191 matches
-
de la Greci). Din punct de vedere geografic, intervalul de înălțimi în care sunt cantonați Munții Dobrogei duce la clasificarea lor ca podiș, acesta fiind situat între valea Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est, constituind singura mare unitate extracarpatică, având aflorate cele mai vechi structuri geomorfologice din România. La suprafață, cele mai vechi roci sunt șisturile verzi proterozoice din Podișul Casimcei, cu o vârstă de peste 600 milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
dacii carpato-dunăreni și celții panonici în timpul regelui dac Burebista. Este însă evident că gradul de asimilare a culturii celtice a fost atât de înalt încât numeroasele elemente arheologice de pe teritoriul Transilvaniei postceltice sunt complet diferite de cele dacice din regiunile extracarpatice și întru totul atribuibile culturii La Tène (aparținând celților). Astfel elementul celtic este cel mai notabil factor primordial în cadrul etnogenezei românilor transilvăneni. Succesiv, odată cu cucerirea romană s-a adăugat elementul latin. Notabil este de asemenea faptul că după retragerea aureliană
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
granituri. Această unitate morfologică cuprinsă între Valea Dunării, Marea Neagră și granița cu Bulgaria este alcătuită din următoarele zone de relief: Câmpiile României înconjoară în semicerc teritoriul țării, localizate în sudul și vestul țării. Astfel, câmpiile sunt grupate în două sectoare extracarpatice: Câmpia Română și Câmpia de Vest (Banato-Crișene), care se întind pe o suprafață de aproape 30 % (28,5). Câmpiile formează treapta cea mai coborată și mai tânără a reliefului țării, cu altitudini predominante sub 200 m, dar care pot urca
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
de pe șoseaua care face legătura dintre localitățile Ipotești și Bosanci, în dreptul pădurii Rediu. Este printre puținele descoperiri funerare din Moldova aparținând acestei perioade și unica pentru nordul acestei zone care ilustrează unitatea culturii materiale și spirituale geto - dacice în zonele extracarpatice ale Daciei. Tot aici au fost descoperite urme ale prezenței umane datând din perioada neolitică (6500 - 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
unor acte emise de sfatul orășenesc. În Transilvania orașele s-au bucurat de o autonomie mai largă decât în Țara Românească sau Moldova. Dacă aici primele steme orășenești au apărut prin secolele al XIII-lea - al XIV-lea, în spațiul extracarpatic acest lucru s-a petrecut cu o întârziere de un veac. Demn de remarcat în acest caz este faptul că deși însemnele orășenești muntene și moldovene păstrate datează din secolele al XV-lea - al XVI-lea, practica renovării sigilare a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
municipiilor reședință de județ de astăzi: În ceea ce privește conținutul și forma de prezentare a sigiliilor orășenești se constată o diferențiere între provincii. În timp ce în Ardeal se întâlnesc steme cu trăsături artistice și corecte din punct de vedere heraldic, în țările românești extracarpatice se remarcă în general o lipsă a acestor caracteristici, deficiență compensată însă de diversitatea elementelor reprezentate. O renovare generală a sigiliilor muntene și moldovene are loc în urma adoptării Regulamentelor Organice (în 1831, respectiv 1832). În această perioadă este extinsă folosirea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
încălzește. Temperaturile cresc și ajung până la valorile normale acestei perioade. În următoarele zile, vremea va fi mai caldă. Maximele termice vor atinge chiar și 26 de grade. DUMINICĂ Duminică, în prima zi de Paște, temperaturile mai cresc puțin în regiunile extracarpatice. După-amiază, temperaturile vor fi apropiate de cele normale la această dată. Maximele vor fi de la 14 grade în dealurile Crișanei și în estul Transilvaniei, până la 21 grade în sud-estul țării. Doar în vestul țării și la munte norii mai acoperă
Prognoza METEO. Cum va fi VREMEA până marți by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/36164_a_37489]
-
de domn, Vlad Călugărul revine cu ajutor turcesc, iar Țepeluș, nevoit să fugă, va fi ucis de boierii mehedințeni la Glogova. După cucerirea Crăciunei, încercările lui Ștefan cel Mare de a realiza unirea eforturilor militare ale celor două țări românești extracarpatice încetează. Domnul își dă seama că Țara Românească nu poate fi păstrată într-o strânsă alianță antiotomană decât cu colaborarea Transilvaniei. De la Suceava era o cale prea lungă până la București, care se afla la 60 km de Giurgiu, unde era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
19 In honorem Alexandru Zub (Alexandru-Florin Platon) 21 IMPERII, CONFESIUNI Anul 1204 în istoria Europei: un bilanț (Șerban Papacostea) 27 Aliați nord-dunăreni ai Imperiului latin de la Constantinopol: regii cumani Jonas și Soronius (Ovidiu Pecican) 37 Ortodoxie și catolicism în spațiul extracarpatic în evul mediu. Observații pe marginea unei relații conflictuale (Flavius Solomon) 43 Geneza națiunilor medievale în Europa Est-Centrală. Câteva repere istoriografice (Aurelia Felea, Mihai Felea) 53 PRIVINDU-NE CU OCHII CELORLALȚI Cauze ale părăsirii Moldovei de către armeni la sfârșitul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
major în istoria universală. Câțiva ani după cucerirea Bizanțului de cavalerii apuseni, cruciata și-a făcut apariția și în spațiul românesc. Un detașament al Ordinului Teutonic a fost instalat în Țara Bârsei pentru a-i combate pe cumanii din spațiul extracarpatic, care constituiau o primejdie imediată atât pentru Transilvania și Regatul Ungar cât și pentru Imperiul Latin instalat la Bosfor prin sprijinul acordat de călăreții stepei statului vlaho-bulgar, adversar primejdios pentru cruciați îndată după 1204. Desfășurare independentă de acest din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1241, momentul marii invazii tătaro-mongole. Practic, de aici înainte, știrile în care se vorbește despre români devin mai consistente, semn că balanța etnică începea să încline în folosul acestora. • Ibidem, p. 221. • Ibidem, p. 220. ORTODOXIE ȘI CATOLICISM ÎN SPAȚIUL EXTRACARPATIC ÎN EVUL MEDIU. OBSERVAȚII PE MARGINEA UNEI RELAȚII CONFLICTUALE Flavius Solomon „... După pilda sfinților regi și principi, care prin binefacerile și daniile lor au crescut și au sporit în multe chipuri închinarea și slujba către Dumnezeu, ca David și alți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
totul alte condiții politice, situația Ecleziei romane din Țara Românească și Moldova să provoace mai degrabă dezamăgirea decât entuziasmul Romei. * În continuare, ne propunem să evidențiem, de o manieră sintetică, statutul celor două culte creștine - ortodox și catolic - în regiunile extracarpatice în prima parte a evului mediu românesc, încercând să surprindem, mai ales, modul în care realitățile confesionale au influențat cotidianul politic și cultural din Moldova, dar și din Țara Românească. Vom urmări, mai apoi, impactul pe care l-a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Târnovo, a întreținut de pildă o corespondență fecundă cu mitropolitul muntean Antim, contribuind la propagarea în Țara Românească a normelor de drept canonic ortodox 25. În sfârșit, tradiția sud-slavă, purtând ea însăși marca Bizanțului, va pătrunde în spațiul românesc extracarpatic și prin filiera Muntelui Athos 26, unde isihaști sârbi și bulgari ocupau de mai mult timp un loc important în viața religioasă și culturală, unii dintre ei fiind trimiși chiar în misiuni diplomatice sau așezați în Scaune mitropolitane din afara Bizanțului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
structurilor proprii, marcată, printre altele, de crearea unor mitropolii proprii 32, a unei vaste rețele de mănăstiri 33, iar după 1453 și de obținerea unei largi autonomii în raporturile cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol 34, pentru Eclezia catolică din spațiul extracarpatic bilanțul a fost unul pronunțat negativ. Acest lucru se explică prin faptul că prezența Bisericii Romei în Moldova și, mai ales, în Țara Românească, a fost mai degrabă rezultatul unor ingerințe din exterior, decât expresia unor nevoi interne, numărul catolicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
XIII - prima jumătate a secolului XV (a Cumanilor, de Milcov, Siret și Baia) au purtat și o pronunțată amprentă politică. Nu este, desigur, cazul să insistăm aici asupra întregii problematici legate de apariția și evoluția diecezelor episcopiilor catolice în spațiul extracarpatic în evul mediu, tema revendicându-și, între timp, o bibliografie destul de consistentă 35. Vom rămâne, de aceea, doar la unele momente care ni se par importante pentru demersul nostru. De pildă, succesele înregistrate de către papalitate în părțile de miazănoapte ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
spațiul românesc, în intervalul temporal enunțat deja, cu preponderență asupra celui moldovenesc, axându-ne pe componenta intelectuală. Pentru înțelegerea climatului cultural specific secolului XVII, se impune identificarea legăturilor româno-polone. Înrâurirea polonă a fost, de altminteri, hotărâtoare pentru evoluția statelor românești extracarpatice 20. Legături cu Republica Nobiliară au existat în tot evul mediu, dar în această perioadă ele se intensifică datorită, preponderent, relațiilor personale ale boierilor români cu nobili poloni, în plan diplomatic, economic, cultural și chiar personal. Semnificative sunt, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
drevnej i novoj istorii Bessarabskoj oblasti, Moldovy i Valahii ot otdalennyh vremen do okončjatel’nogo pokorenija Trajanom v 105 g, 1828, AISRL, f. 673, inv. 1, dosar 245, p. 132. istorico-politic34, în care, potrivit lui I. Liprandi, istoria veche a spațiului extracarpatic a fost în întregime ignorată. Tendențiozitatea studiului lui I. Liprandi devine clară din clipa în care, chiar în partea introductivă, se afirmă că „apariția lucrării date este legată de dorința mea de a completa acest gol din istoria Principatelor Române
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Totuși, timp de un secol nu au avut loc frământări militare (moment delimitat de prăbușirea dominației hunice, din anul 454 și până în 550, după care, potrivit izvoarelor scrise și a vestigiilor arheologice încep să se stabilească temporar slavii, în regiunile extracarpatice ale spațiului românesc), cauzate de lipsa grupurilor de alogeni, fapt ce a permis un climat liniștit. În atare condiții, pentru etapa specifică culturii Costișa-Botoșana-Hansca menționăm prezența, în arealul geografic al bazinului bârlădean, a unui număr de 110 vestigii, situate în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
temporară. Potrivit specialiștilor, contactul localnicilor cu enclavele alogene a avut loc în a doua parte a secolului al VI-lea, mai exact în ultimul său sfert, când majoritatea grupurilor slave se îndreptau spre Bizanț, eveniment ce a afectat și regiunile extracarpatice românești. Aceste interferențe nu au provocat modificări în cultura materială locală sau în tipul de locuință și cuptor, din bazinul bârlădean ori din restul teritoriului românesc. Ca urmare, localnicii nu și-au schimbat modul de viață, în secolele VI-VII
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care au permis închegarea, consolidarea și apogeul culturii amintite, manifestat în secolele X-XI. În consecință, analiza arheologică are în vedere preliminariile culturii vechi românești, rolul lor și evidențierea vestigiilor de pe teritoriul bazinului. Pentru etapa preliminară s-au înregistrat, în zona extracarpatică, mai multe aspecte materiale locale, de tip Lozna sau Hlincea, ale căror trăsături s-au regăsit și în inventarele altor situri din Moldova (Horodiștea - Botoșani, Suceava-Drumul Național, Udești - Suceava, Fălciu - Vaslui, Borniș - Neamț, Dorobanțu - Iași), iar ulterior ele s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 89-96) , vor fi amintite doar unele aspecte controversate. În privința apartenenței etnice a vestigiilor de tip Dridu, ipotezele emise de-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului XX au fost diferite. Deși, încă de la primele descoperiri în spațiul extracarpatic românesc, I. Nestor a reușit să identifice și să încadreze cronologic elementele noii culturi, au existat contestatari, care le-au atribuit eronat, din punct de vedere etno-cultural, populației slavo-bulgare, mizând pe lipsa lor în Oltenia, Banat sau Transilvania, motiv pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
moartea tînărului nelumit în cîntecele poloneze, cu caracter familial, numite dume. Ion Filipciuc adaugă exemple și din alte literaturi, în continuarea cercetării lui Petru Caraman. O mulțime de elemente incifrate de limbaj (obiecte ritualice, gesturi, vocabule) susțin răspîndirea mai largă, extracarpatică, a alegoriei, în forme rudimentare, ca la polonezi, sau dezvoltate și sofisticate, cum apar la români. Din cauza diversității și deghizamentului formelor de expresie, comparatismul făcut în grabă poate să abată cercetarea și pe căi lăturalnice. Ne amintim că și Ofelia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
30%, fapt care se reflectă în distribuția tipurilor de peisaj și în modalitățile de folosință a terenurilor. - desfășurarea munților, dealurilor și câmpiilor sub formă de trepte concentrice. Depresiunea colinară a Transilvaniei se află în centru, apoi Carpații, dealurile și podișurile extracarpatice, câmpiile au o distribuție simetrică. Deși altitudinile se înscriu întrun profil cuprins între 0 m (la țărmul Mării Negre) și 2 544 m (vf. Moldoveanu), cea mai mare parte a altitudinilor indică un relief jos. - marea accesibilitate pentru locuire și comunicație
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în cuprinsul unui memoriu de mai târziu (1856) transmis ambasadorului englez la Constantinopol, Stratford Canning, respingând asemenea idee, propunea doar corijarea, nicidecum abolirea, Regulamentului Organic de către o Adunare constituantă sau de revizie a viitorului organism național 19. Așadar, societății românești extracarpatice, în ansamblu, i se asigura un cadru juridic nou, menit a încuraja și întreține năzuința spre progres, alăturată, desigur, obiectivelor înscrise ori numai conturate anterior în cuprinsul suitei de memorii sau proiecte reformatoare ale boierimii moldo-muntene, ca și în programul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
desprinsă din experiența anilor 1848-1849 și formulată explicit de Nicolae Bălcescu 31, a mobilizat, în perioada imediat următoare, eforturile românilor, în direcția înfăptuirii programului minimal al revoluției în direcție politică și anume constituirea statului național, prin unirea celor două Principate extracarpatice, premisă esențială a făuririi României moderne. Într-adevăr, împrejurările politice ulterioare încheierii Convenției ruso-turce de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849), voită de semnatari a fi piatra funerară a revoluției române, au transformat Iașii într-un puternic centru de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]