139 matches
-
și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume românizat de autorul evreu al declarației; de fapt, König), arendașul moșiei Brodoc, declara că: „...pentru îmbunătățirea soartei sătenilor din acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de lei și 2 banițe de făină de porumb”. O prăjină avea între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lei iar plata pentru gonitor și mânzat era aceeași ca a lui König. Celor care nu aveau pământ absolut deloc, era „...dispus a da fiecărei familii câte 100 de prăjini (aprox. 1,8 ha., n.a.) cu prețul de 50 lei falcea în loc de 60”. Trebuie spus că aceste suprafețe erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
spus că aceste suprafețe erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
principali ai revoltei: Vasile Ungureanu, Grigore Tânjală, Gheorghe Iordache Ungureanu, Vasile Țurcanu, Gheorghe Grădinaru, Vasile Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau pe adresa Prefecturii contracte încheiate între
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Conferința Organizațiilor de Avangardă din Europa. Diverse federații studențești ale partidelor socialiste (Belgia, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Germania), precum și alte organizații disidente ale social-democrației și comunismului (Studenții Socialiști Uniți, Tineretul Comunist Revoluționar în Franța -, Tineretul Partidului Socialist Italian al Unității Proletare, Falce Martello pentru Italia etc.) se alătură acestei inițiative, participînd în 17 și 18 februarie 1968, la Berlin, la o manifestare internațională împotriva războiului din Vietnam a cărui desfășurare și ecou vor da un nou impuls luptelor antiimperialiste din Franța, cu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
comunei Oșești, Iacint Balașiu, dar și notarul C. Pandelia, primeau o adresă de la Plasă în care le erau comunicate cantitățile de brânză cu care puteau rămâne proprietarii de oi, în funcție de pământul pe care îl aveau în proprietate, astfel: pentru o falce (1,5 ha.) - 3 kg; pentru o falce prașilă - 4 kg. La acea vreme locuitorii comunei mai aveau, încă, 591 de oi. Spre exemplu, proprietarul Neculai Ciută care avea 30 de oi își putea opri pentru hrana proprie dar și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Pandelia, primeau o adresă de la Plasă în care le erau comunicate cantitățile de brânză cu care puteau rămâne proprietarii de oi, în funcție de pământul pe care îl aveau în proprietate, astfel: pentru o falce (1,5 ha.) - 3 kg; pentru o falce prașilă - 4 kg. La acea vreme locuitorii comunei mai aveau, încă, 591 de oi. Spre exemplu, proprietarul Neculai Ciută care avea 30 de oi își putea opri pentru hrana proprie dar și pentru lucrările agricole cantitatea de 30 kg. de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru pomenirea ei și a soțului ei. - Daniile se înmulțesc pe zi ce trece. La 10 mai 1635 (7143), preotul Chicoș dăruiește mănăstirii Aron Vodă două vii. La 12 martie 1639 (7147), un fost vornic, Ionașco Cujbă, dăruiește mănăstirii o falce de vie în Dealul Bătrân de la Sorogari. Urmează Ghica, mare vornic al Tării de Jos, care la 20 ian. 1648 (7156) dăruiuește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Sorogari. Iată însă că vine însuși vodă Istratie Dabija, care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui.” Aici vodă scrie așa cum de fapt ședeau lucrurile. Mănăstirea Golia era metoh al mănăstirii Vatoped. Văd aici, mărite Spirit, o nouă danie. Cea a lui Ionașco Cujbă, fost mare vornic din 12 martie 1639 (7147). El dăruiește Goliei o falce de vie în Dealul cel Bătrân de la Sorogari. - Voievozii au mai dăruit mănăstirii Golia câte 100 de lei pe an din vama domnească și câte 8 ocă de untdelemn pe lună, fapt confirmat de Constantin Nicolae Mavrocordat la 12 iulie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pentru săracii calici la sfânta mănăstire (Golia). Si iarăși au mai dat lor (săracii calici) trei fălci de vie de la Cotnari din Dealul Sărat...și două fălci de vie din Deal de la Piscu...cu cramă în Dealul Balamutului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc. Toate acestea au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță postelnic”. Ei! Ai băgat de seamă ceva?Stiam că la mănăstirea Golia a fost „bolniță”, dar, că ea exista deja
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Dr. Lupu: "Grație acestei legi (a tocmelilor agricole) care admite închiriarea muncii din iarnă pe vară, fără a specifica un minimum de preț măcar, se poate da unui țăran în Ianuarie bunăoară 14 lei, pentru a face în iunie o falce de secere care la acel timp costă 40-60 lei. Se permite adică a se lua procente de 500-600 lei! Un proprietar cu 500-600 lei dați locuitorilor, capital de speculă a brațelor, își face muncile câmpului în fiecare an pe nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
66% alfabeți, noi aveam abia 20% adică 44% analfabeți ei, iar noi 80%. Suntem în urma tuturora! Sunt în țară 50.000 de bordee ce servesc de locuințe oamenilor. Arenzile s-au urcat de la 20 de lei la 150 de lei falcea. Avem un medic la 39.300 locuitori. În trei județe din N. Moldovei, Asociația Arendașilor stăpânește a 4-a parte din întinderea proprietăților mari! fără a pune la socoteală bucățile mai mici de pământ, între 100-200 hectare, petece de pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vite scutite. La vremea secerișului vin din satele mai depărtate a Dorohoiului, unde e mai deasă populația. În urma legilor nouă, s-a mai urcat și prețul pământului, dar și al lucrului. Anul acesta 1909 s-a plătit 40 de lei falcea de secere și mâncare. Proprietarul necontenit umblă pe moșie, cu un paneraș, ușor și solid. Dimineața are doi cai mici (hareanschi). După amiază doi mari cu care merge la Crasnaleuca (globanschi). Apucă peste câmpuri la stanții unde oamenii desfac păpușoii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
referise la toate pământurile de prisos din Moldova ce urmau a fi vândute amatorilor. Astfel, la județul Fălciu erau disponibile următoarele: „1) Moșia Tâlhăresci (Tâlhărești, n.n.) din comuna Idriciu, plasa Crasna, fostă a monastirei Dobrovățu, În Întindere ca la 242 falce (o falce egal 1,5 ha.) pământ arabil și 138 falce pădure, din care 5 parchete sunt date În esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toate pământurile de prisos din Moldova ce urmau a fi vândute amatorilor. Astfel, la județul Fălciu erau disponibile următoarele: „1) Moșia Tâlhăresci (Tâlhărești, n.n.) din comuna Idriciu, plasa Crasna, fostă a monastirei Dobrovățu, În Întindere ca la 242 falce (o falce egal 1,5 ha.) pământ arabil și 138 falce pădure, din care 5 parchete sunt date În esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fi vândute amatorilor. Astfel, la județul Fălciu erau disponibile următoarele: „1) Moșia Tâlhăresci (Tâlhărești, n.n.) din comuna Idriciu, plasa Crasna, fostă a monastirei Dobrovățu, În Întindere ca la 242 falce (o falce egal 1,5 ha.) pământ arabil și 138 falce pădure, din care 5 parchete sunt date În esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
parchete sunt date În esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă a monastirei Dobrovățu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă a monastirei Dobrovățu În Întindere ca de 209 falce din care 107 falce cu vii și livezi cu dijmă de la locuitori și 82
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă a monastirei Dobrovățu În Întindere ca de 209 falce din care 107 falce cu vii și livezi cu dijmă de la locuitori și 82 falce pădure, evaluată cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]