140 matches
-
plasmocite. Odată cu pierderea contactului dintre epiteliu și dinte apare un șanț profund, iar suprafață radiculara permite colonizarea bacteriilor și formarea plăcii subgingivale. Aceste bacterii eliberează factorii chemotactici pentru leucocite care migrează, traversând stratul granular și formează un strat de celule fagocitare între suprafață plăcii microbiene și suprafață epiteliului pungii. Aceste leziuni stabilite pot progresa foarte lent sau pot rămâne staționare foarte mult timp. Din punct de vedere clinic acest stadiu se traduce prin existența pungilor parodontale. Stadiul IV: leziuni avansate în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
că agenți de contrast negativ, proprietățile superparamagnetice ale acestora determinând reducerea semnalului pe secvențele T2 și T2*, la nivelul structurilor cu celule Kupffer normale [19]. Țesuturile cu activitate reticuloendotelială scăzută, caracteristică tumorilor maligne (prin absența celulelor Kupffer sau scăderea activității fagocitare a acestora), apar hiperintense pe secvențele T2 după administrarea SPIO, fiind mai usor detectabile în contrast cu semnalul redus al parenchimului hepatic normal, care captează SPIO [18]. Examinarea RM în dublu-contrast (utilizând în cadrul aceleași examinări atât agenți de contrast extracelulari, cât și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
lanț, utilizând măsurile terapeutice specifice (18). 2. Capacitatea de apărare a diabeticului Numeroase studii experimentale au arătat că, printre factorii care scad capacitatea de apărare a diabeticilor se numără: alterările în funcția leucocitelor polimorfonucleare (diminuarea mobilizării și chemotaxiei; scăderea funcției fagocitare; scăderea aderenței leucocitare la peretele vaselor, proces ce declanșează cascada inflamatorie; activitatea bactericidă etc.), a monocitelor (capacitate scăzută de detectare a microorganismelor) precum și a imunității mediate celular (scăderea producției interleukinei-2 de către limfocitele T ori scăderea răspunsului celulelor NK la interferon
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
Golgi și granule de ribozomi dar nu conțin neurofibrile și nici corpusculi Nissl. La fel ca și restul nevrogliilor sunt celule ce se divid intens. Nevrogliile au rol de protecție, rol trofic, în fenomenele de cicatrizare ale țesutului nervos, rol fagocitar și de sinteză a tecii de mielină, celulele Schwann fiind implicate în formarea tecii de mielină atât din punct de vedere mecanic, cât și biochimic. Celulele Schwann se dispun în jurul tecii de mielină, fiecărui segment internodal corespunzându-i o singură
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
celulare conduce la ratatinarea celulei, condensarea cromatinei nucleare, clivajul unor proteine structurale sau funcționale, degradarea DNA-ului (și implicit a capacității de regenerare a celulei), fragmentarea celulei în „corpi apoptotici” delimitați de o membrană proprie, care vor fi înlăturați prin fagocitare de către celulele din jur. 4.2. Distrucția β-celulară în T1DM Caracterul acut al instalării acestui tip de diabet a condus la ideea că principalul mecanism distructiv β-celular operant este necroza celulară. Distrucția selectivă a celulelor β s-ar datora atacului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
prin plăgi toracice infectate [51]. Condițiile favorizante care fac posibilă aspirația particulelor infectante sunt:- suprimarea sau deprimarea mecanismelor de autoapărare locală ale tractului respirator ca: reflexul de închidere a glotei, reflexul de tuse, motilitatea bronșică, deprimarea barierei muco-ciliare, scăderea capacității fagocitare a macrofagelor alveolare;- alterarea stării de conștiență: narcoză, comă, ebrietate, somn, epilepsie, accident vascular cerebral, intoxicații cu sedative;- refluxul gastro-esofagian nocturn în boli esofagiene, hernii hiatale, etichetate și tratate ani de zile ca „astm bronșic”;- afecțiuni ale nervilor cranieni;- paralizii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
tusea spontană sau voluntară, deoarece aceasta provoacă colapsul expirator al porțiunilor proximale ale bronșiilor dilatate și implicit blocarea conținutului celor distale. Există rezerve în ceea ce privește administrarea fluidifiantelor și expectorantelor, deoarece sputa acestor bolnavi este fluidă datorită enzimelor hidrolitice produse de celulele fagocitare care, datorită stagnării secrețiilor, își pot exercita acțiunea de distrugere a structurii gelului. Sputa devine astfel mai puțin vâscoasă decât în astm sau în bronșita cronică. Dacă totuși se consideră necesară fluidificarea secrețiilor se pot folosi: iodura de potasiu, clorura
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
de celulele apoptotice către macrofage, acele mesaje care le invită să vină la fața locului și să le fagociteze (semnalele eat-me = mănâncă-mă). Unul dintre aceste semnale este eliberarea de fosfatilserină (PS), recognoscibilă de către receptorii PSR situați în membrana celulelor fagocitare. CD14, CD36, LRP1 ș.a., sunt alte enzime-mesaj prin care celula apoptotică care a suferit deja distrucții interne, le invită pe macrofage să o înghită. În dreapta, celula apoptotică este colorată în oranj. Dacă aceste aspecte, ca și semnificația biologică a apoptozei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
abia debutează. Proteinele citosolului sunt și ele clivate de caspaze. Se produc astfel rupturi ireversibile atât ale laminei cât și a altor structuri proteinice din celula vie, care se dezagregă rapid și „curat“, cadavrele fiind repede preluate și digerate prin fagocitare. În fig. 4-21 se observă (de la dreapta la stânga) faptul că apoptoza debutează prin blocarea la nivelul mitocondriei (în cazul căii intrinseci) a semnalelor de supraviețuire (antiapoptopice). Canalele de primire a acestor semnale sunt blocate. În schimb, în registrul din mijloc
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
granulare, înzestrate cu funcții citotoxice. Ele își exercită rolul de apărător al homeostaziei imune și o fac în mod nespecific, adică nu sunt instructate să atace un anumit antigen ci orice fel de non-self. Sunt astfel caracteristice, ca și celulele fagocitare, a ceea ce se numește imunitate naturală înnăscută a organismului. Limfocitele NK descoperite în anii ’70, au pe suprafața lor mai multe tipuri de receptori, unii cu rol activator, alții inhibatori. Mai cunoscuți sunt CD94, Ly49 (receptorul clasic pentru celulele prezentatoare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
e debarasarea organismului de detritusurile celulare și au numit în derâdere macrofagele „gunoierii lui Mecinikov“. Unele aspecte ale proceselor imunitare implicate în oncogeneza virală citokine mitogene, metaloproteinaze protumorigene, anumite citokine imunosupresoare inclusiv blocante ale mecanismelor apoptotice etc. (fig. 7-11). Celulele fagocitare care au înglobat antigenul îl digeră, fărâmițându-l în fragmente polipeptidice mici (lanțuri de cca. 18-20 de aminoacizi). Aceste fragmente sunt încărcate într-un fel de containere moleculare specializate în transportul lor, mai exact în moleculele MHC clasa a II
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
are loc activarea cascadei complementului seric, pe cele două căi. Faza a 3-a, efectoare, se caracterizează prin intervenția enzimelor pro-teolitice, lipolitice și glicolitice asupra agentului agresiv, a anticorpilor citotoxici activatori ai unității de atac membranal a complementului, a celulelor fagocitare, a limfocitelor T citotoxice și a celulelor NK. Alterarea agentului străin conduce la neutralizarea sa și a produșilor secretați de acesta. Procesul efector acționează Însă și asupra structurilor endotelialoconjunctive proprii, rezultând detritusuri afuncționale, grupuri de celule moarte, radicali toxici. „Curățirea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
componente ale celulei. Ei determină, în special, peroxidarea lipidelor membranei celulare, agregarea proteinelor și alterarea moleculei de ADN, cu mutații ori cu clivarea acesteia [Wolff et al., 1986; Davies et al., 1987; Imlay și Linn, 1988]. Pe lângă formarea ROS, celulele fagocitare au capacitatea unică de a genera oxidanți clorurați, prin acțiunea mieloperoxidazei, care, în prezența clorului (Cl), convertește H2O2 la acid hipocloros (HOCl) [Klebanoff, 1992]. Acidul hipocloros este specia cea mai toxică și cea mai reactivă produsă de leucocite. ținta sa
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
descuamare, expun componentele peretelui și accelerează evoluția modificărilor morfologice ale celorlalte componente. Pentru țesutul muscular neted al tunicii medii, procesele de hipertrofie și hiperplazie pot asocia modificări în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
secțiunile pentru microscopie electronică, datorită cărora lipidele intraluminale migrează prin perete și se depun intracelular - fapt care ar putea explica procesul tromboflebitei superficiale clinice, care uneori complică cazurile de vene varicoase. În opinia noastră, celulele endoteliale ar putea dezvolta proprietăți fagocitare, fagocitând lipide - dar acesta ipoteză trebuie confirmată. Nu au fost observate însă aspecte de degenerare și descuamare, asociate cu prezența celulelor sanguine în interiorul peretelui venos. Astfel, putem aprecia că severitatea leziunilor ultrastructurale inițiate de stress-ul hemodinamic devine ulterior dependentă de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și la periferia celulei, cresc în volum și număr, se unesc și ocupă citoplasma, care persistă doar sub forma unui inel periferic. Se creează astfel o secvență continuă, care determină degenerarea și distrugerea altor celule musculare netede. În contextul activității fagocitare, au fost identificați corpii fantomă (eng. ghost bodies) - reprezentând resturi ale celulelor musculare netede degradate (Wali, Eid, 2001). Constituirea acestor structuri începe prin apariția de vacuole la periferia celulei, după care ele se extind la suprafața celulei - cu care mențin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
organizat în grupuri mici (Staubesand, 1977, Jurukova, Milenkov, 1982, Wali, Eid, 2001). Ca un indicator al proceselor degenerative, celula musculară netedă poate conține și corpi mielinici (Wali, Eid, 2001). Rezultatele noastre sunt în concordanță cu datele existente în literatură. Potențialul fagocitar a fost pus în evidență prin identificarea a numeroși lizozomi în citoplasmă, iar degradarea celulelor musculare - prin prezența de celule musculare netede cu citoplasmă fragmentată, în curs de dezorganizare. Alte modificări ultrastructurale observate în studiul realizat, anume îngroșarea laminei bazale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
imun umoral sau limfocitar B 141. Imunodeficiențele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T 142. Imunodeficiențele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T și B 143. Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE 144. Imunodeficiențele primare prin deficite ale funcției celulelor fagocitare 145. Imunodeficiențele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement 146. Imunodeficiențe secundare malnutriției și de cauză iatrogenă 147. Imunodeficiențe secundare unor boli infecțioase și maligne 148. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunopatologie 149. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie 150. Afecțiunile
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
27. Determinarea componentelor sistemului complement: 500 28. Determinarea C1-INH: 100 29. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare umorale: 200 30. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare celulare: 200 31. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare ale celulelor fagocitare: 200 32. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențele dobândite: 300 33. Teste de laborator avansate/de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor: 50 34. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300 35. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 100 36
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
imun umoral sau limfocitar B 141. Imunodeficiențele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T 142. Imunodeficiențele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T și B 143. Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE 144. Imunodeficiențele primare prin deficite ale funcției celulelor fagocitare 145. Imunodeficiențele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement 146. Imunodeficiențe secundare malnutriției și de cauză iatrogenă 147. Imunodeficiențe secundare unor boli infecțioase și maligne 148. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunopatologie 149. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie 150. Afecțiunile
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
27. Determinarea componentelor sistemului complement: 500 28. Determinarea C1-INH: 100 29. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare umorale: 200 30. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare celulare: 200 31. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare ale celulelor fagocitare: 200 32. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențele dobândite: 300 33. Teste de laborator avansate/de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor: 50 34. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300 35. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 100 36
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
imun umoral sau limfocitar B 141. Imunodeficiențele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T 142. Imunodeficiențele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T și B 143. Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE 144. Imunodeficiențele primare prin deficite ale funcției celulelor fagocitare 145. Imunodeficiențele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement 146. Imunodeficiențe secundare malnutriției și de cauză iatrogenă 147. Imunodeficiențe secundare unor boli infecțioase și maligne 148. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunopatologie 149. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie 150. Afecțiunile
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
27. Determinarea componentelor sistemului complement: 500 28. Determinarea C1-INH: 100 29. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare umorale: 200 30. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare celulare: 200 31. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare ale celulelor fagocitare: 200 32. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențele dobândite: 300 33. Teste de laborator avansate/de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor: 50 34. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300 35. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 100 36
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
imun umoral sau limfocitar B 141. Imunodeficiențele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T 142. Imunodeficiențele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T și B 143. Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE 144. Imunodeficiențele primare prin deficite ale funcției celulelor fagocitare 145. Imunodeficiențele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement 146. Imunodeficiențe secundare malnutriției și de cauză iatrogenă 147. Imunodeficiențe secundare unor boli infecțioase și maligne 148. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunopatologie 149. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie 150. Afecțiunile
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
27. Determinarea componentelor sistemului complement: 500 28. Determinarea C1-INH: 100 29. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare umorale: 200 30. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare celulare: 200 31. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare ale celulelor fagocitare: 200 32. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențele dobândite: 300 33. Teste de laborator avansate/de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor: 50 34. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300 35. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 100 36
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]