139 matches
-
parte a locurilor neapărat trebuitoare pentru așăzarea băii de fer să află printre munți, ca unele ce nu sînt locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii Bistrița nici atâta, apoi să vederează că prețul anual propus, câte 12 lei falcea, este și pentru monastire destul de folositori. 2. Afară de pădurile ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Însămnare La înființarea unei băi de fer pe moșia monastirii Bistrița, aceasta va câștiga următoriul adaos la veniturile ei: 3.600 lei pentru 300 fălci pământ trebuitoare la așăzarea băii de fer, dare anuală nestrămutată pe totdeauna a 12 lei falcea. Fiind că prețul de posesie a unei fălci de pământ în aceste localități muntenoase poate fi mai puțin de 12 lei și monastirea are deagiuns pământuri din care ar putea da locuitorilor, în locul acelor 300 fălci cerute pentru așăzarea băii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în locul acelor 300 fălci cerute pentru așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei darea anuală acelor 150 fălci pădure, a 140 lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la venitul anual al monastirii. 700
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
comunei Oșești, Iacint Balașiu, dar și notarul C. Pandelia, primeau o adresă de la Plasă în care le erau comunicate cantitățile de brânză cu care puteau rămâne proprietarii de oi, în funcție de pământul pe care îl aveau în proprietate, astfel: pentru o falce (1,5 ha.) - 3 kg; pentru o falce prașilă - 4 kg. La acea vreme locuitorii comunei mai aveau, încă, 591 de oi. Spre exemplu, proprietarul Neculai Ciută care avea 30 de oi își putea opri pentru hrana proprie dar și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Pandelia, primeau o adresă de la Plasă în care le erau comunicate cantitățile de brânză cu care puteau rămâne proprietarii de oi, în funcție de pământul pe care îl aveau în proprietate, astfel: pentru o falce (1,5 ha.) - 3 kg; pentru o falce prașilă - 4 kg. La acea vreme locuitorii comunei mai aveau, încă, 591 de oi. Spre exemplu, proprietarul Neculai Ciută care avea 30 de oi își putea opri pentru hrana proprie dar și pentru lucrările agricole cantitatea de 30 kg. de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
găsit-o și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume românizat de autorul evreu al declarației; de fapt, König), arendașul moșiei Brodoc, declara că: „...pentru îmbunătățirea soartei sătenilor din acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de lei și 2 banițe de făină de porumb”. O prăjină avea între 180-210 metri pătrați iar o baniță
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume românizat de autorul evreu al declarației; de fapt, König), arendașul moșiei Brodoc, declara că: „...pentru îmbunătățirea soartei sătenilor din acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de lei și 2 banițe de făină de porumb”. O prăjină avea între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lei iar plata pentru gonitor și mânzat era aceeași ca a lui König. Celor care nu aveau pământ absolut deloc, era „...dispus a da fiecărei familii câte 100 de prăjini (aprox. 1,8 ha., n.a.) cu prețul de 50 lei falcea în loc de 60”. Trebuie spus că aceste suprafețe erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
spus că aceste suprafețe erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
principali ai revoltei: Vasile Ungureanu, Grigore Tânjală, Gheorghe Iordache Ungureanu, Vasile Țurcanu, Gheorghe Grădinaru, Vasile Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau pe adresa Prefecturii contracte încheiate între
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Ei! Iată-l pe Gheorghe Duca ajuns voievod la Moldova! Acum parcă capătă și mai mare drag de vii. Așa se face că la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Vlasie și femeia lui „o falce de vie făr-de doaădzeci de prăjini ce iaste la Cetățuie, în țarina din deal”. Probabil că dălcăușii lui vodă au pornit la cumpărat vii cu traista plină de parale și cine mai știe? Poate și cu ceva amenințări... fiindcă în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
doî fălci de vie de la Cetățuie în țarina dealului și altă vie, tînără, cu cramă și cu tot vinitul... măriei sale domnu nostru Ducăi vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești erau ieșiți la „vânătoare”, fiindcă tot la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Ionașco „Căpățână vătavul și Chera femeia” lui „doă fălci... care vii sîntu în Cetățuie”. Până aici cumpărătorii trimiși de vodă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
femeia” lui „doă fălci... care vii sîntu în Cetățuie”. Până aici cumpărătorii trimiși de vodă și-au făcut doar mâna, vere. Asta se vede din cele opt zapise întocmite în aceeași zi: 28 martie 1666 (7174). Prima vie, de o falce, din Dealul Cetățuii o cumpără vodă de la Necula și soția sa Ștefania. Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
doar mâna, vere. Asta se vede din cele opt zapise întocmite în aceeași zi: 28 martie 1666 (7174). Prima vie, de o falce, din Dealul Cetățuii o cumpără vodă de la Necula și soția sa Ștefania. Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Cetățuii o cumpără vodă de la Necula și soția sa Ștefania. Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Următoarea vie cumpărată, de o falce și zece prăjini, este de la Vasile Capezan și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci și două de prăjini. Și ultimul din acea zi este Costachie și Axinia, nevasta lui, care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
asta mai adaugă două fălci de vie cumpărate la 19 februarie 1669 (7177). O zi plină are vodă și pe 27 martie 1669 (7177), când cumpără opt fălci un fârtai și cincizeci de prăjini. Ultima vie cumpărată este de o falce și jumătate, plus zece prăjini. După socoala mea, ar cam fi ceva cumpărătură, vere! Or fi vreo douăzeci și una de fălci de vie... Dar, pe lângă asemenea bogății întâlnite la capete încoronate, mai găsim și pe unii cărora datoriile le ședeau în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fost martor la acea vânzare, era vel comis. Întocmai. Trebuie să vorbim tot despre viile de la Vlădiceni. La 26 septembrie 1692 (7201) întâlnim un zapis întocmit de “Mierlă Calodiiasă... a lui Calodi ce-au fostu zlătar”, care a “Vîndut,... o falce de vie din Valea Vlădicenilor...și cu pomăt... dumisale lui Savin ce-au fost spătar mare”. Am o mică nelămurire, vere. Rogu-te să mă dumirești. Întâi despre ce este vorba și mai pe urmă dacă pot? Ia să încerci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai puțin obișnuită. Despre ce minune este vorba și când se petrecea asta, vere? Fericita primitoare a daniei a fost Nastasica “Cucoana dumisale păharnicului Chiriac Sturdzii”. Binefăcătoarea era Anghelușe Isăroaie, care la 18 martie 1678 (7186) a dăruit Nastasicăi “O falce și giumătate de vie... în Urșulea, cu livadă și cu loc de cramă”. Ca să nu zici că nu ți-am spus, ascute-ți mintea, că ai să auzi o mulțime de lucruri - cam încurcate, ce-i drept - dar cu totul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]