987 matches
-
item, am identificat o variabilă latentă prin analiza factorială a patru itemi din EVS 1999 (vezi variabila ANTIRISC, după modelul oferit în Voicu, 1999)14. Pentru a afla dacă există diferențe semnificative între mediile pe diferite arii culturale ale scorurilor factoriale ale acestei variabile, am rulat o analiză Anova (F=2,90). Cele mai orientate spre risc sunt ariile București-Ilfov, și Alba-Hunedoara, mediile acestora fiind semnificativ diferite față de zone din Moldova și Muntenia ca Botoșani-Vaslui, Buzău-Brăila sau Giurgiu-Teleorman-Ialomița-Călărași, care au o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tind să fie mai activi. Participarea civică manifestată prin acțiuni cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un boicot, la greve ilegale sau la demonstrații legale (pe care de asemenea am surprins-o printr-o variabilă latentă prin analiză factorială 19) este mai intensă la populația rurală masculină și de vârstă tânără și de asemenea în regiuni precum București, Muntenia, Crișana-Maramureș. Apartenența la asociații este în general scăzută în România, ruralul având, așa cum ne așteptam valori mai scăzute decât în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Europa. Această comparație arată că în România, nivelele de intoleranță sunt mai ridicate la toți itemii analizați. Aceasta este situația generală. Dacă particularizăm și încercăm să conturăm un tablou specific pentru diversele variabile socio-demografice, obținem date extrem de interesante. O analiză factorială realizată pe itemii din graficul de mai sus, arată că în cadrul toleranței față de alte persoane, sunt cuprinși de fapt trei factori (vezi tabelul 3.3), pe care i-am numit toleranță etnică și rasială, toleranță comportamentală și toleranță politică. Se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dobrogea, Crișana-Maramureș, Transilvania (probabil nu întâmplător, aici amestecul etnic fiind foarte pronunțat) și ariile culturale Constanța-Tulcea, Brașov-Sibiu și Cluj-Mureș. * Cele mai intolerante regiuni sunt Moldova, Muntenia și Oltenia (vezi graficul 3.3) Tabel 3.3: Tipuri de toleranță relațională (analiză factorială) KMO = 0,876 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 58,5 %, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 37,9 % 12,1 % 8,5 % Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului Factorul 1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul 3, cu itemii utilizați în realizarea acestui grafic) Pentru a înțelege într-o manieră sintetică în ce măsură se poate vorbi de tradiționalism, modernitate și postmodernitate în cele două sate, am rulat o analiză factorială comparativă (vezi tabelul 3.6). Am ales această metodă statistică, datorită faptului că ea decelează dimensiunile subiacente unui set de indicatori, astfel încât introducând indicatori relevanți pentru cele trei dimensiuni, analiza identifică la nivel practic dimensiunile ce stau la baza acelui
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
această facilitate (Neagu, Stanciu, 1996)-, rețea de gaz, telefon și cablu tv, pe când Ludoșul are doar rețea de telefonie fixă. Modernitatea gospodăriei a fost evaluată printr-un item ce viza dotarea cu aparatură modernă a locuinței. Tabel 3.5: Analiză factorială tradiționalism și modernitate în Tălmăcel și Ludoș Tălmăcel KMO = 0,710 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 47,4%, din care Primul factor Al doilea factor 30,7% 16,7% Factorul Indicatori (saturații) Descrierea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sociale supuse globalizării și în spațiul social al celor două sate, aflat la granița dintre tradiție și modernitate; Utilizând un demers comparativ, studiul analizează de asemenea modele de interacțiune și tradiții și obiceiuri care stau la baza comunității. Prin analiză factorială sunt decelate principalele dimensiuni pe care se construiește comunitatea în mentalitatea oamenilor din cele două sate. 2. COMUNITATEA ABORDĂRI TEORETICE ȘI EMPIRICE 2.1. Definiții ale comunității Conceptul de comunitate își are originea în Romantismul german și semnifică o "entitate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sat, dorința de a părăsi satul. Prelucrarea datelor a relevat însă o structură a dimensiunilor relevante pentru comunitate diferită de ceea ce ne așteptam. Astfel pentru a determina care sunt dimensiunile cele mai importante în analiza comunității, am realizat o analiză factorială, separat pe cele două sate studiate, care a relevat pentru fiecare din acestea trei factori (vezi tabelele 4.3 și 4.4). Se observă cu ușurință diferența între cele două comunități vizate: dacă dimensiunile referitoare la relația afectivă a subiecților
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
extrateritorialitate, există încă comunități foarte legate de tot ceea ce înseamnă pământ și cu oameni care nu pot concepe comunitatea din care fac parte în alt spațiu. Și în această privință, cele două Tabel 4.3 și 4.4. Rezultatele analizei factoriale pentru decelarea dimensiunilor comunității în Tălmăcel și Ludoș 4.3 Tălmăcel KMO = 0,734 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 39,3%, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 18% 12
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmăcel ideea de comunitate are mai multă consistență, este o realitate mai vie și mai actuală decât în Ludoș. Astfel, ludoșenii sunt semnificativ mai înclinați să admită că simt indiferență sau rușine față de satul lor (concluzie evidentă și în urma analizei factoriale). Ei sunt mai puțin mândrii de satul lor și afirmă într-o proporție semnificativ mai mare decât tălmăcenii că nu simt atașament pentru sat (de asemenea apropiere sufletească mai mică). Oamenii mai în vârstă însă, cu precădere cei din Tălmăcel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sus) și le adaugă informații noi, mai recente, și focalizate pe ruralul românesc. Pentru a agrega toți acești itemi legați de participare (din Barometrul Rural 2007, itemul E5) într-un singur factor 27, care reflectă asociaționismul, am rulat o analiză factorială (vezi tabelul 4.5). Existența unui singur factor permite calculul unui indice sumativ din cei opt itemi ai apartenenței (de la E 5-1 la E 5-8), pentru a putea obține o evaluare globală a apartenenței pe fiecare individ, într-o primă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în ruralul românesc în 2007. Astfel, 88,2% din eșantion se caracterizează prin lipsa completă a apartenenței, 7,7% aparțin unei singure rețele/asociații, și doar 4% sunt membri în două sau mai multe asociații/rețele. Tabel 4.5. Analiza factorială a apartenenței locuitorilor ruralului în diverse tipuri de rețele sociale E5. Dvs. sau cineva din gospodărie este membru al unui/unei... APARTENENȚĂ (saturații) Comunalități 1. Asociații agricole? 0,603 0,364 2. Consiliu/comitet parohial sau administrația bisericii ? 0,646
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau de gradul de dezvoltare al localității, apar câteva diferențe notabile. În primul rând, cum se informează oamenii, ce modalități preferă pentru a fi la curent cu proiectele administrației locale? Pentru a răspunde la această întrebare, am rulat o analiză factorială pe pachetul de itemi F13 din Eurobarometrul Rural 2005, legat de frecvența și tipul informării cetățe nilor. Analiza arată că există două tipuri de informare în legătură cu activitatea administrației locale, una directă și care presupune o implicare activă din partea locuitorilor și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și Arad-Bihor apelează mult mai frecvent la o informare pasivă decât locuitorii din alte arii culturale. În schimb locuitorii din Brașov-Sibiu și Bistrița-Năsăud-Sălaj resping puternic modalitățile indirecte, pasive de informare în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local. Tabel 4.8. Modelul factorial al tipurilor de informare în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local, în rural. KMO = 0,764 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 55,4%, din care Primul factor Al doilea factor 35,3% 23,5
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
locali (0,508) Participarea la ședințele Primăriei și Consiliului local (0,518) Factorul 2 Ascultarea posturilor de radio locale (0,796) Informare indirectă, pasivă Urmărirea emisiunilor posturilor tv locale (0,793) Lectura ziarelor locale (0,586) Sursa: prelucrare prin analiză factorială după Eurobarometrul Rural 2005 Concluzionând, și acceptând premiza că o informare mai activă și directă înseamnă în același timp o implicare mai intensă în viața comunitară, se poate afirma că Banatul și zona centrală a Transilvaniei, manifestă o astfel de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și Consiliului Local (iar valoarea de 1,04 a mediei arată cât de puternică este această preferință) și nu agreează informarea indirectă, pasivă (-0.02) Pentru a evalua și mai profund implicarea în comunitate, am analizat în același mod (analiză factorială urmată de calculul mediilor factorilor latenți rezultați, în funcție de aria culturală și stabilirea valorilor semnificative prin Anova) și pentru alte două seturi de itemi din Eurobarometrul Rural 2005: interesul pentru relația cetățenilor cu Primăria și Consiliul Local și utilitatea relației între
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
semnificative prin Anova) și pentru alte două seturi de itemi din Eurobarometrul Rural 2005: interesul pentru relația cetățenilor cu Primăria și Consiliul Local și utilitatea relației între aceștia pentru buna gospodărire a unei localități 30. În ce privește primul dintre ei, analiza factorială a arătat că există o variabilă latentă a interesului cetățenilor pentru relația cu Primăria și Consiliul Local, iar calculul mediilor acestei variabile latente în funcție de ariile culturale este prezentat în graficul 4.231. Se observă din grafic că aria Botoșani-Vaslui este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atitudine ambivalentă față de români (îi consideră răi, dușmănoși, bârfitori dar și harnici și cumsecade), opțiunile fiind împărțite în ce privește respectul nutrit pentru aceștia. În schimb există un consens puternic în respingerea de către rromi a propriei lor etnii. Tabel 5.11 Analiză factorială pentru determinarea dimensiunilor relevante pentru identitatea culturală în Tălmăcel și Ludoș KMO = 0,782 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 57,7 %, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 30 % 16
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să se spovedească (0,56) Obișnuiește să se roage (0,44) Factorul 3 Obișnuiește să îmbrace costumul popular (0,56) Dimensiunea simbolică Are costum popular specific satului (0,50) Sursa: cercetare proprie 4.3.3. Identitate etnică și culturală analiză factorială Criteriile enumerate mai sus au fost stabilite inițial, cu titlu exploratoriu, pe baza datelor teoretice, în scopul de a surprinde cât mai fidel posibil aspectele legate de identitatea culturală și etnică a celor două comunități. În același timp am încercat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identitatea culturală și etnică a celor două comunități. În același timp am încercat să surprindem și în alt mod nu doar teoretic și ipotetic dimensiunile esențiale ale identității culturale, și anume pornind de la datele cantitative. Am realizat astfel o analiză factorială asupra unor itemi relevanți pentru identitatea culturală surprinși în chestionar din care au rezultat trei factori (dimensiuni) vezi tabelul 5.11. Este interesant de remarcat că datele nu indică diferențe între cele două comunități referitor la dimensiunile relevante pentru identitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru identitatea culturală. Se observă de asemenea că prima dimensiune, cea pe care am numit-o tradițional-artistică, asigură ponderea cea mai importantă (30%) din variația totală explicată de model. Precizez că acest model al identității, așa cum rezultă el din analiza factorială, nu este generalizabil și la alte comunități rurale, ci își găsește funcționalitatea doar în cadrul celor două comunități studiate. 4.4. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice, la nivel național La nivel național, sunt extrem de puține date empirice actuale legate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
întâmplă în viața politică românească. Întrajutorare Oamenii din satul meu știu să se ajute unii pe alții atunci când e nevoie. Informare Sunt permanent la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. 5. Lista itemilor utilizați în analiza factorială În tabelul de analiză factorială În chestionar Comportament imitativ E bine ca oamenii să facă lucrurile așa cum le fac și ceilalți oameni din sat. Preferința pentru familie mare E mai bine să ai o familie mare cu mulți copii. Plasarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Întrajutorare Oamenii din satul meu știu să se ajute unii pe alții atunci când e nevoie. Informare Sunt permanent la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. 5. Lista itemilor utilizați în analiza factorială În tabelul de analiză factorială În chestionar Comportament imitativ E bine ca oamenii să facă lucrurile așa cum le fac și ceilalți oameni din sat. Preferința pentru familie mare E mai bine să ai o familie mare cu mulți copii. Plasarea intereselor satului înaintea celor proprii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Enciclopedică. Popa, Ioan. 1996. Țara Secașelor monografie folclorică. Centrul Județean al Creației Populare Alba, Alba Iulia. Popescu, Critian, Tiberiu, 2000. Istoria mentalității românești. Editura Universal Dalsi. Popper, Karl, R. 1996 [1954]. Mizeria istoricismului. București: Editura All. Portes, Alejandro. 1973. The factorial Structure of Modernity: Empirical Replications and a Critique, în American Journal of Sociology, vol 79, 1, pp. 13-44. Poznanski, Kazimierz. 1999. Teoria comparativă a tranziției: recesiune și redresare în economiile postcomuniste, în Polis, 4. Predescu, Sorin, Vlad. 2002. Reprezentarea socială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
27,2, semnificativ la pragul de 0,1. 18 KMO = 0,617, factorul unic explică 56,8% din variația variabilei latente 19 KMO = 0,841, factorul unic explică 76,6% din variația variabilei latente 20 Modernitatea gospodăriei, calculată ca scor factorial din toți itemii legați de aparatura casnică, din Eurobarometrul Rural 2005. KMO=0,948, factorul unic explică 70,8% din totalul variației. 21 Anova, F=3,408 semnificativ la p=0,1. 22 Eurobarometrul Rural a fost realizat în septembrie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]