687 matches
-
-l zăresc pe rege, dar n-am reușit. Apăru doar după ce cortul său fu înălțat. Se înfățișă la porțile orașului urmat de comandanți și consilieri, kavhan și tarhan, ordonându-ne să ne predăm. Am fost impresionat de cum arăta. Călărea cu fală un armăsar murg și nu avea armură. Părul lung și negru îi era împletit în nenumărate cozi mici legate două câte două cu funde colorate. Fața, în ciuda ochilor alungiți și înguști, arăta bine, barba și mustățile erau mai curând scurte
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
din osteneală pedagogică, un obicei, rămîn, cu clasicismul lor care se topește în vîlva revoluției, în urma muzicii. Povestea vorbii, varianta interbelică, de pildă, cea din 1936, de la Scrisul Românesc, e îndreptarul unei lumi de petrecăreți, de inși hai-hui trăind cu fala unei înțelepciuni pe care nu o aplică, de "popi", în fond, avînd în gură numai snoave și-n fapte neorînduială. Lumea lui Nastratin Hogea, sfîntul care se împuținează pe măsură ce trăiește. Acestei lumi, salvîndu-l, o clipă, pe Anton Pann de obscuritatea
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
-i știe pe toți, tot anume, pre careli cum erau. Și erau mîndru, nici făce cheltuială țării, că era un moșneagu fără doamnă (frumos!). Și ave doi ficiori, beizadele, pre Antiohii și pe Dimitrie... (ostateci la Poartă). Dimitrie și Antohie. Fala culturii noastre. Poate că paginile cele mai cu miez și mai actuale ale Letopisețului sunt cele în care intră în scenă Petru cel Mare, prietenul lui Dimitrie Cantemir, - momentul Stănilești. Tată ignar al primului domnitor intelectual din istoria țărilor noastre
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
cursurile de reciclare în 1975 mă fac că ascult serios în sala speriată, dar ascult numai cu o ureche, cu carnetul pe genunchi, cu cealaltă atent la vocea mea interioară. Pe vorbitor îl cunosc. E Pipoton, nervosul, ideologul nărăvaș PIPOTON, fala dialecticii pe o parte că, pe de alta că... El face mai întâi elogiul agriculturii sovietice, că importa din America porumb, lăsându-i pe ceilalți să muncească, slăbiciunea lui Hrușciov, porumb adică, tocmai ce nu suporta Stalin, pentru că... pentru că porumbul
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
peste picior, de "conversiuni ale contrariilor" care ne duc gîndul la Pseudokinegeticos-ul lui Odobescu, la Nu-ul lui Eugen Ionescu. Grație gustului "nebunesc" pentru ludic ce-l marchează, Luca Pițu are darul de-a preface, după cum singur admite cu pitorescă fală, "cea mai searbădă idee într-o gaya scienza de o virilitate care poate atinge priapismul". Date fiind astfel de premise, nu putem aștepta decît cu un major interes împlinirea proiectului la care Magistrul s-a "înhămat" pentru multă vreme, Farsa
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
elevii lor și care vor însemna atingerea maturității artistice de către teatrul românesc și publicul său." (Societatea românească, spiritul public și teatrul între 1849 - 1878). Unde sunt în acest pasaj excelând prin precizie efectele tropice și vocația retenibilului care fac îndeobște fala oricărei încheieri cât-de-cât gazetărești? Iată, ca să zicem așa, la celălalt capăt al puștii, cum intră în antet un eseu dedicat romanelor lui Camil Petrescu: "Cu două luni înainte ca autorul să dea Ťbunul de imprimatť primului său roman, Ultima noapte
Spiritul sau litera ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9700_a_11025]
-
te însori. Dacă din câte fete sunt în sat nu-ți place niciuna, du-te și încearcă a peți fata împăratului. Ai auzit ce spunea mai-nainte Toboșarul. IERONIM: Nu, mamă. Ce-mi trebuie mie fete de împărați, bogăție și fală? Nimic nu-i desăvârșit, și eu desăvârșirea o caut. Am întâlnit-o doar o dată, în vis. Era o fată frumoasă cum n-a mai fost alta. Trecea, singură, de-a lung de maluri de lac umbrit. Trecea abia simțit, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mă țină minte. LIANA: Și după șmotru, învață-i să se scalde, să nu mai lase-n urma lor dâră, cum lasă jivinele urât mirositoare. Oșteanul cată să fie sprinten, dichisit și plăcut celor din jur, că de asta-i fala țării. PÂRJOL (își aranjează din nou ținuta, își răsucește mustața): Așa, așa. Jupâniță Liana, mie mi-ar fi drag să mai stăm de vorbă și altcum decât venind aici cu sarsanaua după tain. Mi-ar fi în cinste să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vedem noi... (pleacă foarte jignit. Ajunge în fruntea cetei, începe să bată tactul, cuvioșii reiau corul lor dezacordat.) SISOE: Ei, văzut-ai pe acest Terentie? Parcă ce-i el mai mult decât un sfânt, ca mine și ca dumneata? Da' fală arată cât pentru trei ca el. Văzutu-i-ai ucenicii, părinte Mavrichie? MAVRICHIE: Văzut. De toată mâna. Da' așa-i și la ceilalți. Că de pe nimica nu se mai cunoaște, pe dinafară, care-a fost bărbat și care femeie... Atâta doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se deșteptă după un somn lung, ca de obicei și, cu pași mici și repezi, parcurse calm mult iubitul său traseu, ce îi aducea atâta fericire. Itinerariul cuprindea sufrageria, holul, bucătăria, și dădea în antreu, unde trona bine, cu multă fală, oglinda casei. Solemn, se studie tacticos, cu multă luare-aminte, din cap până-n picioare și, părând mulțumit, își drese vocea și rosti senin, cu pieptul ușor, „bună dimineața”, întorcându-se apoi exact pe unde venise și oprindu-se în baie. Or
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
se va înmuia și îmi va ceda de tot. Acum, totul se duce numai între mine și ea!” Gândea ciudat și uimitor, știu, însă nevoia acestui bărbat, ce își găsea atât de bine locul în sufletul său, tronând cu multă fală și întâietate, mai uimi și pe alții. Astfel, nu-i niciun secret că atrase curând atenția tuturor celor din jurul său, nedumerindu-i cu aceste idei ale sale bizare și de neînțeles, îngrijorându-i și punându-i pe gânduri, dar, mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Muraru, nu? înclină privirea matematicianul. A fost, de fapt, conferențiar, dar n-are a face: putea ajunge și profesor, îl știu; am auzit de el, tîrgu-i mic, el e un om mare, valoros... Da, el este face un gest de fală bătrîna. Mamele ar trebui să se fălească cu copiii, nu cu ginerii și nici cu nurorile. Ești înfiorător! Ce să fac? surîde în șoaptă bărbatul. Am doi copii, nu-mi mai pot permite, în familie, să fiu un mare idealist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să accept inepțiile voastre numai de dragul de a face o concesie, mă, așa s-a întâmplat să fie, voi să veniți cu personalități din alea de mucava, ce pot fi ciuruite de la prima ochire sau să vă lăsați înșelați de fala, special creată, în jurul unui individ care este chipurile contestatar, numai pentru că asta îi creează lui faima mondenă, ce-i este acum necesară și face ca numele lui să circule cu viteza sunetului de la unul la altul. Se înconjoară de vâlvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lui moș Mihu: ,,Cine-i?... Cine nu-l știe? și copilul din leagăn îi aude numele blăstăm, căci nea sângerat! Și pe tine te-a lăsat orfan!... E boierul cel mare de la Murgeni! Stroie Orheianu cel plin de averi și fală!” Dacă în acest capitol, Orheianu este prezentat doar indirect, în capitolul următor, ,,Morții poruncesc celor vii”, el este introdus direct în acțiune. Ne aflăm sub domnia lui Alexandru-Vodă, pe care Stroie l-a sprijinit cu oaste și l-a apărat
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe Caragiale... Admirațiunea trece peste Carpați. Bunul lui nume trece peste hotarele neamului românesc. Și pe acest om să-l acuzi, sprijinit de falsuri, că operele sunt jafuri literare? Dar, asta însemnează a izbi în credința, în admirațiunea și în fala românilor! Și ce s-ar fi întâmplat dacă criticul impostor n-ar fi fost prins? Ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi adunat noi această mulțime de probe? O mândrie a țării ar fi fost veștejită, nu numai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
din monotonia verii. Fantezia celei de-a treia fiice a Bătrânului An aduce cu ea splendoarea de colier negru a nopților, cu care Toamna se împodobește după ce lumina zilei se stinge. În noaptea clară, frumoasa prințesă își poartă veșmintele cu fală, făcând să strălucească stelele atinse de o pală de aer. Garda de onoare a cerului i s-a aninat prințesei în pletele de frunze galbene și roșii. Pretutindeni, Toamna își poartă paleta de culori dând strălucire sau întunecare bucuriilor firii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
clipă ea mă aduse în lumea minunată a munților. Era o priveliște de nepătruns. Priveliștea vrednică a munților încânta și vrăjmașii cei mai aprigi ai naturii. În dreapta mea un lanț de munți, printre care și munții Scăricica, se înalță cu fală; în stânga, alt lanț de dealuri îmbrăcate cu tufari sălbatici; în spate, ca o strajă depărtată, Pietricica care pare că păzește târgul pietrei culcate la picioare și-n fața mea se observă un alt lanț de munți acoperit cu brazi înalți
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-o în răceală, / Cu fața palidă nespus / Ca de madonă goală. // Căci a vorbi nu te descarci / De oful ce te doare? / Și stingi acel foc de dor / Ce arde-atât de tare? // Și apoi, blând, Luceafărul / Privind Luna în fală, / În ochi i s-a răsfrânt acum / A ei tristă răceală. // Și i-au stins acele scântei / Din genele lui dese, / Prin care a privit frumos / Ca-n basme cu prințese. Căci scânteile-i din gene / I-au indus farmecul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
heleșteul, livada... Toate arătoase, de să crape rânza în dușmani. Se și vedea fruntaș în șapte sate, om cu stare și de băgat în seamă pentru chibzuință, cumpătare și credință, cu nevastă tânără și frumoasă, purtătoare de cinste și de fală pentru bărbat. Și lucrurile s-au desfășurat cum nu se poate mai bine preț de peste o jumătate de an, până când, într-una din duminici, Vasile Chelu, cetățean român de 27 de ani din județul Suceava, a fost tras pe dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
loc, sub India, sub arabi, sub Sumer cu soarele și demonii săi, lângă Egipt soare, sub Olanda, Londra, lângă Evul Mediu, istoria se modifică; se conturează asemenea unei dansatoare minuțios, feminin împodobite; se iubește. Aici, în cetatea ce stătu în fală puțin timp, ce dispăru fără urmă, se vede altfel. Din mine se vede altfel. Cum? Istoria lor e într-un colț de lume, cu bătălii, cu vise de măreție și putere. Cu suita de viță nobilă a regelui, concubinele splendide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cu sânii albi, mititei, și nurii supți de iubire. Cu viața socială și politică activă, bărbați și femei. Cu femei pasionale, ce cereau să fie satisfăcute. Cu o credință de nestrămutat în împăratul zeu (a fost odată intrat cu reală fală, cu simplitate pe placul și așteptările supușilor). Și cu sclavi, mulți sclavi. Cu pedepse grave, sancționări. Cu un sistem poate prea sofisticat. Și cu mâncăruri delicioase pe bază de orez. Cu exotismul depărtărilor și vegetației și cu climă delicată, semiecuatorială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
se deșteptă după un somn lung, ca de obicei și, cu pași mici și repezi, parcurse calm mult iubitul său traseu, ce îi aducea atâta fericire. Itinerariul cuprindea sufrageria, holul, bucătăria, și dădea în antreu, unde trona bine, cu multă fală, oglinda casei. Solemn, se studie tacticos, cu multă luare-aminte, din cap până-n picioare și, părând mulțumit, își drese vocea și rosti senin, cu pieptul ușor, „bună dimineața”, întorcându-se apoi exact pe unde venise și oprindu-se în baie. Or
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și îmi va ceda de tot. Acum, totul se duce numai între mine și ea!” Gândea ciudat și uimitor, știu, însă nevoia acestui bărbat, ce își găsea atât de bine locul în sufletul său, tronând cu 44 Rareș Tiron multă fală și întâietate, mai uimi și pe alții. Astfel, nu-i niciun secret că atrase curând atenția tuturor celor din jurul său, nedumerindu-i cu aceste idei ale sale bizare și de neînțeles, îngrijorându-i și punându-i pe gânduri, dar, mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și religia creștină [I] Lupta înverșunată ce s-a dat și se dă încă împotriva cremațiunii sau a arderii trupurilor celor morți, ne amintește fără să vrem spiritul refractar al unor secole, nu prea îndepărtate. Toate invențiile, care astăzi fac fală omenirei și aduc un real folos civilizației, au avut la vreme potrivnicii lor, dar potrivnicii sinceri și de bună credință, căci prin răsturnarea unor principii științifice, se răsturnau în același timp credințe, ce-și aveau rădăcinile fixate în tradiție. Obișnuința
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu-mplineau de loc poruncile lui Dumnezeu, atât pe cele din Legea veche, cât și pe cele din Legea nouă, date de Mântuitorul. Tradiționalismul a fost este și va fi întotdeauna cel mai feroce adversar al marilor idei, care fac fală omenirii și o îndrumează pe calea civilizației și a progresului. Istoria fiecărei invențiuni este plină de relatări dureroase și de multe ori bizare și în toate cazurile aproape biserica, prin reprezentanții și credincioșii săi fanatici, a fost de partea celor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]