4,085 matches
-
trebuincioase atât vouă cât și odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri! Astfel, dragele mele surori, nu fiți ingrate, ci sărbătoriți neîncetat, aduceți laude Celui ce vă copleșește cu atâtea faceri de bine... (27 0ct. 2003, Paris) Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viața mea și pe care acum încerc să-l învăț pe dinafară... Text copiat cu eforturi, la înghesuială, de pe o
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
curativă. Neacoperit de machiaj, coșul purulent din obraz se cere tămăduit. Istoria drogului poate fi privită ca o istorie a avataturilor conștiinței, corolarul unei făgăduințe neîmplinite: "...vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul". (Facerea 3:5) Afirmația biblică trasează perimetrul unei mizanscene pe care vor urca vraci șamanici, preoți cunoscători ai tehnicilor divinatorii, scriitori, muzicieni, medici, și toți aceia care și-au amanetat parcursul unui "destin apocrif", deci unei "farse metafizice". în aceste două
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
fi "una dintre cărțile fundamentale pentru analiza perioadei postbelice" (p. 922). Mi-a plăcut observația că romanul lui Dinu Săraru Dragostea și Revoluția are un stil "greoi, nemaleabil, rudimentar, didactic - ecou onest al limbii de lemn" (p. 947). Dar despre Facerea lumii nu am mai putea încheia astăzi atât de binevoitor. Ar fi fost de dorit ca unele descrieri să nu se încheie totuși cu judecăți critice tranșante, fie negative, fie pozitive. Înțelegem însă că sunt în ele și urmele unei
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
o parte, la cerebralizarea excesivă a scrisului, care despică firu-n patru, deci la întoarcerea spre eroul fără suflet, cobai al examenului interminabil, iar pe de altă parte la reașezarea în centrul atenției a unui egotism de creator-tehnolog, pentru care problemele facerii operei literare devin chiar substanța și rațiunea ei". O subtilă remarcă indică deturnarea, sub imperiul convenției în vogă, "a rosturilor și specificului unui gen", în direcția unei mode a... inconfortului, astfel cum am zice, în sectorul vestimentar, a unor veșminte
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
a cincea carte a lui Moise, în care, sunt reîntărite, expuse a doua oară legile și poruncile Patriarhului, vine din greacă, de la Deuce, care înseamnă doi, a doua oară" Deuteriul fizicii moderne fiind sub-particula fundamentală a atomului. Omonimie turburătoare. Clădirea, Facerea lumii, scoasă din viziunea ei metaforică, potrivită unei minți simple, mitice, începe să-i găsească temeiul adevărat. Povestea omenirii, așadar, merge frumos cu Isotopul constitutiv al hidrogenului, acel D doi O prezent în apa lumii peste ale cărei pustietăți Duhul
Deteronomul (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12699_a_14024]
-
în lumea francofonă literatura română și, de puțină vreme, conducerea revistei Atelier de traduction (la Editura Universității Suceava). Toate aceste dimensiuni dau doar o idee despre ce înseamnă traducătorul deplin și totuși în căutare perpetuă a centrului de aur al facerii creatoare, care este Irina Mavrodin. Trebuie să subliniem, de la bun început, că traducerea în viziunea Irinei Mavrodin nu este o teorie ce se cere aplicată, ci o practico-teorie, o reflecție izvorîtă dintr-o experiență care ținea seama de ea, modificînd-o
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
traducere îl constituie în 1983 un număr întreg din Cahiers roumains d'Etudes litteraires, coordonat de Irina Mavrodin, dedicat unei Poietici/Poetici a traducerii și care antrenează drept colaboratori marile nume ale domeniului din epocă. El impune ideea traducerii ca facere niciodată terminată, "poiesis" ca, orice adevărată creație, dar strînsă, ca în chingi, de constrîngeri inexorabile. De altminteri, dreptul traducerii de a sta lîngă creația autentică este mereu subliniat de traducătoarea lui Proust și Cohen, dar, totodată, poetă și eseistă cunoscută
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
în chingi, de constrîngeri inexorabile. De altminteri, dreptul traducerii de a sta lîngă creația autentică este mereu subliniat de traducătoarea lui Proust și Cohen, dar, totodată, poetă și eseistă cunoscută și răsplătită cu numeroase premii, care cunoaște așadar scrisul și facerea creatoare dinăuntrul lor. În cărți precum Modernii precursori ai clasicilor, Mîna care scrie, Uimire și Poiesis sau Cvadratura cercului, în studii și articole din Secolul XX, Convorbiri literare, România literară, semnate de Irina Mavrodin, sînt numeroase reflecții despre traducere și
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
ca un blamaj Rămâne progresul celor surzi Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Viitorul fluieră în prezent Trâmbițând uneori purtat de curent Dulce uneori, amar mereu Ca un strop de urină foarte greu Niciodată obosit, căutând trecerea Își face făcătorul facerea Face și desface Tot ce-i lipsit de greșeală Uneori tace Măcinat de boală Căutarea lui zero 18 (Pour Mörike) Ușor ca pana într-o dimineață crudă Trezit din beție după o noapte de cocleală Transpirația zgârie corpul fără trudă
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
fizică a Fiarei, a cărei înfățișare - oricât i-am pune noi la lucru împreună și zi de zi pe Dali și pe Picasso, împreună, - lucru depășind contorsionarea cea mai mare a formelor, până și ce a fost în stare întreaga Facere să inventeze și a cărei forță superioară Principiului însuși al Negației, al fratelui vitreg, detestat - face ca explozia tuturor bombelor posibile, americane, rusești , să se audă ca un mic - mic pocnet de sticlă de șampanie destupată. Explozie despre care fiii
Apocalipsa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12283_a_13608]
-
Domnul pe toată fața pământului... *** Sursa diferențierilor etimologice de pe glob pare să se datoreze acestui incident, avându-se în vedere urmările spectaculoase rezultând din sabotarea, - în sens pozitiv, ținând cont de intenții, - a sfidătoarei construcții... Interesant este faptul că relatarea Facerii, ajungând la această acțiune provocătoare, grandomană, tipică omului, capătă ceva comic, o însușire tipică lui. E ca și cum Ființa supremă ascunsă în noi ar înțelege deodată și ar încerca să experimenteze acest cusur.
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
ucide, pedepsit desigur de Cel de sus, însă cu o dispoziție blândă, surprinzătoare pentru noi, justițiarii, de a nu fi totuși ucis, oriunde va fi găsit, ...ca și cum ar avea circumstanțe atenuante.. De fapt, e vorba de cel dintâi ucigaș de la Facerea lumii. Savanți ecologi, și nu numai, au observat, studiind activitățile din cuiburile de păsări, că unele odrasle, golașe, se luptă între ele, pentru supraviețuire... Dacă, de pildă, mâncarea, adusă tot timpul în cioc de părinți, se împuținează, puii hămesiți își
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
și de cărturari temeinici. Nu mai spun ce greu le vine cititorilor de rând ai jurnalisticii populare, ... ai unui EVZ, să spunem, ori populațiilor băștinașe din oceanul Pacific. M-am gândit, așadar, că pentru cititorii de rând de azi, o Facere a lumii pe înțelesul tuturor, - în felul în care se cerea înlocuirea latinei oficiale, mai greu de citit pentru omul simplu, deprins cu germana, cu engleza, vorbite la vremea aceea, - ar trebui folosită o limbă cât mai curentă, în genul
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
și l-aș aminti aici în primul rând pe Faulkner, - înrâurire structurală, stilistică, mai degrabă, nu metafizică așa cum întâlnim la marii prozatori ruși ai secolului al XIX-lea ; ...vreau să spun că o astfel de întreprindere literară, ipoteticul scenariu al Facerii nici nu ar fi greu de înfăptuit, bineînțeles nu în felul propagandei cunoscute... Forța, expresivitatea Cărții Sfinte fiind copleșitoare. Exemple?... Deschidem Biblia Cap. 1 lumii. 1. ...La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul 2. Și pământul era netocmit și
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
Dumnezeu că e bine... (ca un meșter atent) 9. Și a zis Dumnezeu: "Să se adune apele cele de sub cer la un loc și să se arate uscatul!". ȘI A FOST AȘA... (Comunicat laconic). Cine se mai îndoiește de această FACERE, spunând că este un basm, o copilărie, față de ultimile cuceriri ale științei, de explorare a cosmosului, dă dovadă el însuși de naivitate. Una mai mare fie chiar și decât a celui ce crede ad litteram narația supremă. Pentru că, fără această
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
greu de conceput. Exponent spiritual al vieții pe care se străduia a o capta prin oralitate, din încredințarea că textele noastre ne limitează, ne opresc la un moment dat elanul, ne știrbesc autenticitatea, în timp ce viața, indubitabil superioară lor, e neîncetată facere, prefacere, fertilitate, Nae Ionescu a rămas pe meterezele încleștărilor vieții, aidoma unui erou de dramă. Alcătuirea ființei sale, din lumini și umbre, din tensiuni între aspecte măcar aparent contradictorii, nu reprezintă ea însăși un indice seducător al vitalului nesățios de
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
este, din nou, lovitura, cu o poveste valabilă în orice timp supra-sofisticat și complicat, cel de azi, să spunem, putînd aparține, la fel de bine, și lui "ieri" sau lui "mîine". În egală măsură. O poveste despre iubire, interese, orgolii, trădări, înșelăciuni, facerea și desfacerea cuplurilor, despre artă și moduri posibile de a o face. O poveste de oriunde și de oricînd. Dimensiunea aceasta, ieșirea din clișeele unui spațiu sau al unui timp anume mi-a creat senzația că mă plimb lejer și
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
Mihai Bădic A fost odata ca-n povești, a fost, chiar ca niciodată, un tărâm minunat, blagoslovit de Dumnezeu. Oamenii care s-au născut acolo povesteau cu gura lor - nu se știe de unde au aflat - că, la Facere, Sf. Petru, preocupat să nu se săvârșească vreo nedreptate, l-a întrebat pe Creator de ce îngrămădește atâtea frumuseți într-un singur loc. Răspunsul ar fi sunat cam așa: "Ai răbdare Petre! Imediat voi face și oamenii!" Nimeni nu poate garanta
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
recomandă gestul sau fapta milostivă, ci mai mult, rămâne în cei care-și împărtășesc reciproc iubirea: „De ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne întru noi și dragostea Lui în noi este desăvârșită” (I In. 4, 12). În cartea biblică Facerea (Fac. 18), observăm cum ospitalitatea lui Avraam față de cei trei călători care-l vizitează la stejarul Mamvri ilustrează o paradigmă recomandată de atitudine binevoitoare. Primindu-i pe cei trei Tineri, Avraam Îl primește pe Dumnezeu Însuși, fapt ce îl învrednicește
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
trei Tineri, Avraam Îl primește pe Dumnezeu Însuși, fapt ce îl învrednicește să primească un fiu și să devină părinte al unei descendențe atât de numeroase precum stelele cerului și nisipul mării. Pe de altă parte, capitolul următor din cartea Facerii (19) arată că nerespectarea legii ospitalității reprezintă un act grav ce atrage pedeapsa divină. Și peste secole, Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Evrei, îi îndemna astfel pe creștini, amintind episodul avraamic: „Primirea de oaspeți să n-o uitați căci
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
gura Ofeliei cuprinsă de nebunie) este fată de brutar - a fost mai întâi unul din versurile surrealiste ale lui Shakespeare, devansând curentele literare și, totodată, înfruntând timpul, smălțându-l cu un pumn de stele nesolidificate încă, aruncate peste el în flăcările Facerii. * Nebunia, modernă, ca dereglare a minții, bine, cu mult efect condusă... Nici nu s-ar fi putut găsi o consecință mai potrivită ca pasărea nopții concepută de meseriașul asistând la coacerea Pâinii. Ar putea fi parola unei literaturi noi, cu
Bufnița,fata brutarului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11434_a_12759]
-
fugărește miei, și nu pentru că la cincizeci și trei de ani n-ar mai avea condiție fizică, are, face gimnastică aerobică de cîteva ori pe săptămînă, fetița a cunoscut prea multe - dragostea, matematicile, drobul de Paște, tocurile cui și cele pătrate, durerile facerii, șoferia, divorțul" (p. 49). Oarecum paradoxal, deși nu este, cîtuși de puțin, un roman autobiografic, Degete mici are un personaj memorabil: naratorul însuși. Departe de prototipul naratorului omnisicient din secolul al XIX-lea, acesta este un om obișnuit, care nu
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
Este condamnabilă împreunarea pentru plăcere, nu cea pentru procreație. Nu faptul în sine, ci abaterea de la rânduiala lui constituie o rușine, faptul fiind chiar binecuvântat de Dumnezeu: «Creșteți și vă înmulțiți», fiind 24 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XVIII, III, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 213. 25 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 270. 147 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 22, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, București, 1989, p. 263. 149 Ibidem, p. 259. 150 Sf. Grigorie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
gregare. în Evul Mediu muzica era consecința unor trăiri spirituale intense, la înălțimea creierului, ca ecou de vrajă al dependenței de divinitate. Cîntul gregorian constituia măsura readucerii în auzul interior a efuziunilor acelor zile apuse cînd natura înconjurătoare își dezvăluia facerile nopților, facerile zilelor, și cînd lumea trăia cu pasiune taina veșniciei, crezînd nețărmurit în viața care vine. Astăzi, pasiunea nestăpînită pentru aventurile senzoriale, dincolo de faptul că este dăunătoare pentru spirit, duce și la pierderea averii sufletești, precum și a diamantelor minții
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]