1,441 matches
-
aprilie 1989 și întrevăd în strădaniile ei, așa cum sînt expuse, pîlpîirea unor faruri, jaloane ale existenței: datoria față de obște și datoria față de creație. În tot ce întreprinde decide, pe ambele planuri, o conștiință de tip misionar. Ea susține că a făgăduit, ca un jurămînt, să îndeplinească un mandat și că e atașată printr-un contract aproape sacru de colectivitatea în care se socoate acasă. Abnegația pe care o investește în aceste direcții primește dimensiunea unui apostolat. În exercitarea atribuțiilor în Cetate
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
costumului și a gospodăriei, o morală și un stil". Dacă un pragmatism de bun-simț, ai cărui termeni intra inevitabil în coliziune cu cinismul marxism-leninismului, care pretinde chinurile mizeriei, precum o condiție prealabilă, analoaga ascezei, a înălțării la condiția Edenului terestru, făgăduit pentru a nu fi niciodată înfăptuit: "Dar pentru că socialismul pretinde că revoluția socială izbucnește de preferință acolo unde este mizeria mai adîncă, aceasta constatare de topografie politică se transformă într-un principiu, și atunci nu e bun socialist decît muritorul
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
sa (Suceava) împotriva altuia ne-român, Iraclie Porumbescu redactează un apel către alegători, în care menționează patetic: "Are străinul inima voastră ca să-l doară necazurile voastre? Are el acele trebuințe ce le aveți voi? El vă vorbește frumos și dulce, făgăduiește ce știe că vă place... Ca și cel ce vrea să prindă pasărea, de n-ar șuiera ca și dînsa, n-o mai prinde! Alegeți un bărbat de legea și nația voastră. De nu știți pre unul carele ar fi
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
a fost decapitat vistiernicul Enache Văcărescu, apoi pe rând fiii Constantin, Ștefan și Radu, în timp ce tatăl urmărea totul înmărmurit de durere. Doar Matei, de doar 12 ani, a avut un moment de slăbiciune și, speriat, i-a cerut sultanului iertarea, făgăduind că se va face mahomedan. Constantin l-a îmbărbătat cu lacrimi în ochi spunându-i că „din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința; mai bine să mori de o mie de ori decât să
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
televiziunea, cinematograful, cu revistele ilustrate și suferă nespus pentru că toată lumea vrea să-i reproducă chipul. De altfel, el părăsise oaza Tabella din Sahara algeriană tocmai fiindcă îi fusese răpit chipul, se lăsase fotografiat de o turistă occidentală care i-a făgăduit că-i va trimite poza, dar nu s-a ținut de cuvânt. Mama lui îi și spune la un moment dat: "N-ar fi trebuit să-ți lași chipul să plece!" Tânărul pornește de fapt spre Europa pe urmele acelui
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
motiv că suflul divin e apt a se manifesta pe mai multe căi, pe întreaga claviatură a axiologiei noastre. Iar ideile nu sînt totdeauna, în ingeniozitatea lor, "diavolești", analoage buruienilor care invadează un cîmp fertil: Tînjesc după un cîmp mănos, făgăduind rod bogat, care, brusc, a fost năpădit de buruieni. Nu mi se pare că există o altă imagine mai crud-metafizică decît aceasta. Poate doar aceea a lui Saturn înghițindu-și copiii. În loc să fie semănat cu semințele viitoarelor roade, acest cîmp
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
profan obedient, restrictiv. Dintr-o atare eroare a apărut criza credinței în societatea contemporană. La un capăt al ei se se află mișcările extremiste, de stînga și de dreapta, care au uzurpat mesianismul religios în numele adorării unor concepte și au făgăduit un paradis tearestru, în numele unor aberante operații de chirurgie istorică. La celălalt capăt se găsesc practicile sectar-magice, care produc iluzia unei relații rapide, "practice" cu transcendentul, a unei mîntuiri pe bandă rulantă: În fond, divinitatea nu are nevoie de credința
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
deîndată pe o constituție atrasă de drăcovenii"; �cartea de față care agerește folcloristica"; �volumul de față în care poemele, fără a afișa (cele mai multe) anul nașterii, poartă în cercurile interioare ale trunchiului indicația vechimii"; Nicolae Balotă se întrerupe din spornicul tors, făgăduindu-și, cam abrupt, o altă formulă de jurnal"; �detectiv de ascunzișuri sufletești și... trupești, care nu întîmplător a trecut printre modelele sale pe Marcel Proust"; �aceasta face ca aforismul să înfrunzească spontan în scrisul său sub forma unor definiții plastice
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
scumpa dumitale voce, felul în care citești m-ar fi vindecat pe vecie! Văzîndu-l atît de disperat, i-am spus: - O să ne mai vedem. Îmi vei veni în minte ori de cîte ori mă voi gîndi la Niezsche și-ți făgăduiesc că asta o să se întîmple des, am o mare pasiune pentru opera lui... Apropo, închipuie-ți că nu reușesc să-mi amintesc cum se scrie numele lui. Cum îl scrii? - Ei bine, fără "t", e groaznic. Dar promite-mi că
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
zor în public, bun ortodox, ca domnul Iliescu... Dacă și această prefăcătorie penibilă nu ajută... Sentimentele creștinești ale populației, vreme îndelungată interzise, se adânciră odată cu sărăcia din ce în ce mai apăsătoare pentru cei mulți și necăjiți, cărora, repet, credinciosul șef de stat le făgăduia și le mai promite și-acum prosperitate socială, dacă nu raiul socialist administrat de Cosmâncă și alde Cațavencu, remodelat... Vreau să spun că o viață ca a românilor nu o mai duc decât câinii. Și că sentimentul religios ce-i
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
nu mai vorbim despre eternele aranjamente pentru ceea ce bărbații numesc "pace" și pe care eu o numesc lașitate?" În același fel gândește și Lăură, dar în termeni și mai categorici, impunându-si să adopte o etică a refuzului: "...mi-am făgăduit odată că niciun bărbat nu va mai exista în viața mea, pentru că îmi revin după o boală grea, pentru că sunt sătula de monotonia iubirilor mele oferite unor bărbați incapabili să le aprecieze (...) am decis sa alung bărbații din viața mea
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
primul mileniu 11. Așadar, titlul de Sfânt Părinte l-a acordat Biserica numai acelor scriitori bisericești, care au demonstrat că învățătura ce o propovăduiesc o au prin inspirația Duhului Sfânt, pe Care l-a promis Domnul Apostolilor când le-a făgăduit că le va trimite pe Duhul Sfânt (In., 15, 16), Care îi va povățui și-i va învăța tot adevărul, împărtășindu-le învățătura lui Hristos, a Cuvântului divin, Cel ce este cu ei până la sfârșitul veacurilor. De trimiterea Duhului Sfânt
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cât a cuprins. Dar fiindcă ceea ce a rămas necuprins e de nesfârșite ori mai mult decât ceea ce s-a cuprins, de aceea Mirele i S-a arătat de multe ori sufletului, și ca și când nu i-a stat încă înaintea ochilor, făgăduiește prin glas că i Se va arăta miresei. Ca să ni se facă lucrul acesta mai lămurit, voi adăuga cuvântului o icoană, spre pilduire. Dacă s-ar apropia cineva de izvorul acela, de care a spus Scriptura că a ieșit la
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
stau și apucă răsăritul soarelui. Mulți din ei recită uneori pagini din Mateiu, sublimul... Personal, pe la miezul nopții și-un sfert, l-am auzit pe unul recitînd cu glas tare începutul Crailor de Curtea veche... " Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurămînt să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai tîrziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului." Un altul, după oarecare timp, continuă tușind, deoarece fuma pe întuneric se vedea jarul
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
o legătură puternică, se zice că „împart pâinea și sarea“ l Amenințarea de despărțire se face prin zicala „pâine și sare cu tine n-oi mai mânca“ l Dacă ți s-a făcut o promisiune irealizabilă, spui că „mi-a făgăduit marea cu sarea“ l Despre unul fără tragere de inimă la lucru se zice că îi „este dor de muncă precum câinelui să lingă sare“ l Omul mândru: „decât mămăligă cu unt și să mă uit în pământ, mai bine
Agenda2003-15-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280905_a_282234]
-
să se adune; deodată însă zelul s-a potolit și totul a rămas baltă. Se zicea, că zidirea unei catedrale mărețe e un lucru prea mare pentru ca să poate fi scos la capăt prin subscrieri de bună voie și guvernul a făgăduit că va purta el de grijă, ca să fie zidită, în adevăr o măreață catedrală, cum li se cuvine Bucureștilor tăiați de Calea Victoriei”. Un asemenea deznodământ nu trebuie să ne mire pentru acele timpuri. Dobândirea independenței a generat peste tot mare
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
luați-vă cartea asta cu voi în vacanță și nu o să vă pară rău. Asta pentru cazul în care vă plac thrillere - și vă doriți să citiți ceva cu adevărat excepțional. Nu este o lectură de adâncime, dar, vă pot făgădui în avans, este cât se poate de agreabilă. O carte din genul celor care te așteaptă să plonjezi, literalmente, în ele.
Ce cărţi mai citim [Corola-blog/BlogPost/96875_a_98167]
-
fi! Numai să se prindă-n marea vânătoare! * Makhan se-așează cuminte în șir. Nu-i pasă de cum privesc spre dânsa unii sau alții. E hotărâtă să intre în lupta cu fiarele, cu muntele, cu greul în locul tatălui său. Își făgăduiește s-aducă prada cea mare... să-și întărească părintele... Îmbrăcămintea o ajută pe deplin. O blană de lup vânat de ea îi e podoabă. Gândul acesta o-nalță, o face mai dârză, îi dă putere ! Iar din ochi aruncă-n
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
răspândite în Polonia. Scriitorul K. Bandrowsky m-a rugat să-i dau în fiecare lună un articol despre literatura sau arta noastră, pentru ziarul "Glos Prawdy". Astăzi i-am dat întâiul articol. Șef-redactorul de la "Baltische Presse", d. E. Ruecker, mi-a făgăduit să-mi dea tot sprijinul său prin ziarul ce-l conduce. Primiți, vă rog, Domnule Ministru, asigurarea înaltei mele comsiderațiuni, Lucian Blaga". În anul petrecut la Varșovia - 1 noiembrie 1926-1 noiembrie 1927 - a publicat câteva articole, făcând cunoscută literatura română
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
de a o aduce la îndeplinire. În română, verbul a promite, împrumut cult din latină (promittere), cu sensurile moderne ale verbului francez promettre, are strict acest sens - "a-și lua obligația de a face ceva" (DEX), fiind sinonim cu a făgădui. Traducerile grăbite din engleză preiau un sens uzual în această limbă - "a asigura"; extinderea forțată pare a se extinde și dincolo de traduceri: "Îți promit că te iubesc, am plecat, te-am pupat !" (vers.go.ro/la6.html) l În seria
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
rang decît cel care spune totul primului venit. La limită, chiar dacă n-ai nimic de ascuns și nici o taină nu ți-a poposit vreodată în casă, e bine să te prefaci că ai măcar una: vei căpăta o aură enigmatică, făgăduind altora plăcerea interzisă a dezvăluirii ei într-o bună zi. Așa se face că, deși secretul e ceva ascuns, gestul de a-l păstra e un act emfatic: iese în evidență și insuflă dorința descoperirii lui. Și cum orice secret
Binefacerile secretului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8159_a_9484]
-
-vă, că securea este înfiptă la rădăcina pomului și orice pom care nu face roade se taie și se aruncă la foc“. Era vorba de schimbarea felului lor de viață, de a fi pregătiți. El de aceea îi boteza, ca să făgăduiască schimbarea vieții celei rele cu una bună. Așadar, sunt cunoscute trei feluri de botezuri: spălarea rituală, botezul lui Ioan și botezul Noului Testament. Atunci Mântuitorul cu care din cele trei s-a botezat? Cu botezul lui Ioan. Mântuitorul nu avea
Agenda2006-01-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284602_a_285931]
-
Legii Vechi, au venit cu pruncul Iisus la Templul din Ierusalim, pentru a-L pune înaintea Domnului și cu aceasta au adus și jertfă pentru curăție o pereche de turturele. Aici au fost întâmpinați de bătrânul Simeon, căruia îi era făgăduit de la Duhul Sfânt să nu vadă moartea până ce nu va vedea pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. El a luat Pruncul în brațe și a rostit cuvintele profetice: „Acesta este pus spre căderea și ridicarea multora și spre semnul căruia I
Agenda2006-04-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284680_a_286009]
-
era al lui bădia Tomiță și i se îngăduia să-l poarte, fie și-o noapte, câteva ore, oricât, era ca și cum fratele mai mare, în carne și oase, s-ar fi întors și l-ar fi bătut pe spate, ocrotitor, făgăduindu-i toate plăcerile și bucuriile lumii. Cerboaica era de-a dreptul nebună în noaptea aceea, ce-o apucase, cum să-i aducă un costum de-al lui Bădia?! Ce va zice mâine dimineață maică-sa când va vedea? Ce va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în apele boreale, să-și facă baia de la miezul nopții. Chiar și pe cățeaua ciobănească, neînfricata hăituitoare a lupilor, care-o păzea de-aproape și de la distanță, umplând pădurea cu glasul ei dârz și poruncitor, o dezmierda Tudora și-i făgăduise ca primul pui să i-l boteze în apele bulboanei cu numele lui Tudor. Numai lupii se numeau Seco. Așa-i striga Tudora lătrându-le numele și-i amenința cu chefnituri scurte, clănțănind dinții ascuțiți de ragilă și cremene, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]