1,654 matches
-
Licu. Se gândea la modul în care va aborda acest caz.Avea o vagă bănuială.Simțea un ușor disconfort. Licu își depana amintirile. -Lore venise în turneu la Iași.Se juca piesa „Cum s-a făcut de-a rămas Catinca fată bătrână”de Nelu Ionescu.Un necunoscut a pus pe afiș rezoluția:” Pentru c-a urmat I.F.ul!”. De atunci exista întrebarea clasică: ”Student la Hidro sau la Universitate?”... -Mda. Se vede un sat în dreapta.Unde aterizăm? -Pe terenul de fotbal
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai femei măritate moașa strigă: „Hai, săriți peste covată S-aveți și voi câte-o fată, Dar săriți mai „năltișor S-aveți câte-un fecior.” Pentru distracție, unele femei sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe Facebook o arată pe Esca într-o rochie elegantă, dar comodă, prinsă în talie cu un cordon destul de larg. Deși acest lucru nu dă nimic de bănuit, comentariul Andreei Esca a născut numeroase interpretări în presă, scrie Ring. Patru fete cucuiete( sau poate cinci:-)”, a scris Andreea pe Facebook. Textul Andreei Esca a creat numeroase întrebări, mergând până la suspiciuni că vedeta ar fi din nou însărcinată.
Andreea Esca, mesaj pe Facebook ce-i poate schimba viața by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72253_a_73578]
-
prin fixitate, ritualizare, fiind de fapt ininteligibilă și interjecțională. Vasile Alecsandri a jucat un rol important în răspîndirea ei: prin poezia , din ciclul Doine, idilă grațios-erotică și desuet artificială ("Păstorul zise: Cinel-cinel, / Copilei june de lângă el"; Nu ghici-ndată / Vesela fată / și pe guriță fu sărutată") și mai ales prin vodevilul Cinel-cinel, scris în 1856 și reprezentat în 1857. Formula, considerată ca specifică zonei lingvistice moldovenești, continuă să circule mai ales în titlul unor antologii de ghicitori. Dicționarele noastre înregistrează secvența
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
făcut ca această lege să nu poata fi aplicată decât în mică măsură. Învățământul secundar era frecventat de tinerii proveniți din păturile sociale înstărite și mijlocii iar școlile cu orientare practică aveau mai puțin prestigiu decât liceul și învățământul petru fete a rămas inferior celui destinat băieților. Prin lucrarea de față se face o radiografie a învățământului gorjean în perioada 1848-1918, revizuind principalele legi care au reprezentat învățământul românesc în general luând în considerare realitățile gorjene ( starea economică și socială a
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a povestitorului și nicidecum improvizații literare”. Ce ne facem Însă cu titluri care ajută privitorul să-și dea drumul la fantezie? Știu o seamă de lucrări care au fost apreciate de critici, deși parafrazau text celebre - Capra cu trei nurori, Făt Frumos cel urît, Pescărușul din livada de vișini, Ha-ha Hamlet!, Scufița cu trei iezi, Albă ca zăbava, Regina Lear ș.a.m.d. Cred că un tînăr spectator care știe povestea reală, are dreptul să cunoască (& judece) și variațiuni, d’apreuri
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
prin agresiuni sexuale anterioare (au fost abuzate sexual sau chiar violate În copilărie sau adolescențăă; Începerea vieții sexuale la vârste foarte fragede (14 ani sau chiar mai devremeă; climatul familial conflictual, violent, pauper și subcultural; eșecul conjugal, multe dintre aceste fete fiind divorțate sau trăind În concubinaj; practicarea prealabilă a unor meserii cu „afinitate ocupațională” față de cea de prostituată; atracția exercitată de o meserie „interesantă”, lipsită de rutină și dificultățile ocupației cotidiene, și care promite o serie de avantaje: venituri mari
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
lua în serios. BUFONUL: Avea dreptate tata când îmi spunea c-am să ajung aici dacă nu mă țin de carte... REGIZORUL (către ceilalți): Tu o să fii Mama, Doamna Lume și altele asemenea. Tu Bătrânul Cântăreț Orb. Tu Toboșarul. Voi fete obișnuite, feciori la fel, ursitoare, cor antic și ce-o mai trebui. O FATĂ: Iar umplutură... REGIZORUL: Asta-i situația! Nu putem fi vedete cu toții în același timp. La muncă! Rămân în scenă, pentru Precuvântare, Doamna Lume și Destinul. UN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fă-ți o cruce și la treabă! (se închină, apucă securea. De după buturugă, scoate capul Codârlic) CODÂRLIC (ironic): Bagă samă să nu te lovești... DĂNILĂ (se întoarce, îl vede): Hait! Iaca și dracu'! Da' de unde-ai răsărit, frumușelule? Te-a fătat balta dintr-odată? Tare bine! Te pomenești c-ai venit să-mi dai o mână de ajutor... CODÂRLIC (iese cu totul, se apropie): Lasă, omule, șaga de-o parte și zi: ce vrei să faci aici? DĂNILĂ: Da' nu vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am pus la punct, timp în care scoate cele 30-40 de talăngi zicând c-o să le pună, iete, ici’șea, pe perete, o să amenajeze el ceva lângă calendarul ăla care, în luna martie, îți desfată privirea cu trei pisoiași abia fătați cu ochii mici, mici... Alexandru Monciu-Sudinschi (Pseudo-biografie clișeizată) Omul de bine Alexandru Monciu-Sudinschi a devenit celebru prin câteva lucruri pe care nu mă voi sfii să le amintesc. A fost, în anii ’70, student al Facultății de Filosofie din București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pleoape. Îl simțeam aspru și dureros, undeva, dincolo de piele, În propriile-mi organe, În creier, În adâncurile ființei... M-am trezit cu o puternică migrenă și cu un gust de-a dreptul tâmpit: Doamne, ce senzație aiurea parcă mi-au fătat șapte mâțe-n gură! Stors de puteri și cu părul răvășit, mi-am Împins fața descompusă spre baie. Gânduri nenumărate Îmi strângeau capul Într-un cerc de foc. Doream să fiu cu cineva. Să-i vorbesc. Să mă eliberez de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
niciodată, nu concep să mă îngrop în cifre, nu! era răspunsul ei. Fugea și gândurile alergau o dată cu ea. Așa ajunse la casa Olgăi, bătu la ușă, intră și se așeză pe un scaun, apucând doar să zică: - Am... - Ce ai, fată dragă?...zise mama Olgăi. Ina repetă: am... dar nu putu să articuleze alte vorbe. Mama Olgăi i se adresă fiicei sale: - Adă-i un pahar cu apă, repede, nu vezi că e gata să și dea duhul!?... Ina puse paharul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
tixite de cunoștințe și de știință, acumulată din fragedă pruncie și permanent amplificată, în ani, prin studii, prin experiență, prin practici normale și de bun augur. Mai precis: în două camere locuiau bătrânii mama și tata; în alte două, fetele; fete bătrâne; în una, doamna care avea grijă de toți membrii familiei; și, în una, Smarald. Smarald era fiul cel mare al familiei. școlit, doldora! Burdușit cu tot felul de cunoștințe, care-i permiseseră să urce, pe scara intelectuală, până aproape de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
femeile cu peste zece copii, erau numite, cu mândrie, mame-eroine. Deci, dintr-o glumă și celei căreia ulterior avea să i se ducă vestea de Baba, a fost numită mamascroafă eroină. A mai trecut un timp și actuala Babă a fătat un alt rând de purcei. Tot șaptesprezece. Gluma s-a îngroșat, mai râdea câte un consătean de al familiei Sandu. A treia fătare a urmat cu același număr de purceluși. A patra - la fel. și a cincea. Ba, și a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a povestitorului și nicidecum improvizații literare”. Ce ne facem Însă cu titluri care ajută privitorul să-și dea drumul la fantezie? Știu o seamă de lucrări care au fost apreciate de critici, deși parafrazau text celebre - Capra cu trei nurori, Făt Frumos cel urît, Pescărușul din livada de vișini, Ha-ha-Hamlet!, Scufița cu trei iezi, Albă ca zăbava, Regina Lear ș.a.m.d. Cred că un tînăr spectator care știe povestea reală, are dreptul să cunoască (& judece) și variațiuni, d’apreuri, parafraze
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de bostani galbini, dolofani și frumoși! Minune nu altăceva. Șî, cum aveam scroafă cu purcei, că așa își mai scotea tata pârleala, vânzând de Crăciun câte un porc, doi grași sau măcar câte un burling. Vreo 11 purcei o fo’ fătat atunci scroafa, da’ ce să vezi? Scapă purceii într-o zî prin cucuruz și adio, frate. Ia purceii de unde nu-s. Cotăm cu tata purceii șî prin fundu’ pământului, pe unde o fi ajuns nebunu’ ăla de Prâslea din basm
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a fost că am avut o profesoară, afectată psihic de viața de familie, care, a aflat că eram elev foarte bun, dar eram copilul ,,cuiva”, din cauza căreia, fără justificare, am ajuns în situația de corigență. Explodase ,,bomba” în SLOBOZIA, concurența (fete și părinții acestora) jubila. Directoarea școlii s-a sesizat și a informat-o pe mama, care m-a verificat într-o ședință ,,restrânsă”: eu ,,inculpatul”, mama ,,judecătorul”, martori cartea și caietul de chimie și executant făcălețul. Am trecut cu brio
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
problemei, mai exact? Trei săptămâni? Aș putea să termin de meditat până la Ziua Recunoștinței? 13tc "13" FΨΨΨ de aniversarea căsătorieitc "FΨΨΨ de aniversarea căsătoriei" To: Sylvie@hotmail.com From: Lauren@LHB.com Date: November 1 Re: FΨΨΨ de aniversarea căsătoriei Fată dragă, Iartă-mă că am dispărut așa. A fost aniversarea căsătoriei mele săptămâna trecută și m-am simțit super-nasol. M-am gândit că Dl. Cinci Orgasme mă va ajuta să trec peste asta, dar Încearcă să-i spui unui tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să mă sui pe un munte mic, pentru începători. Alin, care era umblat prin lume, știa unul lângă cabana lui din Bușteni. Ne-am urcat în mașina lui Alin și am luat-o înspre cabană. Au venit cu noi și fete: Maja, nevastă-mea, care nu voia să mă lase singur pe munte, că m-aș fi putut rătăci sau nu mi-aș fi pus fularul și mănușile și aș fi răcit; soția lui Luca, Sabina, care presimțea că Luca nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cine trebuie ca să ți-o aprobe. I-am mulțumit răsuflând ușurat. - Cu plăcere, zise. Aprobarea pentru America va veni în patru-cinci zile. Ne întoarcem la hotel? Ne-am întors și ne-am așezat la o masă în restaurantul hotelului. - Mișto fată Ecaterina Teodoroiu aia, mi-am amintit eu studiind meniul. - Da, încuviință Mathieu. - Și ai văzut ce ochi avea? Ieșeau flăcări din ei... - Mda, frumoasă fată... - Nu poți face ceva să vină și ea în America? am întrebat. - E complicat, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
te trezești cu mușchi între picioare, trenurile au tangaj ca niște șlepuri, în ritmul ăsta ajunge Sibiul port la mare, am putea schimba imnul pe Valurile Dunării, niște moșnegi au refuzat să se evacueze, să păzească în pod purceaua care făta... Romania-mânca-ți-aș...” Ieftin, dar vesel nevoie mare, râzi de te spargi, până dai în bâlbâială. S-a ales praful de „cei trei Voievozi”, cum ne poreclea lumea în liceu și-n facultate. - Ce-o fi fost în capul babacilor? se tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
aș pupa mâna și dac-aș ruga-o frumos, hai, tanti, cum ziceai că i-ai pizduit și-ai aruncat cu noroi la colectivizare?, ei, ar recita înjurăturile, ar scanda ca-n latină, cu trăire. „Ce grebla coraslei lor de fătați prin bălării să fi făcut, măi băiete? Ce luna, asfințitu’ și luminarea lor de borobeți? Bărbatul îmi murise și rămăsesem io, femeie singură, am pus mâna pe ce-am găsit când i-am văzut la portiță, am luat toporișca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
c-arăt jalnic? - Na, o zi mai tâmpită, am băut ieri cam mult, încă mai scârțâi. Nu-i nimic, termin cafeaua și plec. Nici nu trebuia să dau buzna. Voiam să te văd, nimic altceva. Sunt obosit, obosit de toate, fată dragă, nu prea mai știu de ce să mă țin, n-am coada de ceapă. Povestea eternă cu punctul de sprijin, nu? Mă așez lângă ea, îmi vine să râd, oftez ca un țânc luat de mamă-sa la piept când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
arătau și nu aveai ce să le faci, "poate e mai bine. Eu mă pricep la cai, în fiecare zi călăresc ori cel puțin trec pe la grajduri, potcovesc singur, țesăl, șterg cu paie, adap, știu să ajut o iapă să fete, potrivesc armăsarul, și știu să-l strunesc să nu-și schilodească picioarele cînd montează o iepușoară, e nebun, orb, neajutorat, îți spun eu că mă pricep, știu cînd capătă tignafes ori se rănesc la chișiță, știu să-i doftoricesc, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vă aține calea. Când smochinii dau În pârg, vă trimite o mană, când măslinii‑s taman buni de cules, vă trimite o vijelie care să le Încovoaie crengile și grindină care să chiftească măslinele În noroi; când stau să vă fete oile, dă peste ele ciuma, asmute lupii sau tigrii să vă pustiască turmele. Când vi se naște un prunc, Îl zvârcolește, doar s‑o prăpădi. Ce Dumnezeu mai e și ăsta? Nu, ăsta nu este Dumnezeu din ceruri, nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]