3,141 matches
-
câteva firișoare de nori albi, ce se deplasează spre nord, spre Polonia. Câțiva salcâmi stau împovărați de măreția și frumusețea florilor albe, ca niște ciorchini de lumină, ce emană mireasma lor fină, specifică, aleasă care se împletește cu cea a fânului de curând cosit, răspândind un aer dumnezeiesc în toată grădina. Respirăm adânc, însetați de purificarea cu aerul înmiresmat, și o senzație de infinită fericire ne străbate pentru câteva secunde, senzație rară, care nu vine la chemări voite, ci apare fulgerător
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ipotestii_mitici_elena_armenescu_1371022678.html [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
are mare talent, face poezii, ne-a făcut câteva cuplete minunate... Eu cred că ți-ar face plăcere să-l cunoști ... I-a povestit cum îl găsise la un hotel din Giurgiu, slujind în curte și la grajd, culcat în fân și citind în gura mare pe Schiller. Actorul i-a propus să-l ia ca sufler cu șapte galbeni pe lună și Eminescu a primit cu bucurie.„ Era o frumusețe- povestește Caragiale când l-a văzut- o figură clasică, încadrată
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
s-a mirat de această urare, căci el nu o mai auzise până atunci. Beldie știa să spună Tatăl Nostru, așa cum avea să facă și în acea seară. Beldie era obișnuit să doarmă pe oriunde se nimerea, prin căpițe de fân sau șire de paie, sau ghemuit pe băncile sălilor de așteptare din gară. Nici nu a știut când a trecut noaptea! Dimineața Grapă l-a trezit scuturându-l ușor de umăr, la care Beldie a sărit drept în picioare crezând
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
nevoie. Nu se rătăci, însă își dădu seama că e mult de mers și o va prinde noaptea. Grăbi pasul, dar în urma ei un fâșâit o făcu să întoarcă privirea. Uimirea era peste poate: o arătare, ca o plasă de fân venea după ea. Ea fugea, plasa fugea. De frică, a aruncat și lemne, și ciuperci. Alerga țipând, iar arătarea se ținea scai. Se făcuse întuneric, doar luna răsărise în calea Papelcuței, luminând poteca. Când aproape să fie prinsă, fata apucă
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
al casei, Demult dăramată. Să simt miros de mere coapte Și iz de mână aspră, Ce -n nopțile de iarnă, Aruncau lemne în soba inghetatâ. Aș vrea ca dorul meu sa fugă -n neștire, Pe plaiuri dulci cu iz de fân cosit, Să mai sarut cu buzele de vânt asprite, O mană ce, cu drag m-a -ngrijit. Referință Bibliografică: Gând fugar / Mihai Vâlvă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1693, Anul V, 20 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
GÂND FUGAR de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_valva_1440054492.html [Corola-blog/BlogPost/343405_a_344734]
-
cu șapte surori/ Și cu doruri multe./ Tatăl meu era român/ Și muncea întruna./ Și cu drag el ne creștea/Și pe mama o iubea./ Avea un picior de lemn/ Și cosea cu coasa/ Eu pe el îl ajutam/ Mama fân strângea./ Ne ducea în sărbători/Să rugăm pe Domnul/Să trimită pacea sa/Să vegheze somnul.” Cântecul „Pe la noi prin sat” conține o antiteză între viața satului din trecut și a celui de astăzi, autorul trăind cu nostalgia vremurilor de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
o câmpie împodobită din loc în loc cu maci și străjuită de tei și frăgari 2. Pe partea dreaptă a câmpiei grădinile oamenilor îți zâmbesc gătite cu flori de câmp ce nu se sfiesc să-și ridice coronițele deasupra firele de fân. La un moment dat grădinile par să fie întrerupte de un tufiș cu mure. Lângă tufiș se află ușa ce te poftește în grădina cu meri. În partea de nord a grădinii curge un pârâu, Scoarța. Pe malul pârâului străjuiesc
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
monoton cu care sunt obișnuit. Sincer, eu tânjeam mai degrabă după alt pahar, cel cu ape furate și dulci. Mi dat însă cărticica dulce ca mierea, care în stomac se făcu amară - atât de amară ca a trebuit să vând fânul, lemnele și trestia la care țineam pentru zile negre - și să cumpăr, la un preț imposibil, de la Tine, aur curat, haine albe și alifie pentru ochi. Norcul meu a fost că prețul, fixat cândva, cu o veșnicie sau două în
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
Bazna, undeva, Cum povestea-ntr-o sâmbătă seara, De-o țintă, de-o speranță, și de-o stea. Purta cu el ce-i bine, și ce-i demn, Ce-i poruncea Stapânul lui din ceruri: N-avea poveri de trestie, fân, sau lemn; Ci aur, și argint, și juvaeruri. În gând, văd florile de pe sicriu, Și meditând la viața ce s-a stins, Mă-ntreb pe mine, care-s înca viu: Oare de care lume-s eu cuprins? De grijile care
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
văd florile de pe sicriu, Și meditând la viața ce s-a stins, Mă-ntreb pe mine, care-s înca viu: Oare de care lume-s eu cuprins? De grijile care vor arde seci, Ca trestia, și ca lemnul, și ca fânul? Sau de Comoara ce ramâne-n veci, Care de mult mi-a dat-o-n dar Stapânul? Se duc bătranii, și se duce-o lume De care tremurând mai povestim, Ei au trăit, și au avut un nume, Pe care cu
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
ban, mai mare, care după ce va fi sfințit, acel ban nu trebuie cheltuit tot anul, decât la mare necaz. Moșul se pregăti foarte de cu vreme pentru plecare, țesală iapa, puse o cergă moale pe ea, îi dădu să mânânce fân și ovăz, o adăpă cu apă curată. El însuși intră în casă să se spele cu apă rece pe mâini și pe obraji, apoi puse pe el cele mai frumoase straie huțule, încălecă pe iapă și ieși pe poartă în
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396851947.html [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
traseul, mi-am fixat punctele de reper, am aruncat câțiva biscuiți și o sticlă cu apă în rucsac și am pornit cu nerăbdare către Petrăhăițești. Am trecut cu pașii ușurați de griji pe lângă o pășune sănătoasă, cu miros puternic de fân cosit, pe care sclipeau ca două bijuterii de abanos doi cai superbi, numai fibră, și am intrat în răcoarea pufoasă, cu miros de ciuperci, a pădurii. Senzațiile înălțătoare a unei lumi pline de magnetism m-au năpădit deodată, de-a
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
de catușele bolșevicilor... Stați aici, copii, ne-a invitat el, vă cunun eu», și-a plecat, zicea că se duce să ia patrafirul și cădelnița de tămâie. Eu cu Frida ne-am suit în pătuiag și ne-am culcat pe fân, fân dulce și moale care mirosea a aglice și-a viorele și-a parfum de fân și-a răcoare de luncă, și-a fericire, o dulce și dureroasă fericire... Frida se aciuase în sufletul meu și-o dulce sărutam pe
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
catușele bolșevicilor... Stați aici, copii, ne-a invitat el, vă cunun eu», și-a plecat, zicea că se duce să ia patrafirul și cădelnița de tămâie. Eu cu Frida ne-am suit în pătuiag și ne-am culcat pe fân, fân dulce și moale care mirosea a aglice și-a viorele și-a parfum de fân și-a răcoare de luncă, și-a fericire, o dulce și dureroasă fericire... Frida se aciuase în sufletul meu și-o dulce sărutam pe față
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
zicea că se duce să ia patrafirul și cădelnița de tămâie. Eu cu Frida ne-am suit în pătuiag și ne-am culcat pe fân, fân dulce și moale care mirosea a aglice și-a viorele și-a parfum de fân și-a răcoare de luncă, și-a fericire, o dulce și dureroasă fericire... Frida se aciuase în sufletul meu și-o dulce sărutam pe față și pe gâtul ei alb, îi desfăcusem cămașa și-i luam corpul milimetru cu milimetru
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Acasa > Versuri > Iubire > IOAN CÂRJA - FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) Autor: Ioan Cârja Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎȚI AMINTEȘTI Îți amintești iubito când coseam pe luncă, fânul mare, încâlcit? Știam că numai noi îl călcam seara, când târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, când veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsam atunci de la cosit, și te intâmpinam, c-o sărutare. Îți
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1457347262.html [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
numai noi îl călcam seara, când târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, când veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsam atunci de la cosit, și te intâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam, fânul uscat, ca să îl facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugam cu mine să mai stai? Și ne iubeam pe fân uscat afară, iar fânul
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1457347262.html [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
amintești iubito cum greblam, fânul uscat, ca să îl facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugam cu mine să mai stai? Și ne iubeam pe fân uscat afară, iar fânul, mirosea a flori de mai. Îți amintești iubito seara-n care, eu ți-am cerut să fi soția mea? M-ai sărutat șoptindu-mi printre lacrimi; O dragul meu, eu sunt demult a ta! ÎMPLINIRE În
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1457347262.html [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
fânul uscat, ca să îl facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugam cu mine să mai stai? Și ne iubeam pe fân uscat afară, iar fânul, mirosea a flori de mai. Îți amintești iubito seara-n care, eu ți-am cerut să fi soția mea? M-ai sărutat șoptindu-mi printre lacrimi; O dragul meu, eu sunt demult a ta! ÎMPLINIRE În ochii tăi citesc ca
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1457347262.html [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna din vremi... Adie busuioc, har, blândețe, Din vremuri trecute mă chemi. Dor mi-e de prispa-nserăriii, De joc, basm sau verile vii, Dorm în pat bătrânesc, iar salteaua-i Albitură cu fân, stele mii. Mi-ai vegheat pașii, drumul și visul... Grij-avut-ai în nopți reci de rai, Îmi scoteam piciorușele-afară, Cu duioase mișcări mă-nveleai. M-apărai de tătuca sau mama, Când dojana prea aspră era, Tare dor mi-e de tine
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1496252764.html [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
ștergare de borangic pe care le împăturea frumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se mărite în casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plită și a mere ținute în fân aduse de la munte tu îmi brodai pe umeri crini era o iarnă grea - nu știu cum dar numai iarnă se întâmplă-n mine pe cer nu mai sunt stele se mai aude câte un înger căzând lui Dumnezeu îi atârnă de pleoape
COPILUL NOSTRU de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Petre_Ioan_Cre%C5%A3u.html [Corola-blog/BlogPost/343524_a_344853]
-
pe ofensata. - Da’ ce crezi, că sunt o sărăntoacă din sat? Făcea pe îmbufnata. Alma se amuza în sinea ei. Ce creaturi infame erau amândoi! Ce planuri murdare, urzeau? -Nu, iubito. Ce poate fi mai romantic decât o grămadă de fân proaspăt cosit? Și tu să... Alma nu mai auzea nimic. Eustace îi șoptea la ureche continuarea. Nu își dorea, să afle ce debita. Nu-l plăcuse de la început pe baron. Îngâmfat, obraznic, alunecos, lipsit de respect și scrupule! Mary râdea
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1481208232.html [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
mea de-o viață zace îngropată" flori de hârtie - caprele groparului nefericite vânător dormind - pe țeava puștii la taifas două vrăbii pescar pe baltă - sunetul mobilului gonește peștii la vânătoare - mă întorc cu tolba plină de haiku-uri căpiță cu fân - la umbra ei un cosaș țipă-n celular gânduri de cioban - cred c-o să fac o baie, este an bisect capul șefului - proiectat pe zid are umbra pătrată pe ring lovituri - pe podea două umbre îmbrățișate talk show cultural - doi
ZICE-UN POKERIST: BĂDIE, SUNT UN AS ÎN MESERIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1403851092.html [Corola-blog/BlogPost/349747_a_351076]
-
o listă doar cu strada și numărul. Care era motivația acestui sistem nu am aflat niciodată. La sifonărie nu aveam cine știe ce de lucru tot timpul. Domnul Bacalu ne asigura masa și dormitul. De dormit dormeam in podul grajdului de la cai. Fân era destul și mai aveam niște pături vechi pentru învelit, dar fiind vara nu prea aveam nevoie de ele, fiindcă dormeam îmbrăcați. Cum eram copii ne jucam prin podul grajdului și așa se face că am dat peste o ladă
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Baiat_la_sifonaria_lui_bacalu_mihai_leonte_1339559267.html [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]