KorAP: Find »[drukola/base=failibilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

107 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285

realitate ca întreg sau despre fenomenele care implică participare umană. Atunci când noi înșine luăm parte la evenimentele la care reflectăm, situația devine din ce în ce mai complexă. Nu numai cunoașterea noastră e incompletă, ci mai important este faptul că înțelegerea noastră imperfectă sau failibilitatea devine parte a realității. Nu ne putem baza doar pe cunoaștere când luăm decizii. Realitatea nu este un dat independent, ci o funcție a deciziilor noastre. Ca atare, acestea din urmă nu pot corespunde acțiunilor pe care le-am întreprinde

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
încoace, dar nici unul nu a funcționat așa cum era prevăzut. Este timpul să admitem că propria capacitate de înțelegere a realității este inerent imperfectă și că deciziile noastre sunt menite să aibă consecințe nedorite. Epoca rațiunii trebuie să cedeze locul epocii failibilității, lucru care ar constitui un progres. Din păcate, am lăsat în urmă epoca rațiunii fără să ne împăcăm cu gândul failibilității noastre. Valorile și realizările Iluminismului sunt abandonate, fără ca altceva mai bun să le ia locul. în științele socioumane, cu excepția

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
inerent imperfectă și că deciziile noastre sunt menite să aibă consecințe nedorite. Epoca rațiunii trebuie să cedeze locul epocii failibilității, lucru care ar constitui un progres. Din păcate, am lăsat în urmă epoca rațiunii fără să ne împăcăm cu gândul failibilității noastre. Valorile și realizările Iluminismului sunt abandonate, fără ca altceva mai bun să le ia locul. în științele socioumane, cu excepția economiei, atitudinea față de realitate a ajuns la polul opus. Idiomul postmoderm nu mai recunoaște realitatea, ci doar narațiunea. Cred că această

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
și loialitate depline în lupta contra terorii, dar rezultatele politicii lui sunt foarte diferite de ceea ce i-a făcut pe oameni să creadă. Suntem datori să încercăm să înțelegem relația dintre gândire și realitate și să învățăm să ne acceptăm failibilitatea. Failibilitatea Noțiunea de failibilitate are o conotație negativă. într-adevăr, fiecare pas pe care-l facem spre înțelegerea raportului dintre gândire și realitate are o nuanță negativă, pentru că presupune îndepărtarea de perfecțiune. însă interpretarea negativă este ea însăși o manifestare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
loialitate depline în lupta contra terorii, dar rezultatele politicii lui sunt foarte diferite de ceea ce i-a făcut pe oameni să creadă. Suntem datori să încercăm să înțelegem relația dintre gândire și realitate și să învățăm să ne acceptăm failibilitatea. Failibilitatea Noțiunea de failibilitate are o conotație negativă. într-adevăr, fiecare pas pe care-l facem spre înțelegerea raportului dintre gândire și realitate are o nuanță negativă, pentru că presupune îndepărtarea de perfecțiune. însă interpretarea negativă este ea însăși o manifestare a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
lupta contra terorii, dar rezultatele politicii lui sunt foarte diferite de ceea ce i-a făcut pe oameni să creadă. Suntem datori să încercăm să înțelegem relația dintre gândire și realitate și să învățăm să ne acceptăm failibilitatea. Failibilitatea Noțiunea de failibilitate are o conotație negativă. într-adevăr, fiecare pas pe care-l facem spre înțelegerea raportului dintre gândire și realitate are o nuanță negativă, pentru că presupune îndepărtarea de perfecțiune. însă interpretarea negativă este ea însăși o manifestare a failibilității noastre; recunoașterea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
Noțiunea de failibilitate are o conotație negativă. într-adevăr, fiecare pas pe care-l facem spre înțelegerea raportului dintre gândire și realitate are o nuanță negativă, pentru că presupune îndepărtarea de perfecțiune. însă interpretarea negativă este ea însăși o manifestare a failibilității noastre; recunoașterea acesteia din urmă are o dimensiune pozitivă care ar trebui să compenseze pierderea unei perfecțiuni iluzorii. Imperfecțiunea poate fi îndreptată, iar acest lucru nu este valabil doar la nivelul gândirii noastre, ci și în realitate. Dacă înțelegerea perfectă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
esențialmente optimistă - dar trebuie să recunosc că, pe măsură ce înaintez în vârstă și văd că progresez încet cu interpretarea mea, îmi pot pierde speranța. Mi-am construit o viziune coerentă și consecventă despre lume bazată pe principiile interdependente ale reflexivității și failibilității, care nu este nici perfectă, nici completă, dar care m-a ajutat să progresez mult în înțelegerea realității și participarea la evenimente. M-a călăuzit atât în activitatea de pe piața finaciară, cât și în cea filantropică. Nu pot judeca în ce măsură

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
conștienți de capacitatea noastră limitată de înțelegere, însă nu pe aceasta s-a bazat Constituția - un element important, demn de reținut. Democrația americană precedă conceptul de societate deschisă. Constituția este un produs al epocii rațiunii, iar societatea deschisă aparține epocii failibilității. Diferența dintre cele două a condus la un rezultat surprinzător: America e o societate deschisă care nu înțelege acest concept în totalitate; dacă l-ar fi înțeles, George W. Bush n-ar fi putut câștiga atâta popularitate. După cum voi susține

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
în cele ce urmează, avem multe de învățat despre noțiunea de societate deschisă. Faptul că aceasta constituie un concept epistemologic constituie o sursă de avantaje și dezavantaje. Principalul punct forte este faptul că societatea deschisă e legată de noțiunile de failibilitate și reflexivitate, oferind astfel o imagine coerentă a lumii fără a cădea în capacana ideologiei dogmatice. Principalul dezavantaj este că ignoră relațiile de putere, ce au un rol atât de mare în desfășurarea evenimentelor. Am înființat o rețea de fundații

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
numita „doctrină a unității metodei științifice”, adică faptul că aceleași metode și criterii se aplică și în studiul ordinii sociale, și în cel al fenomenelor naturale. Cum de este posibil acest lucru? Participanții din sfera socială acționează în virtutea înțelegerii imperfecte. Failibilitatea lor introduce un element de incertitudine în aria socială, care nu afectează studiul fenomenelor naturale. Trebuie să admitem această diferență. Am încercat să exprim distincția respectivă cu ajutorul conceptului de reflexivitate. Noțiunea de autoreferențialitate a fost deja analizată pe larg. însă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
că toate culturile sunt construite pe astfel de erori. Le-am numit fertile pentru că se dezvoltă și produc rezultate pozitive înainte ca deficiențele să iasă la lumină; sunt erori deoarece capacitatea noastră de înțelegere a realității este, în sine, imperfectă. Failibilitatea noastră arată că organizarea socială nu poate fi bazată doar pe rațiune sau cunoaștere, ci trebuie să încorporeze și subiectivitatea participanților, care, cumulată, dă ceea ce numim în mod normal „cultură”. Aceasta e motivul pentru care susțin că toate culturile sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
proces și o atitudine critice. Cât de mult contează gândirea critică în alte domenii, unde incertitudinile sunt mult mai mari? întrebarea conduce la noțiunea de societate deschisă, care e bazată pe acceptarea faptului că nimeni nu posedă adevărul ultim. Postulatul failibilității radicale Voi prezenta în detaliu conceptul de societate deschisă în următorul capitol, dar, înainte de aceasta, intenționez să aduc încă un argument referitor la înțelegerea imperfectă sau failibilitate. Sunt de acord în general cu poziția lui Popper, dar am făcut un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
care e bazată pe acceptarea faptului că nimeni nu posedă adevărul ultim. Postulatul failibilității radicale Voi prezenta în detaliu conceptul de societate deschisă în următorul capitol, dar, înainte de aceasta, intenționez să aduc încă un argument referitor la înțelegerea imperfectă sau failibilitate. Sunt de acord în general cu poziția lui Popper, dar am făcut un pas mai departe. El spune că putem greși, pe când eu formulez ipoteza de lucru că în mod sigur vom greși. Acesta este ceea ce numesc postulatul failibilității radicale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
sau failibilitate. Sunt de acord în general cu poziția lui Popper, dar am făcut un pas mai departe. El spune că putem greși, pe când eu formulez ipoteza de lucru că în mod sigur vom greși. Acesta este ceea ce numesc postulatul failibilității radicale, bazat pe următorul argument: suntem capabili să cunoaștem unele aspecte ale realității, dar, cu cât înțelegem mai mult, cu atât rămâne mai mult de înțeles. în confruntarea cu această țintă mobilă, probabil vom suprasolicita cunoștințele acumulate, extinzându-le în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
set de circumstanțe la altul și este aproape inevitabil ca procesul să nu meargă prea departe, lucru care se poate observa în metoda științifică. Știința este o metodă foarte bună de a acumula cunoștințe. Ca atare, pare să contrazică postulatul failibilității radicale, și anume acela că suntem sortiți greșelii. Datorită succesului științelor naturale, cele sociale au început să le imite în mare măsură. Să luăm teoria economică clasică, ce imită fizica newtoniană în felul în care folosește conceptul de echilibru. Pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
spre echilibru nu corespunde însă realității. Teoria așteptărilor raționale s-a străduit enorm să creeze o lume artificială în care să domine echilibrul, dar în lumea respectivă realitatea se conformează teoriei, și nu invers. în acest caz se aplică postulatul failibilității radicale. Chiar și atunci când nu au respectat regulile și standardele metodei științifice, gânditorii sociali au căutat să dea teoriilor o formă științifică pentru a fi acceptate. Sigmund Freud și Karl Marx susțineau amândoi că teoriile lor au influențat evenimentele din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
punct în care nu mai este validă. Să presupunem că obiecțiile mele la conceptele de echilibru general și așteptări raționale ar fi acceptate în mare parte și teoriile ar fi abandonate; atunci ele n-ar mai servi drept exemple pentru failibilitatea radicală. Aceasta arată eroarea fatală a postulatului meu: el nu este neapărat adevărat. Dacă Popper nu a mers suficient de departe, eu am ajuns prea departe. Nu suntem sortiți greșelii în orice situație. Concepțiile greșite pot fi corectate. Ce se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
greșite pot fi corectate. Ce se întâmplă atunci cu postulatul meu? Dacă ar fi fost o teorie științifică, s-ar fi dovedit falsă, deoarece, conform schemei lui Popper, un singur exemplu este suficient pentru a falsifica o teorie. Dar postulatul failibilității radicale nu e o teorie științifică, ci o ipoteză de lucru și, ca atare, funcționează foarte bine, evidențiind discrepanța dintre realitate și percepția participanților asupra ei și scoțând în evidență concepțiile greșite ca fiind factori cauzali în istorie. Aceasta duce

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
Aceasta duce la o interpretare particulară a istoriei, care poate fi revelatoare, ca în momentul de față. Pentru mine, lupta împotriva terorii reprezintă o concepție greșită sau o metaforă falsă, cu efecte cumplite asupra Americii și a lumii întregi. Ideea failibilității radicale este la fel de utilă pe piața financiară, indicând rolul concepțiilor greșite în procesele expansiune-recesiune. Ea ne ajută să căutăm eroarea din fiecare element construit, indiferent dacă e vorba despre o instituție sau despre o teorie. Totuși, nu ar trebui să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
nevoie de un cadru conceptual care se vrea a fi etern valabil, dar suntem datori să recunoaștem că este probabil ca universul să fie deformat și incomplet și, în consecință, necesită revizuire. Cadrul meu teoretic îndeplinește cerințele respective. Dacă postulatul failibilității radicale ar fi o teorie științifică, atunci s-ar autoinfirma, ca în paradoxul mincinosului. Postulatul failibilității radicale și ideea erorilor fertile sunt specifice modului meu de gândire. Deși aceste concepte par negative, nu sunt. Ceea ce e imperfect poate fi îmbunătățit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
recunoaștem că este probabil ca universul să fie deformat și incomplet și, în consecință, necesită revizuire. Cadrul meu teoretic îndeplinește cerințele respective. Dacă postulatul failibilității radicale ar fi o teorie științifică, atunci s-ar autoinfirma, ca în paradoxul mincinosului. Postulatul failibilității radicale și ideea erorilor fertile sunt specifice modului meu de gândire. Deși aceste concepte par negative, nu sunt. Ceea ce e imperfect poate fi îmbunătățit, failibilitatea radicală lăsând loc la nesfârșit pentru perfecționare. Societatea deschisă aduce speranță și creativitate, deși este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
radicale ar fi o teorie științifică, atunci s-ar autoinfirma, ca în paradoxul mincinosului. Postulatul failibilității radicale și ideea erorilor fertile sunt specifice modului meu de gândire. Deși aceste concepte par negative, nu sunt. Ceea ce e imperfect poate fi îmbunătățit, failibilitatea radicală lăsând loc la nesfârșit pentru perfecționare. Societatea deschisă aduce speranță și creativitate, deși este mereu amenințată, iar istoria plină de deziluzii. în ciuda terminologiei cu rezonanțe negative - înțelegere imperfectă, failibilitate radicală, erori fertile -, perspectiva mea asupra vieții este foarte optimistă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
par negative, nu sunt. Ceea ce e imperfect poate fi îmbunătățit, failibilitatea radicală lăsând loc la nesfârșit pentru perfecționare. Societatea deschisă aduce speranță și creativitate, deși este mereu amenințată, iar istoria plină de deziluzii. în ciuda terminologiei cu rezonanțe negative - înțelegere imperfectă, failibilitate radicală, erori fertile -, perspectiva mea asupra vieții este foarte optimistă, pentru că, din când în când, reușesc să aduc îmbunătățiri în lumea reală. Căutarea adevărului Rămâne întrebarea: care e semnificația schemei mele conceptuale? Pot demonstra relevanța personală. Căutarea adevărului prin intermediul unui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
susținând că și ideologii universale precum comunismul pot constitui o amenințare pentru o societate deschisă, dacă pretind că dețin adevărul absolut, discriminându-i, astfel, pe cei care nu sunt de acord. Autorul și-a construit argumentarea în favoarea societății deschise pe principiul failibilității, capacitatea noastră limitată de înțelegere. Karl Popper nu a dat o definiție societății deschise, deoarece nu agrea definițiile. Failibilitatea noastră ne spune că este probabil ca orice definiție să fie deformată sau incompletă, devenind așadar prilej pentru nesfârșite dispute legate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]