154 matches
-
din duh! Miliarde de astfel de pâraie brăzdează lumea. Cine le bea apa neterminabilă și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai adesea, un singur izvor se varsă în mai multe fântânițe și rar, mai multe izvoare într-o singură fântâniță. Aceasta-i substanța și natura autenticului. Cândva, (vă amintiți?!), o voce ca un vuiet cânta vântului, încredințându-i văzduhul lui sufletesc spre a-l duce văzduhului de sub cer. Ca sol al artistului, acolo unde se cercetează întocmirea lumii, unde se
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
unde-i mijlocul timpului, șina pe care trece în iureș acceleratul anilor, unde duduie uzina în care se combină prefacerile pământului cu rânduiala stelelor... „Cântecul vântului”, acesta-i cel ce poartă-n sine putere să reverse pârâiașe și să sape fântânițe sufletești în calea albiilor degajate de diguri și umplute de valurile gândurilor. Întrebări, invocări, imputări pleacă pe vânt în vuietul melodiei dinlăuntrul sufletului omenesc înlăuntrul conștiinței cosmice, cu acest cântec. Frumos, elegant, inteligent cântec! După cum, în taina stâncii de sub care
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
pe care cântecul îl sărută cu buzele rebele ale vântului. Vântul acesta hrănește focul sufletesc al unui artist a cărui plecare din țară a lăsat un loc gol în absida scenei românești, artistul Sergiu Cioiu. Azi sunt rari săpătorii de fântânițe sufletești. Ei sunt înlocuiți de niște sfredelitori care incizează pe ici pe colo pieptul, dar nu ating cămașa sufletului. Cei ce călătoresc peste ocean, în primul rând artiștii români din generația lui Sergiu Cioiu se bucură de ocazia de a
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
prietenul drag”, ar spune Pompilia Stoian și pesemne chiar spune, omul de omenie care, de câte ori se întâlnește cu românii săi, îi primește într-o mică Românie din Canada, România din conștiința artistului. Pentru că se vorbește mai sus despre săpătorii de fântânițe sufletești, Sergiu Cioiu este unul dintre aceia care nu sapă azi în pământ reavăn, Sergiu Cioiu sapă în malul gros și granitic al despărțirii și ajunge la apa dragostei care nu se uită. După greul moment de boală prin care
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
lăcuste care sfârâie zorite în timp ce, alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o lumină blândă deasupra spicelor plecate. Vâjâind, trec doi corbi prin văzduh : vju-vju-vju La fântânița lui Costan țârâie un pui de vrabie. Deasupra vitelor se rotește, în vârtej negru, un roi de muscuțe, zuzuind subțire. De-un timp, pe cărarea dintre păpușoaie vin un om și o femeie în vârstă. Cu glas tărăgănat, Vasile Hortolomei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
jur împrejur, plăcile sparte și crăpate ale promenadei comuniste lasă să crească iarba printre cariile lor înnegrite de vreme. Puțin mai încolo există însă și o serie de părculețe îngri jite, ba chiar prea îngrijite, de mîna unui „artist”, cu fîntînițe și coșulețe de lemn, din care se revarsă izvorașe și floricele. Aceasta este inima Bucovinei, de aici pleacă și aici se întorc turiștii ademeniți să admire patrimoniul universal al mănăstirilor „care este”. Cu o condiție : să găsească drumurile care duc
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai simplă modalitate de a tranșa problemele pe care ți le pune realitatea este să o eviți. Dar, vorba lui Cohen : „Realitatea e una dintre posibilitățile pe care nu-mi permit să le ignor”. Românii lui Mândruță & co. Își permit ! Fîntînița haiducului și brandingul de țară Zilele trecute a fost lansat la Cluj programul pentru construcția și promovarea brandului turis tic al României, pentru care se pun la bătaie 75 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că o vom lua de la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a pus pe gînduri în această privință, amuzîndu-mă și intrigîndu-mă în același timp : un branding mai modest, de restaurant, dar simptomatic pentru imaginarul nostru național. Pe lîngă Sibiu, un local nici prea-prea, nici foarte-foarte își ademenea clienții cu următorul „logo” : Fîntînița haiducului. Simply the best ! Era să intru cu mașina în șanț, fascinat de această sinteză identitară de margine de drum... Dincolo de aparența sa puțin stîngace, această promovare este absolut exemplară, în felul ei. Are, adică, tot ce-i trebuie pentru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trebuie pentru a ne oferi o imagine sintetică a imaginarului nostru mult mai răspîndit : o referință explicită la un trecut de demnitate prin personajul carismatic și ușor misterios al haiducului, un topos neaoș și pitoresc, alintat cu duioșie prin diminutivul fîntîniței și apoi afirmarea fermă și irecuzabilă a unicității : sîntem simply the best ! Cine nu crede este fie măgar, fie american incult (a se vedea o bună parte a comentariilor autohtone la faimoasa emisiune a lui Anthony Bourdain despre România). În
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
am găsit. În capătul acestei crenguțe, de pe iarba verde, de alături. Așa și procedează. Se ridică, mai pe urmă, și, după ce înfinge fila de jurnal în capătul crenguței, se ridică, mai soarbe câteva înghițituri de apă, din minusculul orificiu al fântâniței arteziene, și-și continuă, apoi, călătoria. Vântulețul nu încetează să răspândească miros de flori de vișin. Soarele arde, acum, ceva mai tare decât la sosirea sa aici. Drum bun, drumețule, prin lume,îți urez. El primește urarea, dar nu-mi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
văzut, ca ei, pe Calea Secii scroafe sălbatice cu pui, de care să ne temem. Am învățat doar cum să alungăm șerpii cu pietre, când mâncam mure oloage, unde să căutăm bureți de pajiște ori "ciuciulei", după ploaie, și ce "fîntînițe" aveau apa cea mai rece, de te dureau dinții când beai. A întîlni un urs nu era ceva neobișnuit. Fugeam atunci și ne cățăram în primul copac pe care-l vedeam. Când ploaia ne uda chibriturile, aprindeam focul cu iască
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
compulsiunea de căcănărie" generată de co-prezența a două persoane când lauda de sine poate avea forma "să știi că nu te-am turnat Secului pe chestia..."mmm iar în coșmarul premergător expulzării, sloganul "Nicolae și poporul/Arendează viitorul" răsună din fântânița closetului, performatnnn de o mulțime de gălătuși ejectați de spectatorul producției onirice. Unde diversiunea faptului divers transformat în divertisment ne face să "suportăm mai ușor holonul ăsta de rahat", pe care ajungem, paradoxal, să-l iubim, "cu toate imperfecțiunile și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
15, județul Arad. 101. Lupu Daniel, născut la 22 septembrie 1968 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Gheorghe și Jutta Ulrike, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Brunnerstr. 190/5/10, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, Str. Fântâniței nr. 42, județul Brașov. 102. Lupu Gabriela, născută la 12 iunie 1970 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Zamfir Dumitru și Dumitra, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Brunnersk. 190/5/10, cu ultimul domiciliu din România, Brașov
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
desfăcut dibuit găsit, dat de urmă diplă vioară dires reparat divan tejghea de tâmplărie dreve borhot drigană bivoliță drot sârmă durdue tună, face larmă du-te n hoheri înjurătură amicală F fălci maxilare fărtui (a) a da de o parte fântâniță izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care se lua apă la câmp feldără dublu decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte a fuiorului, fitil fleșariu măcelar fluștiuc aperitiv, gustare foale
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și Lakatos Iren, cu domiciliul actual în Austria, 8750 Judenburg, Stadionstr. 25/4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sangeorgiu de Mureș, Str. Sportivilor nr. 603, sc. A1, județul Mureș. 265. Baltei Susana, născută la 1 decembrie 1961 în localitatea Fântânița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Suto Francisc și Moldovan Susana, cu domiciliul actual în Austria, 3502 Krems-Lerchenfeld, Judenburgerstr. 7/3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bistrița, Str. Gării bl. 30, sc. B, ap. 120, județul Bistrița-Năsăud. 266. Laszlo Zoltan
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
3. Szaszzsombor 4. Strugureni 4. Mezoveresegyhaza 5. Galații Bistriței 1. Tonciu 1. Tacs 6. Lechința 1. Tigau 1. Cegotelke 7. Mărișelu 1. Jeica 1. Zselyk 8. Matei 1. Matei 1. Szentmate 2. Fântânele 1. Ujos 9. Miceștii de Câmpie 1. Fântânița 1. Mezokobolkut 10. Milaș 1. Comlod 1. Komlod 11. Nimigea 1. Nimigea de Jos 1. Magyarnemegye 12. Nușeni 1. Nușeni 1. Apanagyfalu 2. Dumbrava 2. Nyirmezo 3. Malin 3. Almasmalom 4. Vită 4. Vice 13. Petru Rareș 1. Bată 1
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova; RÎul Sadului (GÎtul Berbecului, Valea Sadului), Săliște (FÎntînele), Rășinari (Curmătura), Cisnădie (Cisnădioara), Tălmaciu (Valea Oltului, Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana Neamțului, Bărcaciu, FÎntînița Haiducului), Porumbacu de Jos (Negoiu), CÎrtișoara (BÎlea cascadă, BÎlea lac), Arpașu de Jos (Arpaș, Podagru, Turnuri), Păltiniș, județul Sibiu; Olănești (Brazilor), Călimănești (Cozia), Voineasa (Obîrșia Lotrului), CÎineni (RÎul Vadului), Horezu (2 cabane pastorale la Roman și Păvăleanu) județul VÎlcea. Hanurile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
campare - deci de amplasare a corturilor. Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88 locuri), Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj; Herculane (Sera de Flori - 66, Pescăruș - 138, La Plopii fără Soț - 38) județul Caraș Severin; Lupeni (Straja - 98, Buta - 72), Sarmisegetusa - 22 județul Hunedoara; Balta județul Mehedinți; Comarnic (Cernica
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
greu. Cad mulți oameni. Seara s-adună însă și trenarzii în cantonament la o babă cumsecade în marginea orășelului Corabia. La 2 Iulie trecem Dunărea pe pontoane, după ce poposim vre-o două ore în marginea luncii Ostrovului. Soldații au făcut fântânițe cu lopețile. Trecerea pe pod, primul pas pe pământ străin, m-a mișcat în chip deosebit. Facem un marș până la Giga Mahala unde avantposturile ocupă înălțimile. Acest marș, pe mare căldură, se face mai bine, relativ, decât cel de eri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dealul Cucului Țuțora La Clonț în Valea iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copii Alexandru 3 Sept. 1473 Petru Bogdan Iliaș Mihai spătar în locul lui Vrânceanu 9 Dec. 1473 Vrânceanu spătar Aug. 1474 Mihău spătar / Mihău Vrânceanu? 11 Mart. 1475 April " Barsu stolnic Borș La Voroneț, egumen popa Misail (1472) Cozma Coteț La Fântânițe Dan Boldăș Șendrea Tătăranu Nastasia Roman spătărelu Stana Toma logof. fata vornicului mare la Miclăuș Podul Înalt dregători, globnici și pripașari 1475? Izvorul Mestecănișului Făguleț Poiana Boldii Ilea pisăr Suceava Dan Socol Marușca și Mihnea Ion Timotin pisăr din Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii - Piscu Mânăstirii - Lazu Cocorii - Pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii - Piscu Mânăstirii - Lazu Cocorii - Pârâul Blendii - Pe Sprâncea - Lazu lui Andrei - Lazu Blendeștilor - Lazu lui Irimie - Lazu Benteștilor - Lazu Scorobețeștilor - Lazu Stoicanilor - Lazu Sâieștilor - La Vărariu - La Șanț - Poiana - Higiu Poienii - La
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii e. Denumirile locurilor din pădure și munte, începând dela Vărariu în sus. - Lazu Penii - Coasta Penii - Pârâul Adâncat - Lazu lui Ștefan - Pârâul lui Ștefan - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii e. Denumirile locurilor din pădure și munte, începând dela Vărariu în sus. - Lazu Penii - Coasta Penii - Pârâul Adâncat - Lazu lui Ștefan - Pârâul lui Ștefan - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]