maniaco-depresiv e neverosimilă, lăsând la o parte faptul că felul în care Ila și-a redobândit fertilitatea invocă intervenția divinității, minunea, chiar dacă trecută prin mâinile bunicului multicentenar. De unde acest comandament al extincției întregii umanități ca sursă a răului suprem? Pur și simplu de la Aronofsky însuși care pompează psihologism abisal într-o poveste cu Enți veterotestamentari, un fel de Transformers din neoliticul superior, cu războinici desprinși parcă din Apocalypto (2006) al lui Mel
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
să ia o pauză ca să întrebe de ce el/ singur ține piept torentului abject.” Torentul abject e fără sfârșit și Berryman e preocupat în multe dintre poemele culegerii alcătuite de Vancu de dispariția poetului, a ființei nemuritoare în scris, dar supusă extincției ca oricare alt om. De la „Cântecul vis 153” („Sunt nervos pe Dumnezeu că a nenorocit generația asta”) trecând prin „Cântecul 187” („Doamnele poetese nu trebuie să se mărite”) și până la favoritul meu, 310 („Darul i s-a retras. Nu mai
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
optzecismului. Sau ar putea glosa, biografic, asupra destinului acestei generații, îndeobște percepută drept tânără, dar ajunsă, prin forța lucrurilor, sexagenară. Nu pun la îndoială aceste considerații (din nefericire, reale). Dar cred că aici Suciu însuși pune accentul nu pe dramatismul extincției, ci pe tragedia (din punctul lui de vedere) stilistică. În viziunea lui, un vers neinspirat e la fel de periculos ca moartea însăși, de nu cumva și mai periculos. Estet autarhic, Eugen Suciu menține (măcar declarativ) literatura într-o zonă privilegiată, în raport cu
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
state care datorează atât de mult revistelor lor literare, cât datorează România.” Urmează o incursiune prin istoria României moderne, cu care Ionuț Vulpescu își demonstreză ireproșabil afirmația. Merită să reținem și concluzia intervenției, prin clarviziunea sa: „Astăzi, sunt în pragul extincției (revistele literare, precizarea noastră): unele mai supraviețuiesc datorită bunăvoinței unor primari sau președinți de consilii județene - depinzând, deci, de ciclurile electorale -, altele prin tot felul de proiecte limitate în timp. Nici măcar nu mai sunt multe: o listă exhaustivă a publicațiilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2724_a_4049]
-
Europa va înceta să mai existe în jurul anului 2019, informează Mediafax În ultimii doi ani, mai ales pe fondul crizei economice, au existat mai multe predicții cu privire la "moartea" presei scrise, dar nimeni nu a îndrăznit să stabilească o dată precisă pentru extincția presei. Totuși, futurologul Ross Dawson estimează că presa scrisă va dispărea în Statele Unite în următorii șapte ani, în timp ce în Marea Britanie și Islanda ziarele tipărite vor mai apărea până în 2019. Potrivit predicțiilor lui Dawson, presa scrisă va muri și în Canada
Un futurolog prezice moartea presei scrise în mai puțin de nouă ani () [Corola-journal/Journalistic/27740_a_29065]
-
Moscovei și întregii Rusii - care, odată, scrisese lui Barack Obama cerându-i să reexamineze politica sa externă care facilitează persecutarea creștinilor din Siria - a vorbit din nou, în întâlnirea cu Ministrul grec al Apărării Panagiotis Kammenos, de această dată despre extincția creștinilor din Orientul Mijlociu. El a declarat că: „Primesc în mod frecvent rapoarte despre îngrozitoarele fărădelegi care au loc împotriva creștinilor, în special în nordul Irakului. Am vizitat acele locuri și îmi amintesc că acolo există numeroase biserici și mănăstiri. Numai
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
does matter, cum suna reclama la Godzilla -, nu este singura, mii de sfere mai mici adună toate formele de viață, toate speciile, mai puțin una, specia umană. Ea este sortită dispariției, nicio Arcă nu este pregătită pentru un nou Noe, extincția speciei umane fiind considerată singura șansă a planetei de către civilizațiile superioare care monitorizează dezvoltarea civilizației. Neîndoielnic, remake-ul nu se bate de la S.F.ismul consumerist cu iz propagandistic, povestea este bună de adormit copii, însă el nu este complet neinteresant pentru
Încă o șansă! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7766_a_9091]
-
despre morții lui "dragi", cei din Limbul Sinucigașilor, cei ce se termină într-un garaj sau sărind în gol de pe podul din San Francisco, protagonistul are suficient material documentar. Îl și selectează cu grijă, îl triază atent, procedând la cotarea extincțiilor violente. Lângă Anne Sexton, iată-le pe Sylvia Plath și Diane Arbus, artistă a fotografiei, ocupând celelalte locuri ale podiumului suicidar. Desigur, toate aceste clasificări și ierarhizări fac parte dintr-un scenariu macabru ce riscă să vireze spre kitsch. În
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]
-
carnetelor T.I.R., luate în evidență de către biroul vamal al țării de plecare înaintea datei la care denunțarea va produce efecte, nu va fi afectată de această denunțare, iar garanția asociațiilor garanțe va rămîne efectivă conform condițiilor prezenței convenții. Articolul 55 Extincția Dacă, după intrarea în vigoare a prezentei convenții, numărul statelor care sînt părți contractante va fi inferior celui de cinci în timpul unei perioade oarecare de douăsprezece luni consecutive, prezența convenție va înceta să-și producă efectele la sfîrșitul perioadei de
DECRET nr. 420 din 5 decembrie 1979 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la tranSportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106561_a_107890]
-
Națiunilor Unite va notifică tuturor statelor menționate la art. 52: a) semnăturile, ratificările, acceptările, aprobările și aderările în baza art. 52; ... b) datele de intrare în vigoare a prezentei convenții conform art. 53; ... c) denunțările în baza art. 54; ... d) extincția prezenței convenții în baza art. 55; ... e) rezervele formulate în baza art. 58. ... Articolul 64 Text autentic După 31 decembrie 1976, originalul prezenței convenții va fi depus la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite care va transmite copii certificate pentru
DECRET nr. 420 din 5 decembrie 1979 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la tranSportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106561_a_107890]
-
naște din cerneala tiparului, literatura e - deducem - literatură. Practic, de la capitolul al treilea - Interludiu. Despre romanul francez al secolului al XX-lea - volumul lui Alexandru Matei devine, cu adevărat, substanțial. Mi se pare cea mai clară dovadă a faptului că extincția pe care, repetitiv, o anunță criticul este mai degrabă o formă de canalizare a unei euforii, de fapt, incolore. Să mă explic. Tonul Ultimelor zile din viața literaturii nu se pretează, la o parcurgere cu creionul în mână, unei repezi
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
și mai apoi pe cel al regăsirii noastre, că a fost posibil câteodată să fim străini sau singuri unul cu altul, când ne-am fost dați unul altuia într-o opțiune de absolut al vieții, care exclude de la sine orice extincție." (28 iulie 1971). Dinu reiterează neîncetat "gravitatea sentimentelor lui de iubire", o asigură pe Nelli de dragostea în care el a crezut și crede încă din plin, în ciuda "scepticismului ei perpetuu". Timpul tocește însă asperitățile. Soții Pillat se bucură de
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
schița o replică: "Filosofia se învață, moartea - nu". Cu alte cuvinte întoarce spatele unei "științe a morții", unei morți cărturărești, uscate, pentru a măsura terifiantul fenomen cu propria-i măsură lăuntrică, pentru a-l reîntoarce la viață. Oare putem învăța extincția din cărți, ne-o putem însuși ca o lecție dintr-un manual? Oricîte lucruri ingenioase, oricîte subtilități s-au formulat pe seama ei, nu rămîne oare experiența în cauză descumpănitor în afara lor, ca o provocare perpetuă, suprema provocare la adresa ființei? Așa cum
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
nu e ireparabil și nimic definitiv. Moartea însăși poate fi învățată, printr-o ucenicie sprințară, într-o joacă lipsită și de tragism, și de măreție. Acceptăm, prin multiplicarea lecțiilor privitoare la moarte, că totul ni se cuvine, că până și extincția e un atribut cu care ne putem împăuna. În lumea contemporană, doar kaddish-ul, "rugăciunea de doliu" evreiască se încăpățânează să-i reamintească omului că vine în lume cu o misiune și o părăsește în acordurile triumfal-funebre ale unei rugăciuni care
Mic tratat despre doliu (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6900_a_8225]
-
remarcabil la această descoperire este locația ei, la doar 13 centimetri sub stratul de roci care marchează finalul Erei Cretacice,adică momentul dispariției dinozaurilor. Acest lucru sugerează că reptilele au fost victimele unui dezastru global mai degrabă decât ale unei extincții lente, scrie . Oamenii de știință cred în număr majoritar că dinozaurii au dispărut în urma prăbușirii unui asteroid gigantic la finalul Cretacicului undeva în Mexic, însă scepticii sunt de părere că dinozaurii erau deja dispăruți în acel moment, pentru că nu se
Cornul unui dinozaur a confirmat teoria extinţiei în urma impactului unui asteroid cu Pământul () [Corola-journal/Journalistic/69515_a_70840]
-
Pe după grâu,/ ascunsă după luncile de lozii,/ vara se scaldă, goală, în pârău.[...].//(Alte priveliști, I) Ori explozia de vitalism în toamnă, cu trăiri bahice în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă, via plină cu chef și lăutari,/ butoaiele cu tunet de larmă și dogari/ ermetic să le-nchidă cu papură și cuie -/ vinul ca roșul sânge de mucenic să
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]