10,787 matches
-
mal *lut,țină,mal 43 șatra de țigani - în dangătul aramei alai după dric doina bogdan 44 cărând provizii - mușuroiul cârtitei prea greu de urcat Patricia Lidia 45 vântul toamnei deschizând toate porțile - nici un oaspete... 46 drumeț însetat - în adâncul fântânii tot soarele... 47 cumătrele vulpi o iau pe scurtătură - lătrat de ogari Valeria Tamâș Referință Bibliografica: Haiku. 202 / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_202.html [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
Liciu sau Doti Stanca singura sursă a evocării este propria amintire, de unde și valoarea memorialistică certă a acestor pagini despre cei întâlniți de ea la mare vara, unde în localitatea “2 Mai” a anilor’60 păstrarea alimentelor se făcea în fântânile localnicilor. Preocuparea actrițelor de a se înfrumuseța prin machiajul aplicat cu o tehnică profesională o impresionează pe tânăra chimistă de atunci, încântată la Bran, ca și pe malul Mării Negre, să fie atât de firesc acceptată în societatea artiștilor. Prietenia cu
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
aprind noaptea îmbrac visul de ieri în șuvițe din curcubeul lui mâine să nu fugă îl fac semn de carte PACT am promis întunericului jumătate din suflet în schimbul libertății mi-e sete iar vreau să-mi despotmolesc singură calea spre fântână sunt pisica sălbatică legată cu lanțuri de mâinile tale cu ghearele vreau să-ți scrijeleasc oasele prin carnea de nimic nu ai altceva de făcut decât să mă urmărești m-am săturat de basme promisiuni îngenuncheate povești cu prinți minciuni
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
se plătește? ... RONDEL DEDICAT POEZIEI Te-aș fi iubit de nu-mi erai stăpână dar te-aș urî de m-ai lăsa străin Și nu știu cât distanța ne amână Un ultim pas - destin înspre destin Ascult și mă asculți ca o fântână Prea plină de ecoul ei prea plin, Te-aș fi iubit de nu-mi erai stăpână, Dar te-aș urî de m-ai lăsa străin Cu greu reîntruparea ți-o mențin - Dau viața mea târziu pe-o altă mână Și
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
de minotauri, lumea devine o gură deschisă către viață, filozofii lumii se adună la masa ideilor, ei spun că din greșală învață muritorii, și tot greșala este un deal către virtute, satul cu vise de toamnă suie agale către vânt, fântânile tac cu apele-adânci în pământ, orașele forfotesc ca niște sodome în flăcări, gomorele ard și ele, migrând în albastru de voroneț. zeii se revoltă toamna, când iov trece în lumea cealaltă, când stelele au adevăr în lacrimi și luna se
REVOLTA ZEILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Revolta_zeilor_ion_ionescu_bucovu_1350556065.html [Corola-blog/BlogPost/346430_a_347759]
-
de toamnă Sur la blouse fleurie repose un papillon nostalgique - fin d’automne 4. Lăstari de stejar dorm în poala pădurii - maternitate De jeunes chênes dorment dans l’orée de la forêt - maternité 5.Un pumn de apă - și-n ciutura fântânii răsar stelele Un poing d’eau- et dans le seau de la fontaine se lèvent leș étoiles 6.Nuntă de aur - patul nu mai scârțâie căsnicia da Le mariage d’or- le lit ne grince plus le mariage oui 7.Se
HAIKU 4 de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1421134181.html [Corola-blog/BlogPost/374197_a_375526]
-
asupra cărora nu voi insista, din motive lesne de înțeles. Următoarea poetă este Mihaela Nicoleta Aionesei iar ilustratorul este Ștefan Suditu. Ea definește sintetic rostul poetului și al creației, într-o străfulgerare de inspirație copleșitoare și cu totul inedită: “ea / fântână sângerată în sonate / pe-altarul vieții scânteind rămasul / el / șoim ce-a despicat în pas de gând ideea / și în căușul ochiului a strâns atâtea patimi / trubadur încercând zăpezile să mute / mai spre nord sau alte continente / după cum un greiere
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
cristelniță / îmbrățișați de Cuvânt / sub singura cruce / albă / de poeme” (Semenului meu amirosind a Cer). De fapt, Maria Doina Leonte consideră întreaga planetă drept “Altarul de sub singurul cer” unde “Scriptura tace cu file neîntoarse / Fereastra nu se mai deschide spre fântână / În rama ei tresar / același cireș / și o toamnă târzie / Cine îmi va aminti viitorul?”. Întreg ciclul prezentat este remarcabil și merită toată atenția. Veronica Pavel Lerner cu ilustratorul Mădălin George Cobuz, în tandem, realizează un grupaj interesant, sincretic, împletind
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
finaliza la celălalt capăt, la nu mai mult de o sută de metri, cu poarta de intrare în castel și cu fantastica grădină botanică unde, în plină arșiță a soarelui de august, se răsfăța o rățușcă sălbatică, în apa unei fântâni arteziene. Grădina nu era prea mare iar rondurile erau amenajate într-o combinație de desene florale arăbești. Într-un colț spre mare, erau cultivate tot felul de soiuri de cactuși. Balcik-ul mai era denumit pe timpuri și Orașul Alb, datorită
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
Și destrămarea-mi n-o mai iau în seamă când de pe puntea vieții, trist, ascult sirenele, din moarte, cum mă cheamă. O clipă doar... Și-aș vrea să mai rămână o veșnicie clipa asta-n loc, lângă iubirea-ți limpede fântână și totodată rug cuprins de foc. Să mă îmbăt cu dragostea-ți de zână și fericit, în cel din urmă joc, să îți fiu sclav și tu să-mi fii stăpână. O clipă doar... Dar clipa-abia mai este și în
O CLIPÃ DOAR... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1451720204.html [Corola-blog/BlogPost/349941_a_351270]
-
Acasa > Poeme > Antologie > FANTEZIE DE SEARĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1027 din 23 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Bufnițele scot sunete ciudate Din adâncul serii ca dintr-o fântână Dumnezeu adoarme de singurătate Vino lângă mine, să te țin de mână! Te iubesc, mă iartă pentru fantezie Și m-ajută noaptea să rămân al tău Și de câte ori spun câte-o prostie Vino lângă mine, să mă ții de rău
FANTEZIE DE SEARĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Fantezie_de_seara_marius_robu_1382536144.html [Corola-blog/BlogPost/352507_a_353836]
-
mișcări de relaxare, apoi intră în bucătăria curată, umplu ligheanul cu apă rece. Brr! Ar fi cazul să-mi încălzesc deja, apa. E totuși, prea rece! Bătrânica, gazda ei, nu avea baie, Doina scotea de cu seară apă curată din fântână, gândind că până dimineață se mai încălzește Cei drept o contabilă, cu care se împrietenise și ea, îi făcuse propunerea să se mute cu ea, la vila din centru, a unei familii de intelectuali, plecați în străinătate. Acolo, am baie
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
crescuți la sân cu fata albă că laptele, drăgălașa. Sfintele mâini muncite, cu voie bună frământa, tot ele la icoane se închină și de deochi te descânta! Făină albă măcinata la moară din grâul copt de vară, cu apa din fântână adâncă de piatră, limpede se-nfioară! Și sarea pământului, gustul ce ne alinta și ne dă viață, Focul etern coborât din soarele ce răsare în fiecare dimineață Referință Bibliografica: Un colț de răi / Gabriela Maria Ionescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1469641799.html [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]
-
vise din copilărie În șuvițe zâmbesc flori de măr Amintiri ce au fost și n-or să mai fie Mi-e dor de nopțile târzii Când ne jucam sub clar de Lună În timpul când eram copii În poiana verde de la fântână. Cu gândul rătăcesc acasă Sub cerul încărcat de ploi La căsuța veche părintească Azi totul e pustiu, pereți-s goi Lacrimi pe obraz încep să cadă Mă strâng în brațe zidurile reci Ochi mei nu pot să vadă Umbre pierdute
AMINTIRI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1454955437.html [Corola-blog/BlogPost/384004_a_385333]
-
Singurătatea omului în înfruntarea destinului și singularitatea poetului în încântarea dramei umane.« la un singur pas - de gândul “născut” /dintr-o spaimă -/se deschide abisul/starea de veghe te va purta pe fâșia îngustă/a nonsensului/mereu va exista o fântână/ la jumătatea drumului/tu vei bea însetat/și vei coborî - treaptă cu treaptă -/ spre infernul nedumeririlor... nedumeririlor.... » Uneori se pare ca singurătatea amplifica angoasele. Nimic de zis - sunt utilizate metafore, comparații, interogații și alte figuri de stil potrivite stării de
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Trei_aparitii_editoriale_intr_un_an_2011_valentina_becart.html [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
-nțelese. Și nu sunt greu de-nțeles. Pentru că tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei ce iubesc cântecul. Și cântecul e iubit peste tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
care le respectau cu strictețe, treceau cu bărcile peste Dunăre până la satul Vârciorova ( satul meu natal, azi dispărut că și insula ) și mergeau pe valea Bahnei , dincolo de caraula , unde , într-o poienița se așezau la iarbă verde în zona dintre Fântână inginerului ( Pitulescu ) - moară lui Vrăcneanu - Fabrică de perii. . Am asistat la câteva din aceste ieșiri pe care le descriu astfel : se așezau pe jos paturi, pentru cei mai în vârstă se puneau perini* , în timp ce unii bărbați se ocupau cu sacrificarea
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
gustând din dulcețurile puse în chisele ( vase mici de porțelan sau sticlă în care se aducea dulceața) și beau apă din vase specifice ( de multe ori argintate ) , de asemenea butoiașul de bere ( procurat prin contribuția tuturor se răcea în jgheabul Fântânii inginerului . Copil fiind , împreună cu câțiva prieteni din sat am facut o glumă mutând butoiașul cu bere din jgheabul fântânii , dincolo de drum în apă râului Bahna. . Ne-am amuzat mult atunci când constatând dispariția butoiului cu bere , turcii au început să-l
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
apă din vase specifice ( de multe ori argintate ) , de asemenea butoiașul de bere ( procurat prin contribuția tuturor se răcea în jgheabul Fântânii inginerului . Copil fiind , împreună cu câțiva prieteni din sat am facut o glumă mutând butoiașul cu bere din jgheabul fântânii , dincolo de drum în apă râului Bahna. . Ne-am amuzat mult atunci când constatând dispariția butoiului cu bere , turcii au început să-l caute cu disperare în jur. L-au găsit numai atunci cand râsetele noastre au trădat locul unde fusese ascuns, noi
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
vizitat în insula aș menționa Geamia, o construcție destinată celebrării cultului musulman de obicei mai mică decât o moschee, o cladire impozanta cu minaret înalt, remarcată și prin complexul din jurul ei reprezentat printr-un chioșc care acoperea un bazin și Fântână Geamiei cu pompă de apă folosită la spălatul pe mâini a credincioșilor care se descălțau într-un antreu înainte de a pătrunde în interiorul lăcașului unde se află un covor uriaș împodobit cu elemente florale stilizate în culorile verde , roșu, galben, auriu
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
mama trebuia să iasă în prag să mă cheme la masă apoi să-și răsfire degetele prin păru-mi cârlionțat dar... tristețea îmi torturează privirea mă uit la buruienile ce-au invadat pridvorul și la ochiul de apă înecat în fântână lampa s-a înnegrit sub grindă un păianjen obosit își devorează prada nimic nu seamănă cu ce a fost ca un condamnat îmi descifrez vina apoi îmi împreunez palmele pentru iertare Referință Bibliografică: acasă printre iedera urcată peste horn / Teodor
ACASĂ PRINTRE IEDERA URCATĂ PESTE HORN de TEODOR DUME în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1439726893.html [Corola-blog/BlogPost/374777_a_376106]
-
trebuit să cedeze. Se crăpase deja de ziuă, dar a decis să amâne execuția Sorayei, care, de altfel, nici nu fusese a lui. Frumoasa fată a profitat de prilej și a ieșit să vadă frumoasele grădini ale palatului, plantele și fântânile arteziene, apoi s-a dus la o apă curgătoare din apropiere. Acolo și-a putut zări chipul nemaivăzut de frumos reflectat în suprafața apei și și-a jurat să vadă din nou lumina zilei pentru încă 1001 de zile, succedând
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480734635.html [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
aibe de trăit ! Regele a pus pe foc cele ce Baruh a scris, La-ndemnul lui Ieremia, din ce DOMNUL lui i-A zis. I-au pus picioarele-n butuci...de multe ori întemnițat... În noroi până la gât...și în fântână aruncat... Dar și de apărători, avut-a Proorocul parte Prin care Cerul A lucrat, când l-au salvat și de la moarte ! Când bogați și Căpetenii, Țara Sfântă-au părăsit, El rămas-a cu săracii pe pământul pustiit, Refuzând orice tentații
SF.PROOROC IEREMIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1430369837.html [Corola-blog/BlogPost/384550_a_385879]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului cântec un fulger, a căzut o stea, e steaua mea cea norocoasă, s-a rătăcit de toamnă codrul cu vraja lui cea inocentă în fântâni de somn adânc dorm bunicii mei pe câmp, tata s-a făcut a iarbă, mama, rădăcini de prunc, auguridă de durere, la umbră deasă de nuc. cade totul în târziu și se-ndoaie totu-n noi când vin toamnele tărcate
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_ion_ionescu_bucovu_1382161169.html [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
În anul 1507, Juan Ponce de Leon, un explorator spaniol însoțit de 50 de marinari pornește spre America, la bordul vasului Hispaniola, în căutarea aurului și a fântânii tinereții. Expediția susținută de regele Spaniei, Ferdinand al II-lea de Aragon, viza studierea geografiei insulei Puerto Rico, unde Ponce de Leon fusese numit guvernator, dar și explorarea zonei învecinate. Exploratorul - fost membru al echipajului lui Cristofor Columb în expediția din
LOCURI PE CARE MERITA SA LE VEZI ODATA IN VIATA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Florida_locuri_pe_care_merita_sa_le_vezi_odata_in_viata.html [Corola-blog/BlogPost/344884_a_346213]