101 matches
-
spună: aveți aici modelul exemplar al uniunii contrariilor, umezeala și soarele, adică Apa și Focul... - Ar fi fost prea banal. Trebuie să fie altceva. - Am citit odată o poveste cu un rabin din Cracovia, care visa mereu o comoară, începu Făgădău. - O știe toată lumea, îl întrerupse Ieronim. Se dusese s-o caute nu mai știu unde, poate la Varșovia, și până la urmă descoperă comoara chiar la el acasă, sub cenușa căminului. O cunoaște toată lumea, repetă, povestea rabinului din Cracovia... Doamna aceasta
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor ca Bade - meu Nu-i cât ține Dumnezeu, Că-i și dascăl și birău Și-i pristav la făgădău. 297 Vai de mine! mor de cald Și n-am apă să mă scald, Mă dusei la lacul sec Era gata să mă'nnec. 298 Toate trec, toate se duc. Toate fetele se duc Până la frunza de nuc, 253 {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Firiza, Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș, Racoș, Sebeș, Sighet, Trotuș. Multe dintre toponimele cu aspect maghiar pot fi formate de către romîni de la apelativele împrumutate din limba maghiară și devenite active în limba romînă: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinchiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Holda, Surduc, Tău etc. Conviețuirea cu populația germană se reflectă în cîteva toponime din Transilvania și Banat: Bungard, Vingard, Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav, Gherla, Șelimbăr, Calbor, Vorumloc. Cîteva „pseudogermanisme“ pot fi formate de la apelative regionale de origine germană: Bunguriș, Hoșleaga
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
peste douăzeci de coame de dealuri, aidoma unor uriașe valuri marine, se pierd în depărtare spre Prut; în spate, spre apus, dincolo de valea largă a râului Bârlad, se întind culmi cu creste însorite până în piscurile Ceahlăului; din nord, din dâmbul Făgădăului, înspre Valea Oanei și Valea Gîrzului, două dealuri molcome deschid valea pârâului DodeștiJigălia, pitorească și intens populată. Din pintenul Ursoii ochiul poate admira întreaga vale, de la obârșia sa numită Șipote-Călugăreasca, dăltuită în marginea de nord a satului Dodești, până la Giurcani
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
iulie 1935, un eveniment de seamă în viața satului Dodești: revenirea unui fiu al său, Victor Ion Popa. Într-o atmosferă sărbătorească, entuziastă, întregul sat se mișca! Dis-de-dimineață, toți gospodarii ce aveau căruțe cu cai se grăbeau pe șoseaua de la Făgădău la vale ca să-l întâmpine la acceleratul de București, în gara Banca. Ba au mers să-l întâmpine și copii și tineri pe caii lor mărunți și iuți. Apoi, de la mic la mare, satul l-a primit cu flori în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
-l întâmpine la acceleratul de București, în gara Banca. Ba au mers să-l întâmpine și copii și tineri pe caii lor mărunți și iuți. Apoi, de la mic la mare, satul l-a primit cu flori în marginea pădurii de la Făgădău. Alături de el se afla Maria Mohor, soția sa, cuprinsă în fote și ie, cu părul prins într-o eșarfă, cu ochi zâmbitori, parcă furată de peisaj, căreia nu-i scăpa prilejul, mai ales la hopuri, de a-și mângâia soțul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
ochi tulburi, cu obrazul supt: - «Tulai tu Ioane, răsturnat-ai caru’ Știe tată-tu? Mânce-te amaru’ ?» - «Bag sama că știe. Doară-i gheghesubt!» Decizie înțeleaptă De azi dimineață cei doi ocoși ai satului, Gheorghe și Ion nau ieșit din făgădău. Acuma că se făcu noapte, Gheo vine cu propunerea : - «Măi Ioa, eu așe zic, că n-ar fi rău de-am merge și noi acasă, să nu ni se nciudeze boresele !». - «D-apoi că bine zici măi Gheo, conveni Ion
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cîteva zile. Acuma, întâlnindu-se în uliță, Gheorghe băgă sama că Ion umblă cu o mână legată în fașă pe după gât. - «No, care-i baiul măi Ioa, cum de te-ai betejit ?» - «D apoi cum ? Asară când tocmai ieșeam de la făgădău, am luat-o fain frumos ca omu cumsecade către casă. Și cînd să dau colțu’, toaieșul cela de Pavăl trece în goană, fără să bage sama unde calcă, și mi-o fărâmat dosu palmei cu cizma, no !». Confuzie Intr-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
scotocire, recurg la metode deloc ortodoxe și recrutează trădători în imediatul anturaj al celui căutat. Numai prin josnică trădare haiducul Budac a putut fi răpus. În noaptea de 29/30 ianuarie 1912, la capătul unui podeț improvizat, când venind de la făgădăul din Streza cu intenția de a trece peste firul înghețat de apă al Bâlii dincolo, la el în Oprea, Andrei era așteptat de un pluton de jandarmi cu pene de cocoș la chipie, care au tras din armele lor, fără
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
București, strada Transilvaniei Nr. 35. Carmol, S. i. n. c., București, strada Speranței Nr. 37. Dorian M. S., București, bulevardul Take Ionescu Nr. 6. Dacia, S.A.R., București, strada I. C. Robescu, Nr. 26. Arcogin, Fainaru Jean, strada Vatra Luminoasă. Afac, Aizig Făgădău, București, strada Traian Nr. 69 b. Farimar, S. i. n. c., București, strada V. Lascăr Nr. 11. Antony, Eugenia Gruia, București, strada Vistieri Nr. 1. Eldor, Ionescu Elenă, București, calea Rahovei Nr. 79. Catalex, Isopescu Cătina, București, strada Maria Ghituleasa
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
sărace orașe din țară, lipsit de industrii. Comunitatea era condusă de un comitet aprobat de Ministerul Cultelor prin adresa nr.6119/1937. Reorganizarea Comunității, ca instituție se face la inițiativa președintelui din anul 1937, Hoișie Moscovici și a vicepreședintelui, Herșcu Făgădău. Comunitatea era organizată pe șapte secții, fiecare secție avea un președinte, un vicepreședinte și cinci membri. Astfel: secția administrativă: președinte Iosub Solomon, vicepreședinte Moișe Meirovici; secția culturală: președinte Aizic Sechter, vicepreședinte Iancu Veisman; secția cultului: președinte Marcu Kraft, vicepreședinte Ițcu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a plăti cotizația, de a participa la activități. În anul 1919, din conducerea Cercului cultural Nahum Sokolov făceau parte: Mauriciu Kantar președinte onorific, Carol Segal președinte activ, vicepreședinți Lazăr Zelțer și Isac Marcovici, casier Herman Weiner, controlori Iancu Burasuicu, David Făgădău, bibliotecari Tony Alper, Moritz Weiner, secretar Nahum Nadler, Iosua Zoler, chestor Natan Polak, membri consilieri Cecilia Marcus, Amalia Marcus, Roscheler Weinwr, Eti Rabiovici, Iancu Weinr, Marcus Segal, Dady polak, Ozias Rapaport, Hoișie Șepcaru, Alex Binder, Benedict Zelțer. În anul 1921
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Cercului cultural al tineretului evreu din Dorohoi este consemnat într-un proces-verbal nr.2755 din 28 august 1924. Inițiativa aparține dr.David Binder, avocat Solomon Zeller, avocat Solomon Zalman, avocat Carol Segal, avocat M.Rosner, Avram Iager, Elias Aronovici, L.Făgădău, I.Pomârleanu, Benedict Zelțer, Aron Vaisman - toți domiciliați în Dorohoi. Actul de constituire este în virtutea statutului organizației sioniste. Scopul era de a cultiva întreaga masă a tineretului evreu prin cultura universală și evreiască. Comitetul de conducere era format din: dr.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
constituire este în virtutea statutului organizației sioniste. Scopul era de a cultiva întreaga masă a tineretului evreu prin cultura universală și evreiască. Comitetul de conducere era format din: dr.David Binder președinte, Benedict Zeler și Aron Iager vicepreședinți, Herban Linscher casier, Făgădău controlor, Elias Aronovici bibliotecar, Ionas Pomârleanu bibliotecar adjunct, Nathan Marcovici, Sigmund Cherbis și avocatul Carol Segal membri consilieri. În anul 1931, comitetul de conducere al Cercului cultural al tineretului evreu din Dorohoi era compus din: președinte Marcel Lerner, vicepreședinte Casapu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
adjunct, Nathan Marcovici, Sigmund Cherbis și avocatul Carol Segal membri consilieri. În anul 1931, comitetul de conducere al Cercului cultural al tineretului evreu din Dorohoi era compus din: președinte Marcel Lerner, vicepreședinte Casapu, controlor Hascalovici, casier Aizic, secretar Iager, bibliotecari Făgădău și Aronovici, membru consilier Marantz și se mențin membri fondatori: Solomon Zelțer, Carol Segal, Iager, Isidor Abramovici, Cherbis, Nathan Marcovici. În adresa nr.8390 din 22 mai 1931 către poliția Dorohoi, președintele Cercului cultural al tineretului evreu din Dorohoi, Marcel
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
încetează. Decizia este în legătură cu raportul întocmit de șeful Poliției Dorohoi, Mihai Tatomir, în urma cercetării efectuate de comisarul Iacint Radu, la Comunitatea evreilor din Dorohoi, Astfel, la 5 martie 1938, se făceau următoarele precizări: „la sediul Comunității a găsit pe H.Făgădău vicepreședinte, Aizic Aron de la conducerea spitalului și alții care spuneau că președintele comunității Hoișie Moscovici s-a retras din această demnitate pe timpul guvernării Goga, lăsând conducerea avocatului Mureș, fără ca, președintele Hoișie Moscovici să aibă dreptul de a lua vreo asemenea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
I.Solomon, A.Lerner. Direcția Cultelor, cu nr.11287/38 din 15 martie informează Prefectura județului Dorohoi că a aprobat comisia interimară la conducerea Comunității cu dr.Binder președinte. Cu adresa nr.3165 din 4 martie 1938, vicepreședintele Comunității, Herșcu Făgădău, Aron Aizic (președinte secția spitalului), Marcu Craft (secția cultului), fac cunoscut prefectului că, I.Marcovici-Mureș l-a indus în eroare. Comunitatea patru ani sub președinția lui Hoișie Marcovici spre deplina mulțumire a populației. În timpul guvernării Goga, prin diferite manopere, Mureș
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și, în 19 iunie 1938, cu procesul verbal nr.24 și pe motiv că nu era nici o contestație, trece la constituirea și instalarea noului comitet cu Solomon Zalman președintele comunității propus de Wolf Bercovici. Încă de la 3 iunie 1938 Herșcu Făgădău și Alter Dascălu au contestat prezența pe lista 1 a candidatului Fr.Lipovici, pe motiv că nu îndeplinește condițiile stabilite în art.4 al Statutului pentru ca cineva să fie eligibil în consiliul comunității. La 3 iunie, pe contestația prezenței pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Lipovici nici la cumpărarea de azimă, nici sub o altă donație în anul în curs”. Din referat rezultă că Lipovici nu poate fi alegător și nici eligibil. Cu această contestație s-a ajuns la comisia de judecată și, chiar dacă Herșcu Făgădău și Alter Dascălu își retrag contestațiile de la comisia de judecată și se închide dosarul, situația lui Fr.Lipovici nu se schimbă, el nu obține dreptul de alegător și nici acela de a fi ales. Președintele de judecată fiind sesizat de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
col.Aurel Bantaș comunică Comunității că, în urma ordinului Ministerului Cultelor și Artelor nr.31661/39 s-au anulat alegerile de la Comunitatea evreilor și s-a numit o comisie interimară compusă din: președinte dr.I.Axler, Froim Lipovici, dr.Leizer Leizerovici, Herșcu Făgădău, Aizic I.Aizic, Leon Mihăilișteanu, Aron Aizic, Marcu Craft, Iancu Cohn, Mandi Rorlich, Lupu Bercu Ciubotaru, Herșcu Ciubotaru, Soil Araței, care vor gira și vor lua măsuri ca alegerile să se facă în termen de 60 de zile. Recomandarea era
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a fost generată de incapacitatea conducerii comunității de a se adapta la noua situație, de a găsi căi de comunicare cu autoritățile locale. În septembrie 1940, la conducerea Comunității evreilor din Dorohoi se afla un comitet compus din: președinte Herșcu Făgădău, vicepreședinte avocat I.Abramovici reprezentantul secției administrative, David Segal secția culturală, Marc Craft secția cultului, Iancu Cohn secția asistență socială, Iosif Cornișteanu și Aizic la spital, Șapira lovenștein la azil, Ițcu Viterman la baia comunității Burăh Nadler antreprenorul băii. Conducerea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să desemneze prin vot conducerea comunității, care apoi era validată de Federația Comunităților Evreiești de la București, ce îndeplinea și rolul coordonator al activității acesteia. În ianuarie 1941, conducerea Comunității evreilor din Dorohoi era asigurată de dr.Isac Axler - președinte; Herșcu Făgădău și Leon Mihăilișteanu - vicepreședinți, avocat Isidor Abramovici Băluș - președinte administrativ, Ștrul Șulimovici - secretarul comunității, iar prim rabin era David Sechter. Comunitatea evreilor avea un număr de 34 de funcționari, care îndeplineau un rol important în funcționarea instituțiilor de cult și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
conducerea Comunității a înțeles necesitatea unor măsuri de reorganizare, astfel încât, să facă posibilă susținerea și funcționarea principalelor instituții comunitare care deserveau populația evreiască. La sfârșitul lunii ianuarie 1941, conducerea Comunității, reprezentată de președintele dr.Isac Axler, vicepreședinții Leon Mihăilișteanu și Făgădău, președintele secției administrative, avocat Isidor Abramovici și secretarul comunității, Ștrul Șulimovici, a hotărât reducerea numărului funcționarilor comunității de la 34 la 14. Motivația era în primul rând de ordin economic, întrucât veniturile Comunității au fost grav afectate de tulburările petrecute în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Comunității evreilor din Dorohoi, făcută la începutul lunii iunie 1941, răspundea cerințelor impuse de autoritățile locale privitor la îndeplinirea condiției de cetățenie. Dorohoi, în iunie 1941 era alcătuită din evrei ce îndeplineau condiția de cetățenie: dr.Isac Axler - președinte, Herșcu Făgădău și Leon Mihăilișteanu - vicepreședinți, avocat isidor Abramovici - șef șecție administrativă, un număr de 21 de funcționari: Rorlich Mandi, Bercu lupu Ciubotaru, Trau Talic, Horovitz leiba, Șapira Aron, Croitoru Șaia, Sufăr ștrul, Croitoru Ițcu, Levensohn herșcu, Iancovici Samson, Ciubotaru Herșcu, Rabinovici
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a acțiunii de evacuare a populației evreiești din iunie 1941; de asemenea, trebuia să ofere ajutor familiilor evreilor internați în lagărele de muncă. În iunie 1941, au fost internați la Craiova ca ostatici: președintele secției administrative - avocat I.Abramovici; Herșcu Făgădău - vicepreședinții comunității - Herșcu Făgădău și Leon Mihăilișteanu; eforii: Solomon Zalman (fost președinte), Miși Roșu (farmacist), Friedricht Lipovici, Solomon Haifler (avocat), șef serviciu contencios Dady Polak (avocat), cenzor lipa Lipovici. În iunie 1941 au fost internați ca ostatici la Târgu-Jiu evreii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]