362 matches
-
Sâmbătă 19 februarie (FĂURAR) Soarele răsare la 7,34 și apune la 18,09. De la începutul anului au trecut 50 de zile. Până la sfârșitul anului au rămas 315 zile. date astronomice 19-25 februarie 2005 l SOARELE: parcurge constelația PEȘTII, grăbește la răsărit 10 minute
Agenda2005-08-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283417_a_284746]
-
Sâmbătă 26 februarie (FĂURAR) Soarele răsare la 7,22 și apune la 18,18. De la începutul anului au trecut 57 de zile. Până la sfârșitul anului au rămas 308 zile. date astronomice 26 februarie - 4 martie 2005 l SOARELE: parcurge constelația PEȘTII, grăbește la răsărit
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
ei am fi cu toții mult mai săraci. De aceea, le dorim colegilor noștri de breaslă un călduros „La mulți ani! “ și multe succese în nobila lor muncă. Srboliub Mișcovici Redactor șef Material publicat în „Naša reč“ din 24 februarie 2005 Făurarul succesului Judecând după istoria presei timișorene, putem spune că 15 ani în viața unei publicații este o vârstă respectabilă (excepție făcând ziarele de partid, menținute în viață artificial). Astfel, săptămânalul „Agenda“ care a văzut lumina tiparului în 1990 și care
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig afară. Gătiți în straie tradiționale, băieți și fete merg la pădure să culeagă primele flori, gingășii ghiocei și
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
o zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel care-i tot stătea în preajmă Erau înfrigurați c-avea să vină iar năprasna de omăt din 13 Făurar! Rudarii nici nu știau vreun an în care asta să le fi lipsit, ferit-a! Și-n preajma zilei, dacă ei visau că tăvălugul a uitat să-i calce, își făceau cruci repezite de teamă că, dimpotrivă, sfârșitul Ăl Mare
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
gros covor în jos... * În urmă, oamenii aflați de față la izbăvire jurau că fuseseră aievea cele văzute! Și-au rămas încredințați de asta, mai ales că de-atunci zăpada n-a mai năpăstuit niciodată cătunul în ziua lui 13 Făurar. Tânărul dispăruse, luând cu sine pe veci furtuna argintoasă în goana cailor... Referință Bibliografică: Cai albi - Locul II la Concursul „Alb hoinar”, ediția a II-a, ianuarie-februarie 2016 - ÎNSEMNE CULTURALE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
fiul ei și-i pare Că nu are-asemănare. Preaiubitul Dragobete, Cel mult așteptat de fete, Păsările-n plai aduce Și le-ndeamnă să se-apuce Cuiburile să-și repare Chiar de astăzi, fiecare: „Că, vedeți? În calendar E sfârșit de făurar! Priviți câmpul, dragii mei, Este plin de ghiocei! Ia priviți, dragele mele, Ce mulțimi de viorele! Să nu vă-ndoiți de mine, Primăvara vine, vine!” Referință Bibliografică: DRAGOBETE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19
DRAGOBETE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383373_a_384702]
-
furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar. Timpul deapănă fuiorul și își toarce pleata Schimbă orele cu râvnă, o secundă-n alta; Se rotește-n loc cadranul, parcă stă pe loc Al său rotocol de vreme îi un cerc de foc. Soarele răsare-n fugă... și apune
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul.Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune?Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune;Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar,Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar.Timpul deapănă fuiorul și își toarce pleataSchimbă orele cu râvnă, o secundă-n alta;Se rotește-n loc cadranul, parcă stă pe locAl său rotocol de vreme îi un cerc de foc.Soarele răsare-n fugă... și apune făr' să
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
fiul ei și-i pare Că nu are-asemănare. Preaiubitul Dragobete, Cel mult așteptat de fete, Păsările-n plai aduce Și le-ndeamnă să se-apuce Cuiburile să-și repare Chiar de astăzi, fiecare: „Că, vedeți? În calendar E sfârșit de făurar! Priviți câmpul, dragii mei, Este plin de ghiocei! Ia priviți, dragele mele, Ce mulțimi de viorele! Să nu vă-ndoiți de mine, Primăvara vine, vine!” Referință Bibliografică: DRAGOBETE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2232, Anul VII, 09
DRAGOBETE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383124_a_384453]
-
natal, onestitatea pe care Constantin BRÂNCUȘI o prețuia ca pe nimic altceva, dându-i chip în capodopera sa din piatră cu contururi și sonuri arhaice: Cumințenia pământului. Ilarie Hinoveanu a fost totdeauna inspirat - ca poet, ca publicist și eseist, ca făurar de reviste și edituri, ca fervent om de cultură și animator cultural în sensul major al expresiei, ca om și cetățean pentru care spiritul civic, iubirea de istorie și glie străbună, devoțiunea față de Limba Română (patria dintâi a oricărui scriitor
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
își structurează barosanul volum în 12 cicluri, numele lunilor fiind transcrise după calendarul popular, nu după cel gregorian. Așadar, truver FiinD în zori de secol XXI, Theodor Răpan își intitulează cele 12 cicluri lirice astfel: I. Gerar. Taina lăuntrului; II. Făurar. Cămașa lui Nessus; III. Mărțișor. Scrisori din Amalthea; IV. Prier. Pascalia; V. Florar. Sonete In aqua forte; VI. Cireșar. Lacrimi de basileu; VII: Cuptor. Ars amandi; VIII. Gustar. Fructul oprit; IX. Răpciune. Lampa lui Aladin; X. Brumărel. Orb în lumină
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar. Timpul deapănă fuiorul și își toarce pleata Schimbă orele cu râvnă, o secundă-n alta; Se rotește-n loc cadranul, parcă stă pe loc Al său rotocol de vreme îi un cerc de foc. Soarele răsare-n fugă... și apune
ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383267_a_384596]
-
Făurar Elena Marin Alexe Mă strecor anevoie printre troiene, în pas cu amiaza care calcă strâmb, peste muțenia albă din jur. Simt în spate răsuflarea tăioasă ca de stilet, a vântului zămislit de Făurar în tainița văzduhului alb. Câteva dâre răzlețe
F?urar by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83353_a_84678]
-
Făurar Elena Marin Alexe Mă strecor anevoie printre troiene, în pas cu amiaza care calcă strâmb, peste muțenia albă din jur. Simt în spate răsuflarea tăioasă ca de stilet, a vântului zămislit de Făurar în tainița văzduhului alb. Câteva dâre răzlețe și timide promit zile senine, descărcate din desagii încăpători, țesuți la stative străvechi, în tinda înflorită a primăverii. Cine știe, dacă vor rămane doar promisiuni.. Poate că lacrimile fierbinți ale rugăciunilor au escaladat
F?urar by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83353_a_84678]
-
Desculți și uzi, Fetișcane Cozi plăvane Înfășate-n lungi zăvelci, O porneau în turmă bleagă Să culeagă Ierburi noi, crăițe, melci... Era umed în bordei Și tuleam și eu cu ei. I Tot așa o dată, iar, La un sfânt prin Făurar Ori la sfinții Mucenici, Târla noastră de pitici Odihnea pe creastă, sus, - Eu voinic prea tare nu-s: Rupt din fugă, Subt o glugă De aluni, pe buturugă, Odihnii Și eu curând... Vezi, atunci mi-a dat prin gând Că
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
iar pe cuget O bură de-nnoptate tristeți cădea mereu. Se-amestecase ceața din noi cu cea din slavă... Și, silnici, pașii noștri trezeau - o cât de rar! Ecouri fără nume, prin liniște buhavă Din acel trist și umed sfârșit de Făurar. Intrasem în penumbra stăpânitoarei unde Strivite-n vrăjmășia puterilor din jur, Nici sufletele noastre nu-și mai puteau răspunde Iar vorbele șoptite loveau greoi și dur. Hordii întregi de duhuri, lungi stoluri de destine Își împleteau în preajmă înfricoșatul rit
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Ei, ce spuneți acum? V-am convins că am de ce să mă bucur de vacanța la țară? Referință Bibliografică: SELECȚIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI / Marian
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
arghezieni consacrați. Cuvintele potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung șlefuită și cizelată, precum un făurar sau un meșter artizan se apleacă asupra obiectului muncii și ostenelilor sale. Homo artifex, Radu Botiș se dedică ardent Creației, într-o strânsă împletire cu vocația sa de teolog. Sălăjean din obârșii, clujean de formație intelectuală (licențiat al Universității Babeș-Bolyai
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
cuvinte - de la cei ce i-au fost apropiați / prieteni, buni colegi de condeie-săgeți, ori cu penițe de aur: Adrian Botez, Fl. Agafiței, Paul Spirescu s. a. - intru eternă pomenire a celui ce fu printre noi, din anul 1948 și până la 19 făurar 2013, distinsul profesor, scriitor și publicist, Mircea Dinutz. La fereastra rubricii Interviurile revistei „Contraatac“, cu amplă desfășurare, de la pagina 18 și până la pagina 36, își face apariția interviul în 11 „corole“ / „nuclee“ de întrebări-răspunsuri, ori, mai exact spus, Interviul luat
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > FULGI ȘI CUVINTE DE FĂURAR Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu un poem greu prins la brâu, ca și cu o piatră de râu, într-o seară târzie, liniștită, precum umbra unui vultur în
FULGI ŞI CUVINTE DE FĂURAR de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362544_a_363873]
-
de-acum înainte pe Eminescu cu „E” și cu doi de „e” - Emineescu, și să alcătuiesc în continuare poezii care la prima vedere par a fi desuete, perimate, afectate de uzură, precum Sfânta Scriptură. Referință Bibliografică: Fulgi și cuvinte de Făurar / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2238, Anul VII, 15 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FULGI ŞI CUVINTE DE FĂURAR de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362544_a_363873]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > FÂNTÂNA MEA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1143 din 16 februarie 2014 Toate Articolele Autorului 15 Făurar 2014 Fântâna mea e încă la amiază, Ferice dar de cel ce însetează, Drumețule, oricând din apa ei, Dacă ți-e sete-apleacă-te să bei! Nu-i căuta în adâncimi izvorul, Ci potolește-ți arșița și dorul, De va seca? să
FÂNTÂNA MEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364086_a_365415]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DIN DRAGOSTE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1141 din 14 februarie 2014 Toate Articolele Autorului 14 Făurar 2014 Dacă vrei sa fii iubit, iubește. Seneca Din dragoste vă scriu acest poem, Cu dragoste le-am scris aici pe toate Și așa în fiecare zi vă chem La masa mea, cea plină de bucate. Fără Dragoste nu-i
DIN DRAGOSTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364095_a_365424]
-
fără alai De patru nașe-mume, Fecior din flori, vlăstar de crai, A fost adus pe lume... Iar nașele ce l-au nășit, Patru minuni de zâne, L-au norocit și l-au ursit Numai cu daruri bune... Fiind sfârșit de Făurar, Întâia, Primăvara, I-a-nsămânțat în suflet har Să își iubească țara Cu prospețimea zorilor Și semenii de-o fire, Cu gingășia florilor, Cea plină de iubire, Să aibă parte, i-a ursit, Mereu de tinerețe, De boli și de dureri ferit
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]