1,796 matches
-
stă scrisă cu litere latine Declarația de independență de la 4 iulie 1776. Text ca al unui alt imperiu roman, mutat aici, lîngă Long Island... Brațul drept ridicat, lung de 12 metri și gros de trei, ținea sus torța uriașă cu făclia electrică imensă măsurînd aproape zece metri. Degetul arătător, trei... Treaptă cu treaptă (168), ajung în capul Zeiței. Urcușul, în spirală, este istovitor. Abia mai răsuflu; sus, mă gîndesc la Calul troian al mirmidonilor, în frunte cu Ulisse... Achile. Nici vorbă
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
această lucrare. Însă mici "artificii" reorientează textul, - poemul "Marș funebru" își găsește un extraordinar corespondent în proză: "Prin draperii i se arată astfel o brună care într-un larg salon, cu o mantie cernită, cântă la clavir gemînd, înconjurată de făclii, un marș lugubru chopinian. O blondă aproape goală ia de pe clavir, care seamănă cu un sicriu, o vioară veche și acompaniază muzica celeilalte, delirând" etc. Ipoteze interesante sunt emise și apoi ignorate. Într-o notă autorul amintește de o "tendință
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
memorabile. Voi aminti câteva: în Grand Hotel „Victoria Română”, toate senzațiile ce au în comun disconfortul și supralicitarea nervoasă „se amestecă componistic într-o uvertură a disperării”, rezultând un „cockteil sinestezic” toate acestea în rama unei „viziuni mecanomorfe”. În O făclie de Paște surprinde un „mecanism subreptic al violenței”; în 1 Aprilie „figurile inversiunii și ale crimei rituale în lapidarea unui rege al carnavalului indică forța cu care simț enorm și văz monstruos devine matricea petrecerii cu un mai mult sau
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
Nordul se stîrnește din ruinele-i de gheață munții plutitori și-i sfarmă și pe-a cîmpurilor față el ridică visuri nalte... volburi mari de frig se văd și trecînd peste oștire o îngroapă... Și cu fală el ridică drept făclie aurora-i boreală peste-oștirea-ntroienită în pustiul... omăt". "Nordul m-a învins, ideea m-a lăsat" va exclama Napoleon Bonaparte exilat pe insula Sfânta Elena. Acum gîndirea eminesciană s-a limpezit: Nordul, Miazănoaptea, este simbolul haosului care visează, care aspiră spre
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
că culturei germane, că Universităței din Berlin, că societăței germane, bărbaților și marilor patrioți cari au operat realțarea și unitatea Germaniei datoresc în mare parte tot ce am devenit în țara mea și că locul patriotismului german s-a aprins făclia patriotismului meu românesc!" Sugestivă mărturisire care explică, neîndoielnic, de ce s-a deosebit Kogălncieanu de ceilalți pașoptiști, de ce a fost un cugetător și om politic mai moderat decît colegii săi munteni și, poate, o explicație a faptului că de pe la 1879 n-
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
despre viața sa de copil: Seara, un murmur negru creștea din sinagogi:/ Cereau desigur - altfel ai fi voit să rogi -/ ca să-i ferească Cerul cum le-a ferit strămoșii/ de panica adusă din cîmpurile roșii./ Deodată, după geamuri se aprindeau făclii;/ o umbră liniștită intra în prăvălii/ prin ușile-ncuiate și s-așeza la masă./ Tăcerea de salină încremenea în casă/ și-n sloiul nopții jgheabul ogrăzii adăpa./ Bunicul între flăcări de sfeșnic se ruga:/ Să-mi cadă dreapta, limba să se
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
cugetări" reproduse din al treilea volum (1962) al ediției Rosetti, Cioculescu, Călin, unde se și da o descripție a manuscrisului, între timp rătăcit. Iată, de pildă, un fragment semnificativ din Note și comentarii privind receptarea în epocă a nuvelei O făclie de Paște demn de tot interesul. Duiliu Zamfirescu, mereu cîrcotaș și încredințat că el e cel mai mare nuvelist al timpului (l-a diminuat și pe Slavici iar Creangă se afla situat undeva între pigmeii poporani), i s-a adresat
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
toată aparența calculelor și izbînzilor lui, Caragiale e un mare vizionar - ceea ce e de recunoscut spre onoarea sa". Să observ că, dincolo de aprecierile așa-zicînd favorabile din final, Zamfirescu neagă aici întreaga operă a lui Caragiale (mai ales dramaturgia). Cît despre Făclia de Paște, își menținea opinia, îndrăznind să conteste opinia lui Maiorescu. "Ce dovedește asta. Că dumneavoastră una vă place mai mult decît alta, iar că lui Caragiale nu-i place Allesio. Dar cu asta nu s-a dovedit că O
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
de Paște, își menținea opinia, îndrăznind să conteste opinia lui Maiorescu. "Ce dovedește asta. Că dumneavoastră una vă place mai mult decît alta, iar că lui Caragiale nu-i place Allesio. Dar cu asta nu s-a dovedit că O făclie de paște e o bună novelă. Negreșit, opiniunea d-voastră este un început de dovadă în scris, cum se zice în probele de la tribunal - e mult... E un mediu fals, care-ți lasă o penibilă impresie de inverosimil, de chinuit
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Marele critic îi răspunde din nou, exprimînd buna apreciere a sa despre opera întreagă a lui Caragiale, chiar dacă are rezerve mari pentru caracterul omului ("Caragiale e o canalie"). A revenit și Duiliu Zamfirescu, în ianuarie 1890, negînd, din nou, valoarea Făcliei de Paște, la care adaugă Năpasta, toate fiind, după a sa opinie, influența recentă a romanelor rusești. Să mai spun, la capătul atîtor citate, că opinia lui Zamfirescu era, și atunci în 1889-1890, și astăzi nedreaptă și neînțelegătoare, nepricepînd, de
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
utilizează în celebra Două loturi. Dar nu folosește deloc portretul fizic și moral al personajului. Acestea au, desigur, o viață interioară. Dar se oprește la planul organic, apropiindu-se, prin aceasta, de naturalismul european, ceea ce e valabil și pentru O făclie de Paște, singura nuvelă în care dramaturgul a tratat un caz. Iar stilul indirect liber, pe care scriitorul l-a introdus la noi, este tot o trăsătură a naturalismului european. În autorul Momentelor Vianu identifică mijloacele de a-și vedea
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
apoi cercetător științific la Institutul de literatură și folclor al aceluiaș mentor, Dinu Pillat se remarcă prin acribia studiilor sale, fondate pe izvoare cercetate în toate cotloanele și în profunzimea lor, ducând, astfel, mai departe, în primul deceniu al comunismului, făclia cercetării nepoluate de ideologii. Iar scrierea de romane îl situa în chiar centrul creației beletristice. Tânărul își întemeiază o familie, pe temeiul afecțiunii și afinității, devine părinte și-și petrece vacanțele studioase la Miorcani, moșia părintească din nordul Moldovei, unde
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
se concretizează sub forma unei Anticărți devoratoarea celorlalte cărți. Ea este salvarea din muzeu, cea care transformă totul în nimic. Povestea poate merge însă mai departe. Realitatea e la fel. Vine o zi în care cineva coboară, la lumina unei făclii, să cerceteze pivnițele nedeschise de decenii. În fața lor gata să se împrăștie, să se reverse peste ei, se află o carte; dar o carte uriașă, care umple întreaga încăpere și care pulsează; o carte vie monstruoasă, cu file groase cît
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
a fost mai tot timpul obsedată de foc, ca și cum l-ar fi purtat mereu cu ea însăși. Iar focul întreținut și calculat mistuie cel mai profund. Ca să nu mai vorbim de acei corifei ai artei sunetelor care au ținut o făclie într-o mînă și un cuțit în cealaltă, ba încă mai și cîntau niște psalmi, pentru a putea acoperi țipetele celor înjunghiați. Pădurea este o minunată orchestră. Literatura muzicală savantă este o pădure în care s-au exilat energii și
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
când intru-n cimitir și mă întâmpină scheletele reci de cruci. Cu lacrima tristeții mai stropesc suvenir de flori, când le împart la măicuța și bunici. Priviri înlăcrimate de dorul celor duși în lumea sortită la veșnică tăcere, ard ca făclia lumânărilor de pe cruci. Când vibrează-n lacrimi, dorul de revedere. Cu fiori de spaimă îngenunchez la mormânt, le mângâi amintirea și irișii din flori. Spre pace și odihnă mă rog la Tatăl Sfânt. Mă-nchin și le sărut pozele ce-
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
în ape și în aer, viața viețuitoarelor și a omului sunt cele ce arată că Hristos - prin care s-au făcut toate, este Viață Lumina și lumea se dezvăluie mai adânc în relație cu celelalte înțelesuri ale termenului lumen, anume făclie, viață, lumina ochilor, ochi, vedere, deschizătură, claritate, podoabă, ornament! Căci lumea se oferă ochilor fizici iar rațiunilor ei, ca hrană pentru minte și obiect al contemplației pentru ochii minții. Ea este podoaba Lui Dumnezeu dăruită nouă. Dar Hrsistos este Lumina
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
aparatură modernă (ecograf, EKG etc.), având următorul program: miercuri și joi între orele 9-10,30, sâmbăta de la ora 10 la 14. Amănunte și programări - la telefon 126 434 ( O. N.) „Copiii viitorului“ Sâmbătă, 1 februarie, de la ora 16, Asociația Academică „Făclia Lumii“ din Cluj Napoca și Asociația de Metafizică „Cercul Vian“ din Timișoara organizează la Școala cu clasele I-VIII nr. 12 (Bd. Tinereții nr. 17 - Iosefin) conferința cu tema „Copiii viitorului“. În cadrul acesteia se va vorbi despre pregătirea viitorilor părinți în vederea
Agenda2003-4-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280618_a_281947]
-
Română: „O noapte furtunoasă“ de I. L. Caragiale - Spectacol teatral susținut de colectivul Teatrului „G. A. Petculescu“ Reșița, 24. 02, ora 19; „Traviata“ de G. Verdi, 26. 02, ora 19; „Rigoletto“ de G. Verdi, 28. 02, ora 19. Teatrul Național: „O făclie de Paște“ de Radu Macrinici, 25. 02, ora 19; „Divanul persan“ - musical de O. Sava și Marius Țeicu, 27. 02, ora 18. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Prâslea cel voinic și merele de aur“ de Illyés Gyula, în adaptarea lui
Agenda2003-8-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280726_a_282055]
-
sectoarele de drum afectate de noile prevederi, precum și regimul legal de viteză anterior și actual, la nivel național, pe raza celor 88 de localitîți, sunt cuprinse într-o listă întocmită de polițiștii rutieri. Otopeni, Copăceni, Valu lui Traian, Murfatlar, Medgidia, Făclia, Craiova-Filiași, Branesti, Săftica, Tâncăbești, Ciolpani, Potigrafu, Românești, Băicoi, Breaza, Comarnic, Posada, Sinaia, Bușteni sau Azuga sunt câteva dintre lcoalitățile prin care șoferii au voie să circule cu 70 km/k, pe drumurile naționale care le tranzitează.
Limita de viteză majorată la 70km/h, în 88 de localităţi din ţară () [Corola-journal/Journalistic/27208_a_28533]
-
chestionare; prin observațiile directe asupra faptelor etc. Așadar poezia populară recitată sau cântată rămâne un izvor prețios de documentare în materie de etnografie și artă populară. Marga, aug. 2015. Prof. univ. dr. Dumitru Jompan/UZPR Bibliografie Corneliu Bogariu, Fete mari făclii s-aprindă, Deva, Editura Corvinul, 2006. Corneliu Bogariu, Cu peana ..., cu colțu ..., cu cornu ..., Deva, Editura Corvinul, 2006. Corneliu Bogariu, Berbec cu coarne întoarse, Deva, Editura Corvinul, 2010.
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Știrea morții jurnalistului Ilie Călian a căzut ca un trăznet peste mine. Nu mi-a venit să cred! Am dat câteva telefoane la apropiații redacției cotidianului Făclia să aflu dacă năprasnica veste e adevărată. Și din păcate a fost. Veteranul jurnaliștilor clujeni a murit. O tristețe iremediabilă m-a cuprins. Îl știam și citeam pe Ilie Călian de când e lumea. Ca elev al Liceului ”Ady-Șincai” în anii
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
a murit. O tristețe iremediabilă m-a cuprins. Îl știam și citeam pe Ilie Călian de când e lumea. Ca elev al Liceului ”Ady-Șincai” în anii 80 citeam anchetele și reportajele lui Ilie Călian în singurul cotidian clujean din perioada comunistă: Făclia. Știu că jurnalistul era temut în epocă și chiar activiștii PCR tremurau zgâriați de pana aspră a lui Ilie Călian. Împreună cu Virgil Lazăr, alt veteran al presei clujene care a trecut și el la cele veșnice acum câțiva ani, erau
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
chiar activiștii PCR tremurau zgâriați de pana aspră a lui Ilie Călian. Împreună cu Virgil Lazăr, alt veteran al presei clujene care a trecut și el la cele veșnice acum câțiva ani, erau reperele profesionalismului în presa subordonată comuniștilor. După 1990, Făclia a devenit Adevărul de Cluj, iar Ilie Călian redactorul șef al celui mai citit ziar clujean în anii 90. Editorialele lui se citeau zilnic și erau repere și modele pentru clujeni și clasa politică locală. Atunci l-am cunoscut personal
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
sens peiorativ, dar Ilie Călian și-a păstrat verticalitatea și onoarea, precum și deschiderea publicării a ”dreptului la replică” pentru cei considerați nedreptățiți de un articol, lucru extrem de rar astăzi. În 2007, Ilie Călian a revenit la vechea denumire a publicației Făclia și a fost încăpățânat să păstreze ziarul în varianta tipărită, rămânând cam unicul din oraș. Și azi pensionarii care citesc mica publicitate și necrologuri susțin prin abonamente ediția tipărită. Spre sfârșitul vieții lui Ilie Călian am avut privilegiul să povestim
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
de olaturi”, nuntașii sunt voievozi și boieri, iar Sarmizegetusa este de fapt Suceava[20]. Dacia e Moldova medievală, cu voievozi sau cu regi shakespearieni, iar combinația aceasta insolită nu distonează deloc. Alteori, întâmplările se petrec sub bolți de biserici, între făclii de ceară și pe lângă solemne și înnegrite de fum catapetesme, cu dangăt de clopote și preoți solemni apuseni (ca în „Strigoii” ori „Veneția”)[21] sau în peșteri de sihaștri („zăhastri”), cu iz bizantino-oriental (ca în „Povestea magului călător în stele
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]