79 matches
-
Căbești, Furcșoara, Gialacuta și Târnava 2. Burjuc - cu 2 sate componente: Petrești și Brădățel 3. Cârjiți - cu 2 sate componente: Chergheș și Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni și Stei 5. Dobra - cu 7 sate componente: Bujoru, Făgețel, Pane Săliște, Roșcani, Pane, Stancești și Stancești Ohaba 6. General Berthelot (Unirea) - cu 1 sat component: Craguis 7. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de Sus, Dănulești, Runcșor și Vica 8. Ilia - cu
ORDIN nr. 1.019 din 21 noiembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Căbești, Furcșoara, Gialacuta și Târnava 2. Burjuc - cu 2 sate componente: Petrești și Brădățel 3. Cârjiți - cu 2 sate componente: Chergheș și Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni și Stei 5. Dobra - cu 7 sate componente: Bujoru, Făgețel, Pane Săliște, Roșcani, Pane, Stancești și Stancești Ohaba 6. General Berthelot (Unirea) - cu 1 sat component: Craguis 7. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de Sus, Dănulești, Runcșor și Vica 8. Ilia - cu
ORDIN nr. 1.089 din 7 decembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
Crăciunel Ocna de Jos Gălăuțaș jengheler Dărjiu Dealu Păltiniș-Ciuc Hodoșa Pintic Dealu Armanului Eliseni Păuleni-Ciuc Joseni Poiana Tărnavei Desag Făncel Porumbenii Mici Lăzarea Puntea Lupului Dobeni Ghiduț Rugănești Luncani Recea Doboi Girciu Săntimbru-Ciuc Lupeni Săncel Duda Goagiu Suseni Mădăraș Săntimbru-Băi Făgețel Harghita Băi Toleseni Măgheruș Trei Fântâni Fântână Mare Ineu Vigani Mugeni Valea lui Pavel Firtănuș Lăzărești Vrabia Nicoleșe-Ciuc Valea Uzului Firtușu Locodeni Ocna de Sus Vărșag-P.Șoim. Forțeni Lueta Porumtienii Mari Fundoaia Matișeni Praid Gălăuțaș-Pârâu Mărtiniș Racu Ghipeș Mihăileni-Șimonești Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Feregi Dumbravița Ilia Cuieș Costești Chimindia Fizești 2 Dumești Curechiu Covragiu Chișcădaga Fîntîna Furcșoara Dăbica Cozia Ciopeea Frăsinei Gialacuța Dealu Mare Crișan Cîmpuri Surduc Galbenă Godinești Dumbrava-Peștiș Densuș Cîrnești Galeș Gotești După Piatră Dîncu Mare Crișcior Giurești Grădiștea de Munte Făgețel Dîncu Mic Crișeni Grosuri/Blăjeni Greilești Fintoag Fizeș Dobra Gură Bordului Iscroni Fizești 1 Folt Fornădia Lelese Izvoare Ghelari Galați Gothatea Lunca Cernii de Jos Jieț Giugești Gelmar Gurasada Lunca Cernii de Sus Jiu Paroșeni Glodghilești Geoagiu Băi Hârău Luncani
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
următorul cuprins: "150.462"; coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public (Hotărârea Consiliului Local Ghindăoani 28/26.04.2007)"; - la poziția 27, coloana 1 va avea următorul cuprins: "1.3.7.1."; coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Făgețel"; coloana 3 va avea următorul cuprins: "Ghindăoani; De la Ghiban Vasile la Moga Valer; Lungime = 700 m, lățime = 5 m; Drum pietruit"; coloana 5 va avea următorul cuprins: "80.894"; coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public (Hotărârea Consiliului Local
HOTĂRÂRE nr. 131 din 17 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220916_a_222245]
-
Comuna Berești-Bistrița Sate: Berești-Bistrița, Brad, Climești, Pădureni Comuna Blăgești Sate: Blăgești, Buda, Poiana Negustorului, Țârdenii Mari, Valea Lui Ion Comuna Gârleni Sate: Gârlenii de Sus, Gârleni, Lespezi, Șurina Comuna Hemeiuș Sate: Hemeiuș, Fântănele, Lilieci Comuna Ițești Sate: Ițești, Ciumași, Dumbrava, Făgețel Comuna Letea Veche Sate: Letea Veche, Holt, Radomirești, Ruși-Ciutea, Siretu Comuna Prăjești Sat: Prăjești Comuna Săucești Sate: Săucești, Bogdan Vodă, Costei, Schineni, Șerbești, Siretu Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul BUHUȘI Localități componente: Buhuși, Marginea, Runcu Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Tușnad, Tușnad Nou, Vrabia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Orașul BĂLAN Localitate componentă: Bălan Comuna Cârța Sate: Cârța, Ineu Comuna Ciceu Sate: Ciceu, Ciaracio Comuna Ciumani Sat: Ciumani Comuna Dănești Sat: Dănești Comuna Frumoasa Sate: Frumoasa, Bârzava, Făgețel, Nicolești Comuna Lunca de Jos Sate: Lunca de Jos, Barațcoș, Poiana Fagului, Puntea Lupului, Valea Boroș, Valea Capelei, Valea Lui Antaloc, Valea Rece, Valea Întunecoasă Comuna Lunca de Sus Sate: Lunca de Sus, Comiat, Izvorul Trotușului, Păltiniș-Ciuc, Valea Gărbea, Valea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sate: Lăzarea, Ghiduț Comuna Lupeni Sate: Lupeni, Bisericani, Bulgăreni, Firtușu, Morăreni, Păltiniș, Păuleni, Satu Mic, Sâncel Comuna Porumbeni Sate: Porumbenii Mari, Porumbenii Mici Comuna Praid Sate: Praid, Becaș, Bucin, Ocna de Jos, Ocna de Sus, Șașvereș Comuna Remetea Sate: Remetea, Făgețel, Martonca, Sineu Comuna Săcel Sate: Săcel, Șoimușu Mare, Șoimușu Mic, Uilac, Vidacut Comuna Secuieni Sate: Secuieni, Bodogaia, Eliseni Comuna Șimonești Sate: Șimonești, Bențid, Cehețel, Chedia Mare, Chedia Mică, Cobătești, Cădaciu Mare, Cădaciu Mic, Medișoru Mare, Mihăileni, Nicoleni, Rugănești, Turdeleni, Tărcești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bulzeștii de Sus Sate: Bulzeștii de Sus, Bulzeștii de Jos, Giurgești, Grohot, Păulești, Rusești, Stănculești, Ticera, Tomnatec Comuna Burjuc Sate: Burjuc, Brădățel, Glodghilești, Petrești, Tisa, Tătărăști Comuna Crișcior Sate: Crișcior, Barza, Valea Arsului, Zdrapți Comuna Dobra Sate: Dobra, Abucea, Bujoru, Făgețel, Lăpușnic, Mihăiești, PanC, Panc-Săliște, Roșcani, Rădulești, Stretea, Stâncești, Stâncești-Ohaba Comuna Gurasada Sate: Gurasada, Boiu de Jos, Boiu de Sus, Câmpuri de Sus, Câmpuri-Surduc, Cărmăzănești, Dănulești, Gothatea, Runcșor, Ulieș, Vica Comuna Ilia Sate: Ilia, Bacea, Bretea Mureșană, Brăznic, Cuieș, Dumbrăvița, Sârbi
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Petruț Pârvescu așa ca între prieteni vă spun cărtărescu simona iaru & company nu-și mai aduc aminte călin vlasie câte ceva poate despre sfârșitul lumii și generația douămiistă se vorbea rareori pe la colțuri în șoaptă pixelii au trecut și prin păcala făgețelului lumina mai mult intermitentă a luat-o așa (fără băgare de seamă) pe daiboj de la gulie prin rotoaica pe sub deal spre lăzărescu cu bâte și topoare meșterite direct prin arini pe gârla vezi la vale pe cei care nu știau
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu () [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
în metal din România, care a introdus gravura că disciplină de studiu la Academia de Arte Frumoase. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vulcana-Pandele făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Gură Vulcanei, Făgețel și Vulcana-Pandele, având în aceste sate două biserici, două mănăstiri și o școală. În 1925, comuna avea aceeași compoziție și era arondata plășii Pucioasa din același județ, având în cele trei sate o populație de 2173 de locuitori. În 1950
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
agricole. De jur împrejur, se înalță dealuri, ca niște ziduri de cetate: Bâtca Pârlituri, Dealul Văcăriei. Urmează alte șiruri de coline, tot mai îndepărtate de centrul de comună, ramificate ce coboară din Munții Gurghiului, în partea de sud a comunei: Făgețel, Poiana Negri, Poiana Butucilor, Făget, etc. Majoritatea termenilor sunt de origine autohtonă geto- dacă și latină, ce dovedesc existența unei populații românești, care au preluat termenii de la strămoșii lor. Termenii de origine slavă, au pătruns dinspre Moldova, odată cu migrația slavilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Itești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Ciumași, Dumbrava, Făgețel și Itești (reședința). Comuna se află în partea de nord a județului, pe malul drept al Siretului și pe cel drept al Bistriței (în dreptul lacului de acumulare Lilieci), la altitudinea de 150 m. Este traversată de șoseaua națională DN2, care
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
la județul Bacău, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Berești-Bistrița. Tot atunci, satul Borleanu fiind atunci desființat și contopit cu satul Ciumași. Comuna a fost reînființată în 2005, prin desprinderea satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel din comuna Berești-Bistrița.
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
nord-vest cu Masivul Rodnei, în partea de est cu Munții Suhard iar în partea de sud și sud-est cu Bazinul Dornelor. Principalele culmi și vârfuri ce străjuiesc comuna sunt Vâlfa Mare (1316 m), Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m). Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică a Provinciei central-europene, cu un climat temperat-moderat-continental, suportând și unele influențe ale climatului continental din est și ale celui subbaltic (boreal) de nord. Prin altitudinile prezente, zona se include în
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Cea mai înaltă cotă de pe teritoriul comunei este de 488 metri, iar cea mai joasă este 317 metri. Se remarcă existența următoarelor dealuri: Dealul Bădeuți (circa 365 metri), Dealul Dolina (circa 441 metri), Dealul Burla (circa 438 metri) și Dealul Făgețel (circa 410 metri). Din punct de vedere geologic pe teritoriul orașului se remarcă existența unității de platformă (nisipuri, pietrișuri, argile, marne, gresii) prin depozite cuaternare în partea de nord-est și depozite sarmețian-inferioare în restul localității. Rețeaua hidrografică este compusă din
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
(n. 1922, Făgețel, Argeș - d. 1980, București) a fost un amiral român, care a fost comandant al Forțelor Navale Române în perioadele 1952-1954 și 1959-1961. S-a născut la 5 aprilie 1922 în localitatea Făgețel(u), județul Argeș. Studii: Gimnaziul Comercial Constanța (1940
Florea Diaconu () [Corola-website/Science/307472_a_308801]
-
(n. 1922, Făgețel, Argeș - d. 1980, București) a fost un amiral român, care a fost comandant al Forțelor Navale Române în perioadele 1952-1954 și 1959-1961. S-a născut la 5 aprilie 1922 în localitatea Făgețel(u), județul Argeș. Studii: Gimnaziul Comercial Constanța (1940), cursul de locțiitori E.C.P. la Pitești (iul. - sept. 1945), cursul academic superior de perfecționare comandanți și șefi de state majore de mari unități de pe lângă Academia Militară Generală (ian. - iul. 1953) Grade militare
Florea Diaconu () [Corola-website/Science/307472_a_308801]
-
sat al Urlațiului) și Urlați, pentru că i-au luat tătarii averea lui și au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie 1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine la Urlați /în dealul Urlaților numit Gruiu; în Dealul Făgețelului; în Broștineasca și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
apă orașul Bistrița și hidrocentrala electrică de pe Valea Bistriței. Un aspect specific al hidronimiei Munților Bîrgău îl constituie faptul că unele ape curgătoare poartă nume determinate de anumite caractere fizico-geografice. Circa 12 rîuri au denumiri cu semnificație fitogeografică (Valea Teiulul, Făgețelul, Siminicul, Flnațe, Tisa) sau care amintesc că își adună izvoarele din regiuni despădurite (Runcu, Izvorul Arsului, Arșița, Ciotina etc. = pîraile zonelor despădurite). Multe din apele curgătoare poartă numele masivelor din care izvorăsc (Chicera, Muntelui, Măgura, Tomnaticul etc.) sau au semnificație
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
acesta se dublează. Dorna izvorăște din Munții Călimani și drenează o arie largă ce include și Masivul Suhard. Principalul său afluent, Coșna, lung de 22 km, își adună numeroși afluenți din Suhard, și anume: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrișu, Diaca, Băncușoru, Făgețelul și Ciotina. De asemenea, Dorna primește și direct din masivul Suhard mici pîraie, cum sînt Izvoru Alb, Doceni și Haju. Someșul Mare are obîrșia la contactul dintre Munții Suhard și Munții Rodnei, cam în zona Pasului Rotunda, formîndu-se din unirea
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
XVIII-lea de contele Lázár cu douăzeci de familii românești din Moldova. Orașul minier Bălan, are de asemenea o majoritate românească, după ce a cunoscut o dezvoltare industrială la mijlocul secolului al XX-lea. Mai au o majoriate românească satele Livezi și Făgețel. Satul Micfalău din cadrul comunei Malnaș din nordul județului Covasna, locuit în trecut în majoritate de români colonizați în 1763, și-a pierdut naționalitatea în urma maghiarizării lingvistice a locuitorilor în secolele XIX și XX. Astăzi, puțini dintre ei mai sunt ortodocși
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
seamă ai revistei s-au numărat Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga , Mihail Sadoveanu, Zaharia Bîrsan, Alexandru Ciura, Aurel Zegreanu etc. Poezia publicată în paginile ziarului este semnată de V. Eftimu, H. Frollo, Ada Nagy, M. Săulescu, C.S. Făgețel, Al. George, O. Hulea, Vioara din Bihor, E. Parago, G. Năsturaș, proza de Al. Cazabanu, Al. Ciurea, J. Barth. Critica literară e reprezentată de G.S. Făgețel, Al. Ciurea, H. Stanal, Radu S. Dragnea. Consistentă este istoria literară fiind concentrate operele
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]
-
paginile ziarului este semnată de V. Eftimu, H. Frollo, Ada Nagy, M. Săulescu, C.S. Făgețel, Al. George, O. Hulea, Vioara din Bihor, E. Parago, G. Năsturaș, proza de Al. Cazabanu, Al. Ciurea, J. Barth. Critica literară e reprezentată de G.S. Făgețel, Al. Ciurea, H. Stanal, Radu S. Dragnea. Consistentă este istoria literară fiind concentrate operele lui S. Bărnuțiu, A.D.Xenopol, Pompiliu Eliade, G. Barițiu. Sunt consacrate articole pe probleme sociale importante: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, Războiul pentru Independență etc. În
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]