108 matches
-
poeziei, tragedia limbajului, scientismul poetic și multe altele. Semnalabil și în alte lucrări, comparativismul va monopoliza în Călătoriile epocii romantice (1972) structurarea materiei și perspectiva comentariului. Tendința autorului de a inventaria exhaustiv subiectul coboară pe alocuri observația critică în descripție factologică, fisurând densitatea stilului, care se va revigora abia în secțiunea de sinteză din final. Cultivată la romantici ca specie literară pentru comunicarea subiectivității, cartea de drumeție particularizează tipul călătorului instabil, multilateral și contradictoriu. Atenția exegetului se îndreaptă spre zonele explorate
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
române în Polonia (de la Vasile Alecsandri la Mihai Eminescu), contribuția specialiștilor polonezi și români la promovarea reciprocă a valorilor ori ecourile literare ale relațiilor istorice ș.a., toate dau măsura demersului întreprins de P. Implicarea afectivă, sesizabilă aici, atenuează uscăciunea enunțului factologic, realizând conturarea opiniei, fie ea critică sau admirativă. Următoarea carte, Studii polono-române (1994), are o alcătuire mozaicată, care trădează aceeași îngemănare între vocația de istoric și preocupările istorico-literare. Mai consistent și mai strict delimitat metodologic și tematic este capitolul Teme
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
V.A. Kaverin, Leonid Leonov, Galina Serebreakova ș.a. În lucrarea de debut, Opera lui Gogol în România, N. reconstituie răspândirea scrierilor gogoliene între hotarele spiritualității românești. Sinuozitățile receptării sunt explicate frecvent prin prisma împrejurărilor sociale și istorice. Sprijinite pe argumente factologice, comentariile conțin judecăți, critice sau laudative, asupra tălmăcirilor și intervențiilor interpretative. Nu o dată se operează comparații, indicându-se posibile înrâuriri, transmise către Mihai Eminescu ori către proza marilor clasici. Materia, criteriile de organizare și finalitatea, similare, configurează și a doua
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
mai adâncă a fenomenului literar, N. a făcut din lucrările sale adevărate depozite de informații, folosite cu abilitate în susținerea unor ipoteze interpretative. Viața lui Vasile Alecsandri, contribuția sa esențială în domeniul istoriei literaturii române, este o „biografie științifică” structural factologică, urmărind drumul vieții scriitorului prin reconstituirea minuțioasă a formației și personalității lui în cadrul frământărilor sociale ale epocilor pe care le străbate. „Noul” Alecsandri, un „om mare”, nu numai un „scriitor mare”, este în bună măsură rezultatul analizei obiective, precise, a
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
metodologic, cum e și firesc atunci când se Întâlnesc mai mulți autori, cu experiențe științifice și de viață particulare, unitatea ei fiind Întreținută pe linie de conținut - vizarea responsabilă a comunismului românesc -, ce poate satisface interese dintre cele mai felurite: curiozități factologice, resemnificări istorico-sociologice ale unor evenimente, antrenamente memorialistice desfășurate cu mult talent, cunoașterea unor noi modalități de identificare cazuistică, a unor mărci hermeneutice de interpretare a socialului, a noi artefacte metodologice sau reperajul unor electivități ideologice (inclusiv la nivelul autorilor) etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
estetice. Ocupându-se de opere din trecut, le analizează cu o curiozitate proaspătă, cu interesul și lipsa de prejudecăți proprii, de regulă, comentării operelor de actualitate. Istoria literară pe care o practică e una ce are drept scop nu inventarierea factologică, ci interpretarea operelor și „explicarea” lor, semnalarea elementelor privind geneza și evoluția unor poziții, estetici, viziuni, relevarea ocurenței și a circulației unor tematici, modalități și tehnici etc. Nu e o istorie anecdotică, pierzându-se în detalii, biografice sau de alt
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
în „zona” noului stat al slavilor de est (secolul al XII-lea) motivează așezarea unui mare număr de evrei în Polonia, unde, pentru o lungă perioadă, aveau să beneficieze de ospitalitatea cea mai liberală. Dacă vom ieși în afara acestor date factologice, vom recupera drama evreului rătăcitor. Însoțindu-l în istoria aventurilor sale prin orașele europene, pretutindeni unde picioarele „ar putea să-și afle odihnă”, și nu și-o află, vom descifra ceea ce Braudel numea „ubicuitatea comunităților evreiești”. La sfârșitul primului mileniu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sfârșit, zvonul miracolelor sale a fost destul de mare, deândată ce Sultanul Mahomet a avut curiozitatea de a vedea acest om și de a-l interoga el însuși. L-a adus pe regele evreilor în Serai. La rândul său, chiar dacă nu factologic, Montesquieu își aduce contribuția la o mai bună cunoaștere a lumii europene prin descifrarea structurilor politice și religioase, prin dezvăluirea principiilor dreptului civil și dreptului canonic, prin descoperirea principiilor dreptului politic și ale dreptului natural. El îi învață pe contemporanii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a achiziționat fondul de la Kapellenbibliothek, al cărui istoric coboară până în jurul anului 1300, precum și câteva fonduri particulare ale unor personalități transilvănene. Viața bibliotecii nu o vom putea înțelege fără a o conexa cu drumurile europene parcurse de fondator, cu elementele factologice ce ne ajută să vorbim de prezența culturală a cunoscutului om politic, cu atât mai mult cu cât experiența și activitatea sa sunt comparabile cu ale unui homo europaeus modern. Pregătit în mediul universitar german, la Halle și Jena, studiind
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Loga în calitate de director al școlilor naționale din Banat, în op. cit., p. 611. N. Bocșan, op. cit., pp. 193-196. Victor Neumann, op. cit., capitolul „Ștefan Stratimirović și istoria românilor”, pp. 71-84. I.D. Suciu, R. Constantinescu, op. cit., doc. nr. 74, pp. 151-152; pentru informațiile factologice legate de istoricul bibliotecilor sârbești din Secolul Luminilor am apelat la descrierile, bazate pe izvoare, făcute de cercetătorul iugoslav Bogoljub C. Cirković în Biblioteke Srpske pravoslavne crkve, Beograd, 1970. Ibidem, doc. nr. 79, p. 156; e vorba de contele Ladislau
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
panoramic Despre societatea vitelor eroine (1996) să exceleze într-un discurs satiric, demascator al sistemului social și politic din perioada dictaturii comuniste. Este mai degrabă un pamflet, scris cu nerv și vigoare, cu forță analitică, în care autorul preferă aglomerarea factologică, particularizând destinele contemporanilor. SCRIERI: Fântâna vulturilor, Cluj-Napoca, 1978; Întoarcerea fiilor, Cluj-Napoca, 1982; Vizitele necunoscutei, București, 1983; Călători ca apele, Cluj-Napoca, 1987; Iubește-ți clipa, Cluj-Napoca, 1991; Despre societatea vitelor eroine, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Mircea Popa, Istorie contemporană și romanesc
BOLOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285809_a_287138]
-
și aplicată, dar caducă sub anumite raporturi (Viziune și univers în noua dramaturgie românească, 1977). În general, demersul comentatorului e unul prin excelență didactic și nu aparține nici criticii literare propriu-zise, nici istoriei literare reconstitutive, cu recurs masiv la detaliul factologic. Profesoral, el oferă un fel de „lecture raisonnée”, o explicitare accesibilă a operelor și, implicit, o inițiere a cititorului în identificarea și mânuirea uneltelor analizei. Sunt relevate adecvarea la real a dramaturgiei, impactul asupra publicului și receptarea în mentalitatea epocii
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
pozitivului mobilizator, propagandistic. În continuare, autorul publică abundent în mai toate formele convenționale ale literarului, distanțându-se parțial de finalitatea pur ideologică a începutului. Tipul de notație și, implicit, viziunea de ansamblu sunt acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
proză - un Jurnal de uzină (1981), un volum de reportaje și interviuri (Steaua de pământ, 1985) și un roman (Semne particulare, 1988) - reprezintă, în fond, trei fațete ale unui demers unic: consemnarea, convențional literaturizată, cu nerv jurnalistic și oarecare autenticitate factologică, a unor biografii comune sau a unor fapte de muncă, în mediul vieții de șantier, de uzină etc. Tributul plătit comandamentelor propagandistice compromite în mare măsură rezultatul. Utopia profesorului Dunca (1983), semnat împreună cu Neculai Chirica, e un roman „polițist”, de
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
cheia interesului personal, vădind o ciudată inapetență pentru gândirea politică profundă. Istoria, nu numai cea literară, înclină să creadă că Maiorescu a fost nu doar strălucitul critic literar și logician, ci și un om politic de prim-plan. Și argumente factologice, de suprafață, sunt: Maiorescu a fost ales deputat, în mai 1871, pe 7 aprilie este desemnat ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, pe 1 mai numit agent diplomatic la Berlin; în 1881, formează gruparea politică junimistă, la 23 martie 1888
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
abstractă de dezechilibru în sistemul vieții. Economia nu va spera niciodată să configureze cristale ale cunoașterii. În fond, în reperele sale conceptuale, Economia nu configurează la modul vizibil, ca precipitare, iterațiile mulțimilor mandelbrotiene, reprezentări grafice ale stărilor economiei, în aliniamente factologice, cuvenindu-i-se (și convenindu-i-se) apelul la linii și suprafețe a căror arhitectură mai degrabă se dezvoltă cel mult bidimensional. Desigur, nu este o arhitectură săracă, deși ca tip de activitate Economia are o responsabilitate în privința sărăciei. Reprezentarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a consecințelor ce acutizează perceperea ca nou a altui context pune accentul pe subiectivitatea procesului de schimbare, ca nivel de înțelegere și explicare a utilității de confort spiritual și material. Cele trei concepte, până la urmă, nu descriu evoluția ca istorie factologică propriu-zisă, ci ca traseu al conformării omului la tensiunile dintre condiția umană și natura umană, pe de o parte, și bioecosistemul global, pe de altă parte. Evident că aici se pot distinge și reperele extinse ale prefacerilor de civilizații, ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să nu gândească. Omul nu ascultă și nu înțelege decât atunci când cunoaște din propria lui experiență. Oamenii (Nietzsche, Valéry etc.) învață și în sens contrar tot din istorie. Istoria, pentru că este o cunoaștere flexibilă, are ambele aspecte temporale: ireversibilul (nivelul factologic) și reversibilul (nivelul gândirii). Ideea de sens și cea de semnificație nu se pot susține decât pe un subiect istoric sau desprins din substanța istoriei; subiect care se exteriorizează în raport cu societatea și discursurile prin scrierile despre el. Interpretările și raporturile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
d-voastră, practicanta unui alt fel de discurs, cu alte repere teoretice. Aveați o deschidere către teoria literară, erați la curent cu teoriile recente ale criticii franceze, cu principiile retoricii. Era foarte interesantă și fertilă această trecere de la o prezentare factologică a textelor vechi, la o abordare de tip problematizant, ca aceea pe care ne-o propuneați prin modelul d-voastră. E.S.: Știți ce mi s-a întâmplat? Eu am trecut printr-o criză când am venit la catedră pe poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și claritatea expunerii, sobrietatea și eleganța stilului. Monografiile despre Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu, G. Călinescu și I.D.Sîrbu, la fel ca și micromonografiile din Singurătatea scriitorului, pun în lumină însușirile unui istoric literar de anvergură, pentru care documentarea factologică exhaustivă, deopotrivă în plan biografic/ existențial și estetic, este o condiție sine qua non, preliminară apropierii de textele investigate, apoi, cu spirit de finețe și inteligență disociativă. Fără îndoială, exegezele se nutresc dintr-un program de re-evaluare a marii noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
etice, instructive, didacticiste. E corectă această periodizare care a intrat de ani buni în manualele de școală sau nu? Să se fi produs atât de subit o trecere de la reușită la eșec, de la profesionalism la manierism? Nu intenționăm o reconstituire factologică și documentară a biografiei lui Slavici. Au făcut-o alții înaintea noastră. Ceea ce căutăm e un răspuns cu caracter exclusiv simptomatologic, lămuritor pentru criticul care așază într-o parte capodoperele și în alta maculatura, dar privește opera în ansamblu ca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
materialul de învățat, una dintre cele mai bune metode de a preveni însușirea lui mecanica este confruntarea cu cât mai multe surse, manuale, dicționare, enciclopedii etc. ¾ Când vă aflați în situația de a învăța o serie de materiale cu caracter factologic (denumirile, datele istorice, clasificările, enumerările etc.Ă încercați să stabiliți cât mai multe conexiuni între ele. ¾ Cel ce posedă multe cunoștințe, bine sistematizate are șanse să achiziționeze, fără mari eforturi, alte noi cunoștințe pentru a reuși să le clasifice diferențial
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
există alți doi-trei scriitori români ce pot fi considerați mai mari și mai îndreptățiți." (pag. 137) Critica lui Ion Simuț dă peste cap câteva dintre obișnuințele cititorului. Și, de cele mai multe ori, o face cu folos. Atunci când nu instrumentează o istorie factologică, ci una mentalitară, atunci când abandonează amănuntul precis pentru a se lansa în divagații și analize sociologice, atunci când partiționează locurile comune din jurul fiecărei analize cu miez, el reușește să fie un nemaipomenit critic de context. Actualitatea de dincolo de cărți, care, la
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
acest fel o marcă a identității, În raporturile cu alte colectivități. Cu alte cuvinte, după formula inspirată a colegului Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" , este vorba despre sărbătoare ca element creator de diferență și, totodată, ca sursă de conflict social. Materialul factologic pe care se sprijină demersul meu este extras din practici și texte românești (sau despre români), cu precădere din Transilvania, eșalonate pe parcursul secolelor XVII-XVIII. „Sărbătoarea” este un termen și un obiect de studiu pe care Îl Întâlnim destul de frecvent În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
277 (adică 33%) conțin articole, știri sau informații referitoare la Irlanda, grupate În 285 de texte. Această mare cantitate de text pe care am fișat-o, coroborată cu specificul informației de presă, m-au făcut să cred că simpla descriere factologică și impresionistă a materialului ar fi fost insuficientă. Pentru a prezenta acest bogat corpus de texte Într-un mod mai riguros, am recurs așadar, În paralel, și la o analiză prin procedee statistice. În primul rând, am avut În vedere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]