72 matches
-
fiind recomandate aspirina și clopidogrelul sau combina ia aspirină-dipiridamol. Combina ia aspirină-clopidogrel nu se indică înainte de stentare deoarece crește riscul de hemoragie perioperatorie (7). Ghidurile terapeutice curente sugerează utilizarea terapiei anticoagulante cu heparină, urmată de warfarină la pacienții cu disecție extracraniană acută, și nu se indică la pacienții cu disecție de aortă, traumatisme extensive sau disecții intracraniene. Pacienții cu displazie fibromusculară urmează tratament cu aspirină (8). 38.3.2. Tratament de revascularizare Decizia de revascularizare este condiționată de (4): prezența semnelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
fi efectuată în primele două săptămâni după AIT (13). Tradițional se considera că temporizarea endarterectomiei peste 6 săptămâni scade riscul de hiperperfuzie cerebrală sau conversie în AVC, situații contrazise de rezultatele trialurilor clinice din ultimii ani (13). În ceea ce privește boala carotidiană extracraniană, ghidul SVS susține că pacienții care prezintă deficit neurologic fix pe o durată mai mare de 6 ore trebuie să beneficieze de EAC imediat după stabilizarea statusului fizic, în decurs de maxim două săptămâni de la evenimentul neurologic. Cazuri particulare de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
care augmentează riscul de traumatisme endoteliale, dislocări de trombi cu evenimente tromboembolice și crește consecutiv riscul de sechele neurologice. Cu toate acestea, la pacienții cu risc crescut, plasarea de stenturi poate fi o alternativă terapeutică. Pacienții simptomatici din cauza aterosclerozei carotidiene extracraniene au un risc operator acceptabil, beneficiul revascularizării chirurgicale fiind cert, cu prognostic favorabil atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Experiența și tehnica chirurgicală reprezintă elementele critice în minimizarea riscului de complicații perioperatorii și susțin beneficiul EAC. Particularități
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
reprezentate de vena talamostriată, vena cerebrală internă, vena bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
b. Rezistența peretelui vascular. Structura unei artere cerebrale este compusă din următoarele straturi: intima (celule endoteliale, un strat subțire de colagen și o lamină internă elastică, bine dezvoltată), media (celule musculare netede) și adventicea. Lamina elastică externă, prezentă în arterele extracraniene este absentă (media nu are elastică), ceea ce predispune arterele intracraniene în mod particular la formarea de anevrisme. Injurii aduse endoteliului, degenerarea/ distrugerea laminei elastice interne și subțierea stratului de celule musculare la nivelul mediei sunt semne precoce ale anevrismelor. Peretele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
probabil, domeniul cel mai dinamic în managementul AVC-urilor ischemice din ultimii ani. Alături de tehnici deja bine standardizate ca endarterectomia carotidiană, au apărut noi domenii de aplicare a tehnicilor endovasculare precum angioplastia carotidiană și intracraniană, trombectomia mecanică endovasculară. Bypassul intra-extracranian nu și-a demonstrat eficacitatea în contextul insuficienței circulatorii cerebrale dar rămâne o tehnică folosită de unele echipe pentru indicații foarte precise. ENDARTERECTOMIA ȘI ANGIOPLASTIA CAROTIDIANĂ Este bine cunoscut la ora actuală riscul important de AVC la pacienții cu AIT
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
din cauza rezultatelor identice în grupul chirurgical și medical la analiza intermediară a eșantionului. Tehnicile de bypass rămân, deci, foarte controversate în contextul ischemiei cerebrale cronice. Echipele experimentate rețin cu prudență cinci indicații posibile: 1) ocluzia aterosclerotică a arterei carotide interne extracraniene, 2) ocluzia sau stenoza severă de origine aterosclerotică a arterei cerebrale medii, 3) insuficiența circulatorie vertebro-bazilară severă, 4) vascularitele cerebrale evoluând cu stenoze severe ale vaselor mari intra craniene, 5) maladia Moya-moya [33]. INFARCTUL PSEUDOTUMORAL - CRANIECTOMIA DECOMPRESIVĂ MIHAELA COȘMAN, ALIN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
reducerea complicațiilor microvasculare (retinopatie, nefropatie, neuropatie) [10]. Fumatul crește riscul de AVC ischemic cu 25- 50%, acest risc scade substanțial la 5 ani la cei care au renunțat la fuma [11]. În studii epidemiologice mari, fumatul se asociază cu boala extracraniană carotidiană și cu severitatea stenozei carotidiene [12]. Recomandările sunt ca pacienții fumători cu boală carotidiană extracraniană să renunțe la fumat pentru a reduce riscul de progresie a aterosclerozei și de AVC ischemic (clasă I, nivel de evidență B) [7]. Relația
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
acest risc scade substanțial la 5 ani la cei care au renunțat la fuma [11]. În studii epidemiologice mari, fumatul se asociază cu boala extracraniană carotidiană și cu severitatea stenozei carotidiene [12]. Recomandările sunt ca pacienții fumători cu boală carotidiană extracraniană să renunțe la fumat pentru a reduce riscul de progresie a aterosclerozei și de AVC ischemic (clasă I, nivel de evidență B) [7]. Relația dintre nivelul colesterolului și riscul de AVC ischemic nu este așa de evidentă ca cea dintre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în prevenirea AVC ischemic la pacienții cu stenoză carotidiană asimptomatică. În prezent, American Heart Association Guidelines recomandă [7]: - aspirină (75-325 mg/zi), clopidogrel (75 mg/zi) sau combinație aspirină-dipiridamol (25 mg + 200 mg × 2/zi) la pacienții cu boală carotidiană extracraniană cu AIT sau AVC ischemic anterior (clasă I, nivel de evidență B); - se preferă antiplachetarele tratamentului cu anticoagulante orale la pacienții cu ateroscleroză carotidiană cu (clasă I, nivel de evidență B) sau fără simptome de tip ischemic (clasă I, nivel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
legarea specifică și reversibilă a trombinei (19). Dabigatranul are un efect similar în AVC-ul embolic ca și warfarina, însă cu o rată de sângerare intracerebrală mai mică. Eikelbloom și colaboratorii săi, în 2011, apreciază însă că rata de sângerare extracraniană în tratamentul cu dabigatran este mai mare comparativ cu tratamentul cu warfarină la vârsta de peste 75 de ani (20). Apixaban, un inhibitor oral direct al factorului X, a demonstrat efecte superioare față de warfarină în ceea ce privește prevenția AVC, cu o rată scăzută
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
un tratament strict de scădere a hemoglo binei glicozilate sub valori de 6,5% nu este încurajat, din cauza riscului mare de deces prin fenomene hipoglicemice, însă aceste considerații privesc ansamblul populației, nu numai pacienții în vârstă (26). Stenozele în porțiunea extracraniană a carotidei interne sau la nivelul bulbului carotidian, de origine aterosclerotică, sunt frecvente la populația vârstnică. Acestea pot fi inițial asimptomatice și puse în evidență în urma unui examen de rutină. Studii recente indică o rată anuală de apariție a AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
SUA, s-a aprobat legea HOPE care ridică interdicția utilizări de organe de la donatorii HIV pozitivi, dar acestea vor fi utilizate doar la primitori HIV pozitivi [48]. Afecțiunile maligne active reprezintă o contraindicație absolută. Excepție fac cancerele cerebrale fără metastaze extracraniene sau tumorile bine diferențiate cu risc minim de metastazare (carcinom bazo celular, carcinoame in situ). Donatorii cu istoric de cancer trebuie să fie liberi de boală minimum 5 ani [49-51]. Evaluarea donatorului include examenul clinic, stabilirea antecedentelor și a factorilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
peritoneala 10 - manevre reinvazive de repoziționare cateter peritoneal 5 - diagnosticul și tratamentul infecțiilor loc de ieșire al �� cateterului 10 Ședința ESWL 25 Control post ESWL 10 Puncție rahidiana 12 Examenul lichidului cefalorahidian (prin puncție rahidiana sau suboccipitala) 20 Examen ultrasonografic extracranian al ăă. cervico-cerebrale (Doppler, echotomografie și tehnici derivate) 45 Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și tehnici derivate 45 Examen electromiografic 20 Examen electroneurografic 20 Determinarea potențialelor evocate - vizuale 10 - de trunchi cerebral (auditive) 10 - somestezice 10 - motorii 10 Examen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
peritoneala 10 - manevre reinvazive de repoziționare cateter peritoneal 5 - diagnosticul și tratamentul infecțiilor loc de ieșire al cateterului 10 Ședința ESWL 25 Control post ESWL 10 Puncție rahidiana 12 Examenul lichidului cefalorahidian (prin puncție rahidiana sau suboccipitala) 20 Examen ultrasonografic extracranian al ăă. cervico-cerebrale (Doppler, echotomografie și tehnici derivate) 45 Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și tehnici derivate 45 Examen electromiografic 20 Examen electroneurografic 20 Determinarea potențialelor evocate - vizuale 10 - de trunchi cerebral (auditive) 10 - somestezice 10 - motorii 10 Examen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
peritoneal 5 141 diagnosticul și tratamentul infecțiilor locului de 10 ieșire al cateterului 142. Ședința ESWL 25 143. Control post ESWL 10 144. Puncție rahidiana 12 145. Examen al lichidului cefalorahidian (prin puncție 20 rahidiana sau suboccipitala) 146. Examen ultrasonografic extracranian al aa. cervico-cerebrale 45 (Doppler, echotomografie și tehnici derivate) 147. Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și 45 tehnici derivate 148. Examen electromiografic 20 149. Examen electroneurografic 20 Determinarea potențialelor evocate 150 vizuale 10 151 de trunchi cerebral (auditive) 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
peritoneal 5 141 diagnosticul și tratamentul infecțiilor locului de 10 ieșire al cateterului 142. Ședința ESWL 25 143. Control post ESWL 10 144. Puncție rahidiana 12 145. Examen al lichidului cefalorahidian (prin puncție 20 rahidiana sau suboccipitala) 146. Examen ultrasonografic extracranian al aa. cervico-cerebrale 45 (Doppler, echotomografie și tehnici derivate) 147. Examen Doppler transcranian al vaselor cerebrale și 45 tehnici derivate 148. Examen electromiografic 20 149. Examen electroneurografic 20 Determinarea potențialelor evocate 150 vizuale 10 151 de trunchi cerebral (auditive) 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
carotide ale gâtului cu un grad înalt de stenoză sau cu placă ulcerată, endarterectomia este soluția terapeutică. În cazurile în care modificările sunt mai frecvente în porțiunea intracraniană a arterei carotidiene sau gradul de stenoză este sub 70% în porțiunea extracraniană carotidiană sau leziunile sunt în sistemul vertebro-bazilar, se recomandă terapie anticoagulantă sau antiagregantă. 4. Infarctul cerebral embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de stroke (aproape 40% din AVC sunt embolice, comparativ cu 32% trombotice). Cei mai mulți emboli
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
să apară complicații gen meningită, cu mortalitate de până la 16% [18]. CT pune în evidență cele mai mici bule de aer (fig. 3.38). FISTULA POSTTRAUMATICĂ DE LICHID CEFALORAHIDIAN Reprezintă un traiect de comunicare directă între spațiile subarahnoidiene și compartimentul extracranian, secundar unei soluții de discontinuitate osoasă. Cel mai frecvent apare în cazul fracturilor de baza craniului. O fistulă LCR netratată, poate duce la meningită sau chiar abces cerebral. Examenul CT cu și fără contrast, evidențiază cele mai fine linii de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fără contrast, evidențiază cele mai fine linii de fractură ale bazei de craniu (fig. 3.39), iar examenul RMN fără contrast, în special prin utilizarea secvențelor T2 ponderate (CISS, SPACE), evidențiază traiectul fistulos de comunicare intre spatiile subarahnoidiene și compartimentele extracraniene (fig. 3.40 a, b). LEZIUNI VASCULARE POSTTRAUMATICE Atât leziunile penetrante, cât și TCC închise ale capului și gâtului, pot produce leziuni vasculare precum ocluzia, disecția, pseudoanevrismul, tromboza venoasă sau arterială și fistula arterio-venoasă. Complicațiile leziunilor vasculare sunt infarctul și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
contrast inelară și neregulată ce înconjoară centrul necrotic [2] (fig. 3.67, 3.68). Gliosarcomul este o combinație între glioblastom și angiosarcom (sau fibrosarcom). Majoritatea sunt întâlnite la pacienți între 50 și 70 de ani. Pot fi prezente și metastaze extracraniene, în organele viscerale, dar care nu influențează prea mult prognosticul, deoarece procesul intracranian rămâne principala cauză a decesului. Localizarea superficială și invazia durală este tipică pentru gliosarcom. Se aseamănă cu meningiomul, dar este mai puțin omogen și nu prezintă un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
au priză de SDC [2]. e. Neuroblastomul (metastatic) este o tumoră malignă a sistemului nervos simpatic. Localizarea primară este paravertebral în regiunea toracală inferioară și lombară. Tumorile intracraniene au origine metastatică. Neuroblastomul este una din cele mai răspândite tumori solide extracraniene la copii. Majoritatea sunt diagnosticate până la 4 ani. Simptomul clinic tipic este semnul „ochilor de raton”. CT este metoda de elecție în cazul afectărilor osoase ce implică viscerocraniul, în special la nivelul orbitelor și aripilor sfenoidale. Priza de contrast ajută
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]