81 matches
-
să fiu ținută din scurt. Ca În filmele alea despre armată, unde persoanele care știu prea mult sînt eliminate imediat. Dar cum să fac să o țin din scurt pe Jemima ? Am lansat un proiectil uman Exocet dement, care zboară fîsÎind prin Londra, pornit să facă prăpăd În jur, iar acum vreau să-l rechem Înapoi, dar butonul respectiv nu mai funcționează. OK. GÎndește-te puțin rațional. Nu are nici un rost să te panichezi. N-o să se Întîmple nimic În seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Ar fi fost desemnat drept cel de al XIX-lea Papă al Poeților. Iar iradierea sa spirituală trebuie să fi fost substanțială, dacă l-a detronat, fără cine știe ce zguduiri, pe cel dinaintea 86 DANIEL BĂNULESCU - E adevărat, pituliceo! N-o fâsâi tocmai acum... Fir-ar ei ai dracului, ce-a putut să le treacă prin cap. Paișpe luni!... - În babornița de cârciumă... în care îmi polizam mințile... Has-Satan mai scurse o ocheadă spre ornic. Cadran mare, vișiniu, douăzeci și patru de rubine, trei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vasele la uscat, i-am explicat că cel cu diametru mai mare este pentru farfurii, iar cel mai mic pentru pahare, apoi am vrut să o încercăm. Ne-am jucat noi la butoane, dar nu pornea decât uscătorul de vase. Fâsâia și mirosea urât, așa că am renunțat. Ne-am amuzat mai departe pe tema nepriceperii bărbaților în domeniul casnic, am mai improvizat eu câteva teorii gospodărești, ca să vadă cât de bine mă pricep, am râs mult și ne-am simțit minunat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
asemănat de Atanasie Berzescu cu fuga moldovenilor din timpul lui Ștefan cel Mare când năvăleau tătarii. “ La Vadul Oii, trecem Dunărea pe poduri plutitoare în Dobrogea. Cu nori de praf după noi, în uruit de motoare, săgetam întinderea pamântului dobrogean, fâsâind pe luciul șoselei, spre est acum. Nu știam unde mergem. La un moment dat ne desprindem de șoseaua spre Constanța și o luăm spre sud. Cum noi veneam dinspre nord, lagărul Noua-Culme era spre dreapta. În partea stânga era calea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
zi unul dintre interpreții principali ai piesei a fost chemat să-și satisfacă stagiul militar, la Dej, și câteva luni bune n-a mai călcat prin Cluj! Așa că lumina văzută de Alexa Visarion pe fața nevăzută a lunii, s-a fâsâit! Așa că... Mersî, Alexa Visarion! D.R. POPESCU ...Pe scena Naționalului clujean piesa lui D. R. P. a avut șansa unei montări inedite. Regizorul Alexa Visarion a conceput spectacolul în conformitate cu substanța textului ca o dezbatere de idei, un examen lucid de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii, fac a sărăcie. Se zice în glumă: „Mamă, la vecin sînt o mulțime de tăciuni și ard, la noi unu și tot nu-i vine-n gînd să se aprindă.“ 339 t Cînd găsești și a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care să ne căpăcească, că nu ajungea doar "Azi", organul oficial al partidului FSN! Dorin Popa: Îți explici, acum, mai ușor cele întâmplate atunci, având și informațiile noi aduse de așa-zisa Dosariadă? Stelian Tănase spune că dosariada s-a fâsâit rău de tot. "Campania e minată din interior, de cei care ar trebui să o ducă la bun sfârșit. Ăsta-i chichirezul. Dosariada, hărțuită, denigrată, ironizată, nu a mai rămas nimic din ea. Petice, zdrențe. Naivii mai speră totuși că
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
veacuri de pictură și de caricatură ! Arta se degradează când ricoșează în predică. Arta este imensul depozit de tandrețe pe care singuraticii creatori îl împing spre noi. Poezia ar mai putea scoate petele de jeg de pe cuvinte. În artă, falsul fâsâie la tot pasul. În corida artei, banalul înfurie. Dar și inaccesibilul. Arta răvășește în speranța unei reclădiri superioare. Artiștilor le repugnă ritmul epocii. Pentru că ei îl au pe al lor. Cartea sugerează imensa forță a omului singur. Artiștii își osândesc
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Trix. Dar asta doar pentru că ea deja își terminase paharul. Și nu le-a luat nici celorlalți mult să o ajungă din urmă. Tăcerea se așternu, în timp ce toată lumea se uita la spuma de pe fundurile cănilor lor goale (care continua să fâsâie într-un mod ciudat și radioactiv) și la cele zece sticle rămase intacte. Lisa spulberă tăcerea: —Să deschidem alta? întrebă ea inocent, de parcă abia îi venise ideea. — Am putea, presupun, spuse Trix, imitând foarte bine o stare de indiferență. Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Emmett îmi spuse zâmbitor: — Văd că ești sensibil la lucruri frumoase. Admir treaba asta. Iar niște lucruri așa de frumoase chiar acum pot fi ale tale. Nu trebuie decât să-mi spui ce vrei. Am tras întâi în Picasso. Amortizorul fâsâi și glonțul de 45 sfâșie pictura în două. Au urmat cele două vase Ming, transformate într-o explozie de cioburi. Am ratat grifonul din prima încercare - dar m-am ales cu un premiu de consolare: o oglindă cu rama aurită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
chiorî În Întuneric. — Ai idee cât e ceasul? — Îhî. Și-acum deschide până nu se răcește porcăria asta. Se așezară la masa din bucătărie, cu Logan revenind Încet la viață, iar Miller servindu-se din conținutul dulapurilor, În vreme ce pe foc fâsâia și se clătina ceainicul. — Ai niște cafea ca lumea? Îl Întrebă, trântind un set de uși și trecând la următorul. — Nu. Doar nes. Miller oftă și clătină din cap. — Locul ăsta afurisit e ca o țară din lumea a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În plus, rezervarea e pentru două persoane. Că era sau nu o decizie post-despărțire, pe Emmy nu prea o interesase să petreacă săptămâna în căutare de bărbați sau să danseze pe masă în cluburile de noapte. Parisul și povestea aia fâsâită cu Paul fuseseră o lovitură grea pentru orgoliul ei; ultimul lucru pe care și-l dorea era ca Adriana să o împingă de la spate să iasă la vânătoare de bărbați zi și noapte. — Două, trei, ce importanță are? Totul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de sine nu te ascultă la sfârșitul fiecărei zile. Respectul de sine nu-ți spune că preferă să facă sex cu tine decât cu Cindy Crawford. Aici nu era vorba de pasiunea adolescentină a unei liceene, pasiune care s-a fâsâit. James n-a invitat altă majoretă la balul de absolvire. Aici nu era vorba de pasiune. Aici era vorba de dragoste. Îl iubeam pe James. James era parte din mine. Era mult prea prețios ca să renunț pur și simplu. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am văzut clanța ușii de la intrare mișcîndu-se Încet, halucinant de Încet, poate nici nu se mișca, era apăsată cu un milimetru pe minut, ne-am ținut respirația privind-o hipnotizați, la un moment dat s-a oprit, am expirat amîndoi fîsÎind ca niște ceainice Înfricoșate, apoi a revenit la fel de lent, cu mare grijă, la poziția inițială. A doua zi am găsit În Herăstrău, la expoziție, un Browning În ediție bibliofilă. L-am luat. Nu puteam risca, doar ne făcusem atîtea planuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în joc. Adică nu se poate întâlni după un timp cu el și ăla să-l întrebe: Ei, ce mai face fiică-ta? Când mă chemi la nuntă? Și taică-meu să trebuiască, eventual, să-i spună că s-a fâsâit totul sau -, hai să nu văd lucrurile chiar în negru - să trebuiască să-i spună că, știi, s-a cam amânat povestea pentru că unul din copii nu mai e chiar atât de grăbit. Îți dai seama ce i-ar răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la „Noua structură“. Inutil. Găselnița se află-n roman (pardon, la tânărul Lupu): e-un aparat, v-am mai vorbit de el. Secundele mele se dilatau ca un elefant gonflabil, zburat de vânt pe plaja de la Mamaia. Apoi totul se fâsâia brusc, fără avertisment, mă simțeam mic și strangulat, strâns de perimetrele nepotrivite de spațiu-timp. Parcă țopăiam pe-un screen-saver de Windows, încărcat cu tuburi de-amintiri. Nu descărcam doar o memorie, ci mai multe, luptând fiecare pentru supremație și toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
privirea, sperând să zăresc luminița, dar n-am văzut decât petice de cer cenușiu printre copacii deși. Am înaintat și crrranciii...abia ce călcasem pe ceva ce a sunat înfiorător, un iz de carne în descompunere îmi inundă nările, lăstărișul fâsâi în stânga mea, urmat de o usturime a brațului meu unde își avea locul un semn de naștere ciudat. Am grăbit pasul. Șoapte nearticulate se auzeau peste tot în jurul meu, mam răsucit încercând să zăresc pe cineva însă nimic. Doar copaci
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
L|Z|RESCU Ațipesc cumva în fața televizorului, schimbând canalele mai mult din reflex decât din interes. E vară, Turul Franței s-a terminat, Chivu s-a transferat în sfârșit undeva, apar semne de ploaie, discuțiile despre pensii s-au cam fâsâit, mai toți politicienii și vedetele media au tăiat-o, fie ce-o fi, în concediu, guvernul se face că lucrează, parcă nici Băsescu nu se mai ceartă ca pe vremuri cu Tăriceanu - plictiseală mare, doar o eventuală scumpire a pâinii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
a trebui, a se întâmpla etc. „Dumnezeu e vremea însăși cu tot ce se-ntâmplă-n ea.” (M. Eminescu) c. verbele personale al căror plan semantic se caracterizează prin trăsătura - uman sau prin trăsătura -animat: a bâzâi, a chițcăi, a fâsâi, a gâgii, a mârâi, a lătra, a mieuna, a vâjâi, a adia, a răsări, a apune etc. „Ne-om culca lângă izvorul / Ce răsare sub un tei.” (M. Eminescu) „În pod miaună motanii, la curcani vânătă-i creasta.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru a parcurge paradisul... Așadar, avem de data aceasta nu o suburbie, ci un orășel, Cheever nu mai pune-n scenă lupta dintre binele anost și răul haotic, ci, pur și simplu, reușește să înțepe formele goale ale... vieții. Care fâsâie prin cele nu mai mult de 150 de pagini ale cărții ca niște baloane cumpărate la bâlci. Nu scapă nimic de sub privirea (și de sub rânjetul inuman) al acestui scriitor. N-are milă, te trimite pe piste înșelătoare aproape la fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
După lupte seculare care au durat 5 ani, s-au gândit 2 sifonari să facă fâsss. De ce nu au spus asta acum 5 luni sau acum 1 an sau din 2007, de ce s-au găsit tocmai acum acești sifonari să fâsâie? E simplu - sunt niște mizerii cu care se aruncă în "campanie" - pt. denigrare, sunt acele mizerii și diversiuni cu care "clasa politică" din Romania ne-a cam săturat. Este dovada vie a faptului că politicul este implicat până în măduva oaselor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o parte a fâneții, cealaltă de partea opusă, pentru a putea clădi căpițele înaintând din ambele direcții. Lui moș Gheorghe, cositul i se pare cel mai frumos lucru din lume. Îi place să simtă mirosul fanului cosit, să audă coasă fâsâind prin fâneața înaltă, să adune brazdele ușurele cu grebla mare de lemn, dar mai ales îi place să înalte căpițele, simetric, să le „perie” de paie, să le facă „moți`. Mișcările lui sunt sigure, căpițele lui nu se dărâma niciodată
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
calea fericirii sale și l-ar fi aruncat la gunoi. Nu însă și iubitul realizatoarei TV care, din cauza zgârceniei, a așteptat trei ani ocazia să-l vândă la mâna a doua cu cel puțin doi dolari. Și așa s-a fâsâit povestea. Din multele întrebări cu care rămân pentru mult timp toți spectatorii acestei triste istorii americane de dragoste, una nu-mi dă pace. E genul de întrebare ce-ți poate zdruncina întregul sistem de valori morale și sentimentale la toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
rimel nu mai are mama... Merge și fără, îl luase astă-vară la Mamaia de la polonezi și oricum se scurgea tot când dădeai și tu să bați din gene mai cu folos. Deodorantul Fa cu aromă de măr verde se cam fâsâie, dar a ajuns la țanc, pudra Caron peste micile accidente nefericite ale acestei vârste minunate, bogdaproste, mama, un pic de ruj, măcar pentru prima impresie, oricum după ce înghit ceva tot se duce, iar la bairam haleala e a-ntâia, salam
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]