215 matches
-
la viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, ... Citește mai mult Vară, cald, prea cald, îmi târăsc picioarele până la umbra unor stejari stufoși, mă așez pe iarba înaltă, răcoarea și moliciunea ei îmi fac bine. Mă las pe spate, privesc printre frunzele copacului cerul senin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
la viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, ... XXI. CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. Cinci zile mai târziu Andrei era în camera din pensiune împreună cu Violeta. Discuția a devenit aprinsă în momentul în care, bărbatul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
urletele și bâzâitul : -Hâââ! Vreau traistă! Hâââ! Vreau băț! Tata, un inima înmuiată, mi-a făcut un băț frumos cu înflorituri și crestături: Cerculețe, rombulețe...Ce mai! Băț de colindător care se respectă! S-a dus cu el la mama, fălos : -Hai, fă! Eu mi-am făcut bățul! Fă-i și tu traista! Mama, încremenită, cu mâinile încrucișate, l-a luat în primire : -Ai căpiat, mă? Ai căpiat? Tata s-a gudurat pe lângă ea, fandosindu-se : -Hai, fă! Nu vezi cât
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nunții desfășurate tot în sat, dar cât de altfel totuși! Și Marieta subscrise părerii Mirei, dând cu nădejde de câteva ori din cap, aproape să și zică ceva... Mira îi descrise rochia de mireasă, palura, accentuând cât de frumoasă și făloasa pășise în cea mai fericită zi a ei! Ca un căpitan, adăugase, amintindu-i că așa i se păruse și bunicului, mândru, de, că-i devenea noră. Urmase, apoi, un eseu despre atracția bunicului pentru poezie, în general, pentru poezia
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
ca huila, ca smoala din Tartar, nu fii cu mine, dragă, prea familiar îmi spune, am fost cândva prieteni, cuprins de sfiiciune i-am dat o adresare ad patres, jalnic leu, are pe piept doar stele și creierul e greu, fălos intră în sală, fălos intră-n mormânt, acolo o să aibă un foarte greu cuvânt. Sunt familiar cu mine, cu tine, că sunt om, Discut cu pești și broaște și uneori c-un pom. BORIS MARIAN
LEUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361402_a_362731]
-
din Tartar, nu fii cu mine, dragă, prea familiar îmi spune, am fost cândva prieteni, cuprins de sfiiciune i-am dat o adresare ad patres, jalnic leu, are pe piept doar stele și creierul e greu, fălos intră în sală, fălos intră-n mormânt, acolo o să aibă un foarte greu cuvânt. Sunt familiar cu mine, cu tine, că sunt om, Discut cu pești și broaște și uneori c-un pom. BORIS MARIAN
LEUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361402_a_362731]
-
te face nevăzut. - Ai uitat de caseta cu nisip fermecat și cornul dăruit de împăratul Nisipurilor? - Sunt aici, drăguțule, la chimir, ca și piatra transparentă și scoica albastră sidefie, toate le poartă băiatul la brâul ăsta lat. Și se bătu fălos pe cingătoarea lată ce-i cuprindea mijlocul. - Păi, atunci, de ce te mai plângi atâta ca o babă, domnule voinic? - De, măi Norocel, tu mi-ai dat curaj! Acum n-are decât să m-atace! Așa am un chef să-i
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
tâlharul! - Îl fac praf, Măria Ta, scrum îl fac! Se umflă, turbă și începu să arunce în jur jeturi de flăcări și raze ucigătoare. Pocnea, urla, sufla, trosnea, bubuia, într-o atmosferă apocaliptică, înfricoșătoare. În vremea asta, Mărțișor se plimba fălos pe lângă cuptoare, căpcăunii Cap Pătrat fugind speriați din calea lui. Norocel chihotea în cârca lui: - I-ai făcut praf, nenicule, zob i-ai făcut! Ce m-am distrat! - Auzi, tu? Dă-te jos din cârca mea! M-am săturat să
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
e potrivnică, ci uneltele ei. Lucrătorii, cu cămășile lipite de transpirație pe spate, își răcoreau obrajii stacojii cu apa stătută dintr-o sticlă de plastic și râdeau a nesimțire făcându-și un nou plan de atac. Îl și vedeam pe fălosul meu pin ars pe propriul său rug, doborât de fierăstrăul nemilos, cu coroana-i stufoasă ghilotinată, sau ciumpăvit cu securea de război. Uruitul amenințător al tractorului reîncepu mai abitir. Simțeam cum mi se scurtează și mie zilele odată cu cele ale
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului SALCÂMUL, STEJARUL ȘI BRADUL Domnul cică a făcut Demult tare, la-nceput, Trei pomi cum nu s-a văzut: Un salcâm tare frumos, Un stejar gros și umbros Și un brad înalt, fălos. Vă mai spun că fiecare Avea sute de picioare Să umble din zare-n zare . Apoi a suflat, Viață de le-a dat Și i-a îndemnat: - Vă las să umblați, Loc să căutați, Să vă așezați ! Și-a plecat
SALCÂMUL, STEJARUL ŞI BRADUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362321_a_363650]
-
WHITE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1070 din 05 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Povestiri din cartierul Black & White Se spune, din vechime că sultana Hurem ar fi pus să-l sugrume pe Ibrahim pașa, că prea era fălos. Asta, după un sfat de taină cu grăsuța Oana ot Barlad, unul Gabriel -beg Hysterios, alți doi răi sfetnici, Dg Bali din Roman, Edy Murphy, ș.a. În timpul acesta Suleyman dormea tun, de speria câinii din Stambul cu sforăitul său. În
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
i-a împins către deal, iar Nix al nostru i-a simțit umblând pe sub zăpadă. Schimbându-ne impresia despre torcălăul nostru de Nix, ne întoarcem câte unul către casă pe poteca din zăpadă: întâi el, eroul zilei, mai mic, dar fălos de isprava lui, apoi Negrici, gelos pe succesul celui de dinaintea lui, eu, mama, tata și, ultimul, bunicul. Dacă n-am fi văzut cu ochii noștri această scenă, poate am fi fost tentați să-i zicem bunicului „Niculăiță Minciună”, dar așa
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
Minerva, 1985. Site web: http://www.mihaieminescu.eu/opere/balade/predicatia tiganilor.html#.VsSx2rSLTcs George Coșbuc, la rândul său, nota următoarele: După etimologia cuvântului, "Romanii" însemnează "puternici"... Țiganii se numesc pe iei "Romei" , va să zică tot "puternici", ear pe la începutul acestui veac făloșilor Greci le trăznise prin cap să se boteze "Romeiki": "cei plini de putere". Lazăr Șăineanu și el în dicționarul său nota că „romni” înseamnă „țigancă”. Deci nu este vorba de vreo teorie a conspirației contra poporului român. Mihai Eminescu nu
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
cresc, crime și grind, Află sub unghii probe legale, Faptele sunt doar cacialmale. Masca veseliei a fost furată, Carnavalul fuse chestie bluffată, Cad păsări din cer, nu aveau nici aripi, Mitraliera pare coadă de ghitară. Zei pe sticlă leagă vorbele, făloși, Burțile se umflă, iepurii-și fălcoși, Bustul, salsa, fundul câștigă teren, Lacrimi în orașe, sate și în tren. Moartea e bondoacă, ne cam păcăli, țările sărace sunt tot mai pustii, Unde ești, Vladimir din mileniul prim, Strugurii sunt acri, mierea
VLADIMIR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349490_a_350819]
-
cumpănă cu o ciutură de lemn și un jgheab lung de lemn, dintr-un trunchi de copac, plin totdeauna cu apă de unde-și adăpau țăranii boii sau caii. Altă dată, când era nea Gheorghe în toane bune mi-a spus fălos: - Bă, puțul ăla de peste drum m-a făcut pe mine om, așa se fac bani bă, nătăflețule. - Așa e nea Gheorghe, alde matale faci bani că ești dăștept și din piatră seacă. - Bă să-ți iasă gărgăunii din cap că
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > ȘATRA ( TREC ȚIGANII ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
românești, De ipocriți sadea, corupți, mișei, netoți, Ce-n patru zări de cați, nu-i țară să găsești, De-aceea, cât am fi și-acum de păcătoși, Popor cu datini vechi, și-apoi ... tradițional, Suntem ca niciodat' și mândri, și făloși, Că tot ce-a scris cândva și azi e actual! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: De ziua lui nea Iancu Caragiale / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu
DE ZIUA LUI NEA IANCU CARAGIALE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347719_a_349048]
-
claie. - Ia uitați-vă, băieți, Ce mărgele are, Intră-n vorbă trei sticleți, Sărind pe cărare! Cucul cântă-n pădureț Altă melodie, - Vai de mine, ce glumeț! Zice-o ciocârlie. Măcieșul cel ghimpos Are-n rămurele, Și de-aceea e fălos, Șiruri de mărgele. Referință Bibliografică: MĂCIEȘUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V, 14 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MĂCIEŞUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365903_a_367232]
-
poate spune că nu există o vârstă a împlinirilor, ci doar o împlinire a vârstei, ce trebuie transformată în victorie a luptei cu sinele - lucru pe deplin demonstrat de octogenarul poet ieșean. (august 2014). SUNT ROMÂN de Lucaci Năzărel Sunt fălos că sunt român. Acestea o știu și-o spun fără pic de resemnare, cu mândrie celui care vrea să știe cine sunt pe acest imens pământ. Țara mea-i grădină vie: munți semeți, mare, câmpie, râuri mult bogate-n pești
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
că de!, nu-l taie sabia, este crucea pe care o poartă fără nici o tentativă de a o ușura. Dacă Dumnezeu sau carma îl îmbogățește pe un oarecare el nu știe nici măcar ce să facă cu averea dobândită. O risipește fălos în chefuri și palate ce nu-și au rostul, multe din ele cu turnulețe!. Pur și simplu nu are noțiunea muncii liber consimțite cât și noțiunea economisiri care sună; bani albi pentru zile negre. Și zile negre au cu duiumul
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
Copii > POVESTEA CERBULUI Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului La marginea unei ape, Cerbul opri să se-adape. În apa lucioasă tare, Se văzu cât e de mare. Era vesel și fălos, Dar când se uită în jos, Rămase dezamăgit: Picioarele și-a privit. Erau lungi și subțirele, Nu i-a prea plăcut de ele: „Eu, impunător și mare, Ele n-au nicio valoare!“. Atuncea tocmai trecură Vânătorii, și-l văzură, Însă
POVESTEA CERBULUI de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366306_a_367635]
-
Ciocnește oala cu mine, că-ți dau vestea cea mai bună omule! Interlopul sperietoare este după gratii. Nu ai de ce te teme, a strigat Doru cât să acopere toată muzica, scoțându-și pieptul în față cât a putut el de fălos. Cu toate pilele lui de sus de tot, este arestat, băiatule! Dacă n-ai știut, află de la mine! a rostit el, mândru de vestea dată, bătându-se cu pumnul pe piept și ridicând mâna cu ulcica mai sus, în gest
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
știe s-aleagî di la șini sî beu țuica, ș-apoi carî, moș tileagî! m-am suit pi bișicletî ca sî-njiur pi dou roț', mama i di rovinetî, șî pi mama lor di hoț'! depanam ieu la pedali șî ieram tari fălos, când vineam din deal în vali, șî alțâi merjeu pi jeos. uăi, deodatî, ai di mini, uăi, și forfotealî-n burtî!... dacî nu mă țîneam ghini, n-ajiunjeam sângur la tufî; cum aveam frâna defectî, intram cu tot cu bișicletî! cred cî mă fășiam
CRED CÎ MĂ FĂŞIAM DI OAIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352368_a_353697]
-
cumetre? Rău te-au mai potcovit albinele! De parcă nu-ți era de ajuns că ai rămas fără coadă, acum și chipul ți-e schimonosit! - Te bucuri, nu? gemu ursul. - Cum să nu? recunoscu vulpea. Au fost vremuri când tu umblai, fălos și cuceritor, prin pădure, iar eu plângeam de îmi storceai blana de atâtea lacrimi. - Șireato! Pleacă până nu e prea târziu, căci vai fi vai și-amar de tine! - Dar oare ce-o să-mi mai faci acum? Nu mai ești
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
se știa un rost al lucrurilor. Unde începeau și unde se terminau. Când se bucura omul de răsăritul Soarelui și sosirea Primăverii. Când se mulțumea omul cu două odăi în care să ierneze și cu vatra focului în care sta fălos cuptorul sau țestul de copt pâine din făină de grâu românesc. Gustul pâinii româneștit!... Cum să-l uiți, Dumnezeule, Doamne! Din grâu crescut în lanuri, unde paiul depășea mijlocul voinicului, și era ca deștiul de gros, iar spicul era cât
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]