19,810 matches
-
o astfel de incertitudine, mai ales fiind la mijloc opera cea mai însemnată din istoria literaturii române. Nu mă dă optimismul afară din casă și nu cred că va apărea peste noapte editorul modern al lui Eminescu. Dar ceva trebuie făcut. în ce mă privește, am dorit, în acest editorial, să trag un semnal de alarmă.
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
nu a fost la înălțime, dar impresia generală după peste 40 de filme vizionate la această Berlinală este că am asistat la o ediție deosebit de slabă, fără nici un "vîrf" autentic. Revenind la competiție, era evident că de data aceasta reproșul făcut lui Moritz de Hadeln că nu acordă suficientă atenție producției germane trebuia de la bun început scos din discuție; astfel, din 23 de filme, 4 au reprezentat Germania, număr egal cu cel al filmelor din SUA. Primul din această serie, care
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
judecată critică în raport: "în anul 1982 a publicat la Editura Cartea Românească romanul "Luxul melancoliei", fără a avea vreo valoare literară deosebită, ori să conțină probleme interpretabile din punct de vedere ideologic." (s.m. - C.R.) Descrierile fizice sînt reci, crude, făcute anume pentru identificare rapidă. Iată, de pildă, portretul unei prietene englezoaice a urmăritului Tănase: "este o persoană circa de 30 de ani, blondă, durdulie, de înălțime medie, adică aproximativ 1,50m". Convorbirile telefonice sînt puternic codificate. La un moment dat
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
o ardere pe rug. Să comentezi foarte dur o carte pe care în mod vădit n-ai citit-o... Abordarea acestei cărți în bună parte din articolele din Observator cultural a fost inadecvată, întrucît se pornea de la o judecată gata făcută, discutabilă, despre autor, ceea ce cred că mai toată lumea a observat. Ce v-a deranjat pe Dumneavoastră cel mai mult ? Combaterea cărții prin anatemizarea autorului și efortul de a găsi unui act intelectual motivații murdare. Apoi, în unele cazuri, procedeul trist
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
locul de muncă. Dar în Parlament nu te dai în stambă ca Gicu de la REBU cînd mătură strada. Grijuliu pînă la pedanterie față de tot ceea ce ține de confortul funcției sale, parlamentarul român își votează de la buget pînă și aparatul de făcut cafea. Dar același parlamentar sare la beregata ministrului de Finanțe întrebîndu-l unde sînt banii de la bugetul țării. În primul Parlament ales al României, majoritatea votaților semăna cu majoritatea celor care i-au votat: pantofi scîlciați, haine de gata. Acum parlamentarul
Coridoarele și tribuna Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15529_a_16854]
-
candizi, iubito,/ cînd pe canapeaua aceasta de purpură,/ desfundată ca un drum de țară primăvara,/ cînd pe gheața covorului de-ub alb calm, victorian/ discutînd marile absoluturi,/ urmărind integrarea noastră ca un fluid în natură./ Ghearele bufniței seamănă cu o mînă făcută pumn/ ori biciușcă, spui,/ și iată cîtă liniște, cîtă ordine instituie moartea/ printre lucruri!" (Dialog final). E cultivat nu o dată un eseism sui generis, care pornește de la rudimentele unor factori afectivi ori chiar anatomo-fiziologici pentru a se integra viziunii prin
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
potcă!" - Ceasul rău) ori arhaică ("Apa vie și apa moartă sau Puterea de a face bine și rău./ Cuvinte crude sau legături cu giurămînt./ Ieșirea puilor din pîntece sau Ocara care peste voie vine./ Descîntecul buiguirii sau Cuvîntul și lucrul făcut/ pe taină și peste știința altora./ În lumină ponegrit - În Adevăr, în dreptate nerecunoscătoriu" - Dicționar ieroglific), într-un potpuriu lexical precum un curcubeu de disponibilități ale vocației poetice a lui Ioan Flora, care se caută cu aerul de-a fugi
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
Aureliu, ai colindat mările și ai ajuns în port. Trebuie să fii gata să debarci. Dar ce “mări” am străbătut eu? Mă tem că am străbătut doar niște bălți. Am în urma mea prea multe lucruri nefăcute, făcute pe jumătate sau făcute rău. Am visat altele pe care nu eram în stare să le obțin sau n-am îndrăznit să mă bat pentru ele; era mai comod să-mi găsesc consolări și scuze. Spre deosebire de alții, cunosc nu numai ziua, ci și ora
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
și atunci cînd știu că le vor trimite la chiuretaj după. Legislația noastră încurajează iresponsabilitatea bărbatului, în loc să vină în sprijinul femeii însărcinate fără voie. Oricare dintre aceste femei trebuie să aibă certitudinea că a naște un copil e o favoare făcută societății, nu o rușine sau, mai rău, un motiv de panică! Există sociologi care spun, în particular, că încurajarea natalității pur și simplu ar duce la o explozie de nașteri în zone sociale din care se vor recruta viitori infractori
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
pe Dorina Lazăr în plină formă. O Aneta Duduleanu șefă de clan, puternică, meschină, cu un as pregătit în mînecă pentru orice situație, vanitoasă, boieroaică fără boierie, care dă cu o mînă ca să-ți scoată pe nas cu voluptate gestul făcut, care se mișcă greu de atîta desfrîu gastronomic și lene oblomoviană, care pare o fîntînă nesecată de cuvinte șablonarde, care nu este doborîtă de nimic, nici chiar de moartea fetei. Personajele sînt citite altfel de Dabija. Accentele se plasează în
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
implacabilă a mecanismelor destinului. Lecția severă a istoriilor "nemodificabile" este aceea că, împotriva dorințelor noastre, destinul nu poate fi schimbat. Cu alte cuvinte, dacă narațiunile hipertextuale ne dezvoltă creativitatea și ne învață să mînuim cu dezinvoltură anumite mecanisme, cele "gata făcute" ne obligă, într-un fel, să acceptăm evidența, învățîndu-ne, à la rigueur, chiar și să murim... Ceea ce, să recunoaștem, nu este chiar puțin lucru. "Sylvie" și timpul regăsit Un aspect demn de semnalat în legătură cu acest nou volum al lui Eco
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
din i; alarmantă mi se pare tendința de "uitare" a semnelor diacritice (mai ales în "ferestrele" de cuprins), posibil fenomen tipic pentru "produsele multimedia", datorat înrudirii cu internetul. în concluzie, chiar și la cărțile virtuale, corectura tot pe hârtie trebuie făcută! Însă, pentru că tot veni vorba de legătura dintre cărțile virtuale și cărțile "reale", se cuvine să adaug că programul Microsoft Reader, care trebuie instalat pe calculator înaintea lecturii, poate da chiar cititorului sceptic față de cd-romuri iluzia că are de-a
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
Cîtă vreme aici au fost dați în vileag numai informatori, de preferință cei din partidele istorice, C.N.S.A.S. și-a putut vedea de treabă relativ liniștit. Cînd însă unii membri ai Colegiului acestei instituții au ajuns la concluzia că trebuie făcute publice listele cu ofițerii de Securitate care s-au îndeletnicit cu poliția politică chiar C.N.S.A.S. s-a împărțit în cel puțin două curente de opinie. Astfel că la această oră amintita instituție a intrat în blocaj intern. Mi s-
Misterele anticorupției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14638_a_15963]
-
ulterioare ale regulilor ortografice), dar se găsea și un mare (poate ultimul dintre cei mari) românist, Alf Lombard. Într-un articol-studiu publicat în revista Limba română (1992, p. 531-540), acesta scria: "hotărîrea din 1965, în vigoare acum, îmi pare bine făcută și acceptabilă; nu merită a fi schimbată" (p. 539). Tot pe atunci interveneam și noi, în paginile acestei reviste. Bineînțeles, în zadar! În același timp, începeau infatuări latino-patriotice! Intelectuali - de la care s-ar fi putut cere mai multă cunoaștere a
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
disputa dintre mine și câțiva critici literari în curs de afirmare (sau de ratare, depinde de ei). Este o situație caraghioasă ca un ziarist să creadă că are competență de critic literar. Nu mai rămâne decât ca purtătorul de sacouri făcute parcă din tablă zincată să-și spună părerea despre teoria relativității sau despre transplanturile de inimă.
Potențialul semnificant și virtutea valorizantã by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14654_a_15979]
-
Dacă ești strâmb, nu e oglinda de vină" (versiunile anterioare) în comparație cu "Dacă mutra ți-e pocită, nu da vina pe oglindă"(versiunea Iliescu, ce denotă simț muzical și cunoștințe de prozodie, câtă vreme cele două părți ale zicalei sunt aici făcute aproape să rimeze iar piciorul metric este egal). ...de Serghei Cerkasski la TNB În textul publicat în caietul-program al spectacolului de la TNB, intitulat Împreună, Serghei Cerkasski mărturisește: "Nu am crezut vreodată că voi monta Revizorul. Se părea că văzusem piesa
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
drept cuvânt - după părerea mea - pentru că a luat-o razna cu niște teorii total aberante, dar el este cel care "mi-a pus piciorul în scară", ca să zic așa; mi-au trebuit nouăsprezece ani ca să isprăvesc teza mea de doctorat, făcută în timp ce lucram în diferite părți ca să-mi câștig existența ( în 1961 am plecat în Africa și aveam deja zece ani de când o începusem). - Să revenim la ce a determinat plecarea dumneavoastră din țară. - Dumnezeu a determinat-o! - V-a ajutat
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
latura de-un metru", subintitulat cu haz nebun Bughy Mambo Siria, ca să înțelegem că nu vom avea de ce să strâmbăm din nas la câte ceva periculos, la câte ceva molipsitor, la câte ceva ce până la urmă ne va îmbolnăvi... Îngrijorarea noastră trebuie întrucâtva făcută publică, în speranța că vom fi curând contraziși, cum ni s-a mai întâmplat în ani. Producția lui Bogdan se împalidează și se împuținează pe măsură ce adolescența trece și îi consumă din consistență. Cosmin, în schimb ține să rămână cu legendarele
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14075_a_15400]
-
și egalii lor - selecția mea este în întregime arbitrară și idiosincratică. Acești autori cu siguranță nu sunt «primii o sută» (the top one hundred) după judecata nimănui, inclusiv a mea. Dar am vrut să scriu despre aceștia." Odata această confesiune făcută (într-un mod atât de strategic), nu ai decât să-l însoțești pe Bloom în foarte personala lui întreprindere. Cât privește idiosincraziile pe care nu și le recunoaște, voi discuta despre unele dintre ele mai târziu. Unul dintre meritele majore
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
Boutroux spunea: "Problema pe care o ridică principiul naționalităților este aceea de a se ști dacă un grup de oameni constituie, cu adevărat, o națiune, o conștiință și o persoană morală. În acest mod privite lucrurile, dovada României este definitiv făcută." Este foarte adevărat. Conștiința națională română și cultura română nu mai au de mult a face dovada existenței lor. Rămân însă problemele supraviețuirii, iar aceste probleme nu pot fi soluționate fără intervenția determinată a statului. În regimul democratic al separației
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
Pro Tv: Evadatul; 24.02. TVR2: Extraconjugal. Cunosc din familie; Prima Tv: Sortit morții. Știam. 25.02. Pro Tv: Orașul păcatului. 27.02. TVR2: Misterul casei bântuite; Antena 1: Sport sângeros. Pro Tv: Pericol extrem. Așez pe dormeză două pături făcute sul, o pernă, le-acopăr cu un pled ca să arate a trup de om și mă culc sub masa din bucătărie. ...Și astfel, într-un mod util, plăcut și instructiv, am petrecut o lună de concediu în sânul familiei. De
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
puse capăt unei prea scurte vieți, frumoasă poate doar prin maniacala putere de a imita. Buni români sînt - lucru stabilit - numai pesediștii. Numai ei simt adînc pentru țară. Recenta ofertă a civilizatului și, de ce nu, bunului român (și el) Constantinescu, făcută actualei puteri în ideea efortului conjugat pentru UE, l-a pus pe Gușă să sară ars ca de Armaghedon, răspunzînd public în maniera șefului său, Năstase, invariabil disprețuitor la tot ce vine dinspre... ceilalți. Surpriză: imitîndu-l pe amicul Iliescu - amicus
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
în continuare? Până când? Nu am vrut niciodată să fiu complicele cuiva la mârșăviile pe care le face, măcar pentru "picul" de onoare pe care îl mai am. E puțin pentru supraviețuire, dar e mult pentru calitatea de OM. Pentru răul făcut, vinovații trebuie să răspundă, spre a-i descuraja, măcar pe ceilalți, să mai îndrăznească vreodată a mai face și pe alții să sufere. Legea, pe care ei au făcut-o, nu au dreptul să o ignore, să nu o respecte
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
scandaluri judiciare. Mary mi-a explicat că universitatea decisese să-i scoată imaginea pentru a se delimita de mârșăviile sale. �Bine, dar dacă i-au scos fotografia, de ce i-au păstrat numele?", am întrebat cu binecunoscuta-mi naivitate. Pentru că trebuie făcută distincția între realitate și mit. Realitatea spune că Donald Trump e o celebritătate care a studiat la Penn State University, dar asta nu trebuie să constituie un motiv de mândrie pentru nimeni. Comportamentul său l-a exclus de pe lista persoanelor
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
Teleny este o creație literară concepută într-un limbaj care pendulează cu ușurință între euphemistic și lasciv. Este scris la persoana întâi, nu întâmplător într-o formulă la modă în secolul al XVIII-lea francez și anume ca o confesiune făcută unui personaj care rămâne până la sfârșit în umbră. Există și puncte comune, dar și diferențe între scrierile secolului al XVIII-lea și acest roman, cum ar fi acelea referitoare la subiect. Numele povestitorului, Camille Des Grieux, trimite la romanul Manon
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]