159 matches
-
rău (care de cele mai multe ori este Într-atât de evident, Încât aproape că te trage de mânecă să-l iei În seamă). Μ Cât de imprevizibil și de derutant poate fi uneori spectacolul conduitei umane: iată-l, de exemplu, pe extravertitul aflat, la un moment dat, la o Înmormântare, care plânge mult, chiar sfâșietor, cucerind astfel admirația celor impresionabili din jur. În schimb, introvertitul de alături, care plânge mai mult În el Însuși decât În exterior, riscă să fie privit și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
situații, este aproape clandestină, având un caracter de rezistență. Neruda (citat de Sciascia, care a scris prefața acestei cărți de Buttitta) este exemplum-ul unei asemenea operațiuni poetice. Dar în timp ce Neruda este un poet prost, acest om umil din Bagheria, sentimental, extravertit, ingenuu și - potrivit reprezentării poeziei populare despre omul „născut într-o zodie rea” - chinuit de o lipsă de iubire maternă care l-a făcut orfan și obsedat, este ceea ce se numește un poet bun. Figura retorică a poporului care, într-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
0 Total 40 100,0 100,0 Tipul cel mai frecvent este ESTJ Cel de-al doilea tip ca frecvență este ISTJ Tabelul 2. Frecvența tipurilor psihologice în cazul eșantionului de militari Specificul acestui tip constă în gândirea de tip extravertit, cu senzorialitatea ca funcție secundară. Acest tip de oameni utilizează gândirea pentru a administra realul: organizează proiecte, sunt logici, analitici. Obiectiv critici, greu de convins altfel decât prin rațiune. Centrați pe muncă, mai puțin pe oameni. Fac un efort sistematic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
propusă de susținătorii modelului trăsăturilor (în speță, viziunea dispozițională), care considerau că trăsăturile sunt (pre)dispoziții cauzale ale comportamentului, conducând prin natura lor la apariția unor patternuri invariante care se manifestă indiferent de situație. Astfel, se asuma că o persoană extravertită, altruistă, onestă etc. se va manifesta consistent cross-situațional în strictă dependență de trăsăturile latente, în măsura în care acestea sunt suficient de puternic dezvoltate. Cu alte cuvinte, expresia comportamentală a persoanei ar depinde exclusiv de prezența unei anumite trăsături latente, fiind însă independentă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Introducere”, autorul ne propune să ne „testăm” cu ajutorul a șase perechi de propoziții (șase dimensiuni) și să ne „descoperim” profilul managerial. Este un test de autoevaluare, tip Lickert, cu următoarele dimensiuni: 1. orientat către rezultate - orientat către contacte umane; 2. extravertit - introvertit; 3. afectiv - rațional; 4. orientat către acțiune - orientat către reflecție; 5. gata de confruntare - evită conflictele; 6. controlat - spontan. Cu acest instrument, după părerea noastră extrem de simplu pentru ceea ce-și propune, autorul „are pretenția” că se obțin 156
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihol organiza nr 1 2005\Surse\Listat\Revista de psihol org 1 2005.doc PAGE 204 EMBED MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mediu perceput ca ostil Mediu perceput ca favorabil Acceptă Acționează Conformitate (albastru) Dominanță (roșu) Stabilitate (verde) Influență (galben) Gândire Gândire extravertită Gândire introvertită Senzație introvertită Setiment introvertit Setiment Sentiment extravertit Intuiție extravertită Motivații: forța caracterului, rezultate; Scop: dominanță, independență, „în frunte”; Îi judecă pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
204 EMBED MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mediu perceput ca ostil Mediu perceput ca favorabil Acceptă Acționează Conformitate (albastru) Dominanță (roșu) Stabilitate (verde) Influență (galben) Gândire Gândire extravertită Gândire introvertită Senzație introvertită Setiment introvertit Setiment Sentiment extravertit Intuiție extravertită Motivații: forța caracterului, rezultate; Scop: dominanță, independență, „în frunte”; Îi judecă pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mediu perceput ca ostil Mediu perceput ca favorabil Acceptă Acționează Conformitate (albastru) Dominanță (roșu) Stabilitate (verde) Influență (galben) Gândire Gândire extravertită Gândire introvertită Senzație introvertită Setiment introvertit Setiment Sentiment extravertit Intuiție extravertită Motivații: forța caracterului, rezultate; Scop: dominanță, independență, „în frunte”; Îi judecă pe ceilalți pentru: capacitatea lor de a fi eficace și autonomi; Îi influențează pe ceilalți prin: forța caracterului, determinare; Valoarea pentru organizație: demonstrație prin exemplu, imaginație, orientare către rezultate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pe ceilalți pentru: realismul lor sobru; Îi influențează pe ceilalți prin: fiabilitate rațională și afectivă; Valoarea pentru organizație: definește, clarifică, obține informația, critică și testează; Tendința de a abuza de: analiză; Sub presiune, devine: tracasant, sâcâitor; Se teme de: debordările extravertite, actele iraționale; Ar fi mai eficace cu un plus de: încredere, entuziasm, acceptarea schimbării și inovației. Motivații: să facă lucrurile cu seriozitate și după reguli; Scop: exactitate, predictibilitate, nevoia de a înțelege; Îi judecă pe ceilalți pentru: funcționarea lor mentală
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
frecvent fără utilitate biologică” (p. 40). Trăsăturile de personalitate, prin gradul lor de generalitate în structura personalității, se aseamănă cu valorile. Dar, în vreme ce valorile sunt criterii ale dezirabilului, trăsăturile sunt mai degrabă caracteristici instrumentale neutre axiologic ale personalității. Caracteristicile „introvertit”, „extravertit”, „vorbăreț”, „dominant” sunt stiluri de comportament, și nu scopuri de urmărit. În ceea ce privește raportul valoare - atitudine, dintr-o perspectivă preponderent macrosocioculturală, valorile ne apar ca date obiective, supraindividuale, ca fapte sociale în expresie durkheimiană. În acest fel putem vorbi îndreptățit despre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceea, acceptă doar sarcinile care îi sunt folositoare în viitor. Poate fi o persoană distructivă pentru grup; 12) „Omul echipei”. Nu este un tip de personalitate anume, el joacă astfel încât să se dezvăluie plenar calitățile membrilor grupului. Este o persoană extravertită până la lipsa de profunzime. Doza lui de greșeală este că se depărtează de esențial, dar se integrează bine în grup. Ca să execute o sarcină, are întotdeauna nevoie și de o altă persoană care să lucreze cu el; 13) „Yesman/Noman
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care o exercită pulsiunile primare ale inconștientului asupra eului personal. Nu trebuie să considerăm că tipul idealist este un model uman pozitiv, iar cel pragmatic un tip de model uman negativ. Tipul idealist este introvertit, pe când tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest tip este dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului de persoană și psihobiografiei acesteia caracterizate prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
încărcare afectivă puternică și un comportament dinamic. Ea este constituțională în cazul temperamentelor foarte active și compatibilă cu un mod de viață normal, în măsura în care respectă structura și ordinea mentală și nu tulbură armonia mediului. Este tipul de activitate specific personalităților extravertite. În patologie, ea însoțește constituția paranoică, având adesea un caracter de periculozitate. Se întâlnește în cazurile de delir mai mult sau mai puțin sistematizat, însoțind, de regulă, stările paranoiace. Acest tip de activitate reprezintă suportul dezvoltării hipomaniei, ca și pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lecții și în colectivul școlar (discuții cu profesorii clasei): a) Cum participă la lecții b) Starea disciplinară la lecții c) Cum participă la viața colectivului d) Cum este apreciat de colegi 9. Trăsături de personalitate-firea și temperamentul elevului a) Introvertit /extravertit b) Temperament c) Dispoziție afectivă generală d) Echilibru emotiv Trasături dominante de caracter: a)pozitive b)negative 10. Măsuri, acțiuni pentru îmbunătățirea situației: · Cu părinții · Cu profesorii · Cu elevul 11. Concluzii FIȘĂ DE ASISTENȚĂ PENTRU ORA DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
la acțiunea factorilor psihotraumatizanți emoțional-afectivi din exterior, va fi în concordanță cu „tipul de personalitate” al acestuia. În sensul acesta, pentru personalitățile de tip introvertit sunt caracteristice „reacțiile personalității” considerate ca modalități de „interiorizare a conflictelor”. Pentru personalitățile de tip extravertit sunt caracteristice „reacțiile emoționale”, considerate ca modalități psihopatologice de răspuns la conflictele exterioare. În cazul „nevrozelor” remarcăm o dezvoltare de tip reactiv, elaborată, caracterizată prin dificultăți de comunicare, adaptare și integrare ale individului în mediul său familial, social etc. Aceste
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologică a tulburărilor, atât în cazul psihozelor endogene, cât și în cazul patologiei exogene, este în relație cu Eul personal. NEVROZA UNICĂ NEVROZE (DIFICULTĂȚI DE ADAPTARE) REACȚII ALE PERSONALITĂȚII (ATITUDINI DE RETRAGERE-APĂRARE) REACȚII LA EVENIMENTELE VIEȚII COTIDIENE (RĂSPUNSURI EMOȚIONALE) TIPUL EXTRAVERTIT TIPUL INTROVERTIT TIPUL MIXT E-UL În cazul psihozelor asistăm la o transformare psihopatologică de fond a personalității, privind structura Eului; pe când în cazul nevrozelor și al stărilor reactive, asistăm la un răspuns patologic al Eului, la evenimentele vieții exterioare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
introversie/extraversie. Un grad înalt de nevrozism îl caracterizează pe individul care reacționează violent și prelungit la situații stresante de slabă intensitate. Conceptele de introversie și extraversie sunt, la Eysenck, foarte apropiate de conceptele pavloviene de inhibiție și excitație. Astfel, extravertitul se condiționează lent și cu dificultate, rezistă greu la monotonie și stingerea răspunsului se instalează la acesta mai repede decât la introvertit Eysenck își completează ulterior modelul, introducând o a treia dimensiune bipolară: psihoticism/normalitate. Dacă n-a răspuns tuturor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
viață normală, primeau prieteni în casă, vorbeau cu vecinii, aveau locuri de muncă (tatăl meu era contabil, mama era învățătoare). Acum, de la această distanță în timp, îmi dau seama că mama este o persoană foarte anxioasă, foarte emotivă, chiar dacă este extravertită. Iar tatăl meu, decedat în prezent, era un om destul de morăcănos, puțin vorbăreț, mai degrabă solitar, fiind în același timp capabil să se manifeste ca o persoană sociabilă din când în când; dar și-a limitat în mod voluntar existența
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
șoimi (1928), Pietre de vad (I-IV, 1937-1944), multe alte tipărituri, printre care și traduceri: Okakura Kakuzo, Cartea ceaiului (1926), versuri în antologia Goethe, Versuri în românește (1932). Natura (și mulțimea) rosturilor publice ale scriitorului ar trimite la un personaj extravertit, necomplicat sufletește, egal cu sine însuși în orice împrejurare. Dar omul are o fire ciudată, este când aspru, închis, taciturn, cănd sociabil, candid, locvace. De obicei își ascunde prea via și vulnerabila sensibilitate sub o platoșă de om ironic, malițios
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
a temperamentului poetei. Ea și-a proiectat, de la adolescență la senectute, stările lirice în elemente cosmice, prin hipertrofierea eului până la recunoașterea lui în toate detaliile lumii. Debutând sub semnul unei vulnerabilități emoționale introvertite, în deceniile ’50-’60 B. și-a extravertit trăirile, pentru a-și regăsi, cu trecerea anilor, unitatea emoțională a personalității într-o nouă neliniște, întemeiată pe fuga ireparabilă a timpului. Poeta a avut întotdeauna capacitatea de a crea tensiune lirică prin acumulare de impresii concrete și prin enumerare
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
pe care o exercită pulsiunile primare ale inconștientului asupra eului personal. Nu trebuie să considerăm că tipul idealist este un model uman pozitiv, iar cel pragmatic un tip de model uman negativ. Tipul idealist este introvertit, pe când tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest tip este dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului de persoană și psihobiografiei acesteia caracterizate prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mare dificultate dezvoltă relații de prietenie cu ceilalți. În practică, tipurile temperamentale pure apar foarte rar; cel mai frecvent se întâlnesc comportamentele combinate în care predomină un anumit pattern. După concepția lui C.G. Jung, există două orientări majore ale personalității: extravertitul, orientat cu precădere spre lumea exterioară, lumea obiectivă, este foarte sociabil, leagă cu mare ușurință relații cu ceilalți, are mulți prieteni, agrează riscul, astfel că acționează sub inspirația momentului și este impulsiv; introvertitul, este o persoană calmă, retrasă, foarte rezervată
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
delincvent (Sheldon & Eleanor Gluck apud Mitrofan, 2000, p. 347). Majoritatea delincvenților prezintă o serie de caracteristici psihosomatice: din punct de vedere fizic, aceștia au o structură mezomorfă; în timp ce particularitățile psihice (temperamentale, comportamentale) sunt ușor de recunoscut: sunt energici, neastâmpărați, impulsivi, extravertiți, agresivi, distructivi (frecvent sunt sadici), au atitudini ostile, sfidătoare, sunt extrem de resentimentali, suspicioși, încăpățânați și cu o avidă dorință de a se remarca în cadrul grupului, sunt nesupuși în fața autorităților, prezintă accentuate tendințe spre o exprimare directă etc. Toate aceste particularități
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
următoarele considerații: „Avînd, prin figurație (nave, trenuri) atingere și cu „«poezia spațiului», lirica minulesciană de dinainte de Primul Război este, în același timp, întru cîtva futuristă, în virtutea retorismului patetic și a poetizării produselor civilizației și tehnicii”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse lui Caragiale, este o marcă temperamentală, un indice de mentalitate și o punte de legătură între un anume „muntenism” activ și plebeu (propriu inclusiv lui Arghezi) și fervoarea polemică a futurismului. La fel - teatralitatea cabotină (futuriștii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să vă aprind în suflet lumina stinselor făclii/ Și-n versuri fantasmagoria și vraja noilor magii!...// Dar poarta a rămas închisă la glasul artei viitoare.// Era prin anul una mie și nouă sute opt... îmi pare”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse, de la bun început, chiar și lui I.L. Caragiale, este o marcă temperamentală și o punte de legătură între apetitul novator al unui „muntenism” plebeu și fervoarea bătăioasă a futurismului. „Minusul de profunzime acuzat de Lovinescu în formula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]