935 matches
-
determinare a gestului, anume insatisfacția resimțită față de "excesul de negru" al romanelor perioadei revolute, ca și față de conținutul, prea puțin substanțial al volumelor cu subiect contemporan. Însă diagnosticul ar fi incomplet fără a privi autenticitatea că pe un răspuns la falia pe care procesul mistificării o adîncește în permanență în conștiința contemporană. Interesul își schimbă centrul de greutate pe (auto) biografic, pe experiența personală a lumii care, în cazul scriitorului, devine un pivot al actului narativ, înzestrîndu-l cu o structură proprie
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
cu poetul prin omogenitatea intemporalitătii fantaste, prin mirabila contemporaneitate a toate celor ce au ființat, ființează și vor ființă: "Mă voi înfrînge, de toate descarnat./ Strălucește umbră ramurilor pe trunchiul copacului/ Și eu privesc alarmă de pe coaja/ Mea arătînd prin falie/ Roșeața fragedă că de obraji virgini./ Copacul mă va da și mai îngenuncheat/ Izvorului din care ma cuvintez/ Arc și piatră pentru a nu lovi./ Șunt divinul ce în ramură șunt,/ Ziua dinții mereu a judecății" (De toate descarnat). "Unghie
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
în schimb, cu care nimeni nu se mândrește, este acela al realității, al crudei, comunei, cotidienei realități. Desfid pe oricine să compare starea de alarmă, de vârf al neliniștii, a coșmarului din vis, fie și abisala, ba chiar depășind buza faliei, cu ceea ce simte insul obștesc, plecat să-și achite datoriile către stat, la ușa unei administrații financiare. Chiar comparația cu Infernul dantesc este fada, odată ce acolo fiecare ispășitor își are regimul propriu, își păstrează identitatea, suferă o pedeapsă personalizată, încă
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
că ni se întîmplă să ne proiectăm nostalgiile, percepînd prezentul într-un fel anume, pe care să îl putem rememora nostalgic în viitor. Nostalgicul este, după Jankélévitch, posesorul unei conștiințe îngrijorate, acea neliniște care îl face să vadă contrastul, fisură, falia, în locul continuității, ireversibilul în locul mobilității compensatorii. Nu știu dacă termenul de conștiință îngrijorată este cel mai nimerit, oricît de fermecător ar fi el. Mai curînd aș spune că e vorba de o conștiință lucida, dacă e să urmăm tocmai raționamentul
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
neliniștea nostalgicului e totdeauna, aprioric justificată: există un clivaj între acum și atunci, între aici și acolo, el nu e produsul unei fantezii febrile sau al unei memorii tulburate, ci mai curînd obiectul unei percepții juste. Nostalgicul trăiește în această falie, într-o lume intermediară, populată de umbre, de anticipări și amintiri. Cînd este la Paris, lumea lui e de fapt cea londoneză, dar odată întors la Londra va redeveni un parizian. Aici stă originalitatea lui Jankélévitch, în felul în care
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
mult de România, după ce, vreme de câțiva ani, păruseră să dea prioritate construcției de drumuri an alte direcții. Iar când vor ajunge la Nădlac, unde se vor și opri, desigur (după viteza cu care ănaintează, probabil ăntr-un an sau doi), falia ăntre lumi va fi totală. Automobilistul care venind, să zicem, din Franța, vă străbate an zbor Germania, Austria și Ungaria, fără să-și dea seama când a trecut dintr-o țară an altă, se va poticni definitiv an mizerabilul punct
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
de compatibilitate dintre religie și știință, o temă a cărei cicatrice refuză cu încăpățînare să se vindece, de aici pofta belicoasă cu care cei doi își împart înțepături cu aerul că schimbă elogii. De fapt, farmecul litigiului se hrănește din falia căscată între concepția celor doi. Plantinga e un creștin căruia ideea unui univers fără creator i se pare o platitudine teribilă, pe cînd Dennett e un ateu pentru care intervenția unui Dumnezeu în mersul omenirii aduce cu o grosolănie vetustă
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
O concluzie ar fi că „opera lui Caragiale constituie doar turnesolul care scoate la iveală nuanțele și fantasmele identitare, anxietăți, complexe, deziderate și iregularități ale unei culturi și civilizații aflate într-o complicată dinamică, o cultură și o civilizație a faliei care face obiectul unei atare cărți”. Patru categorii de comentatori se detașează în opinia lui Angelo Mitchievici. Mai întâi, cei care vor să ne vindece cu ajutorul lui Caragiale de metehne și de teroarea istoriei. Lucian Pintilie și Mircea Iorgulescu sunt
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
dacă nu chiar singular într-o literatură, un dispozitiv în măsură să facă să apară pe banda timpului spectre”. Esențial este apoi felul cum Caragiale îmbracă obscuritatea unui secol prin conștiința unei fracturi a lumii în care trăiește, a unei falii. Pentru noi, fisurile acestea trebuie înțelese ca separație între cei care „au râs prea mult” și cei care „nu vor mai râde”. O a doua coordonată esențială, alături de verdictele aplicate ale lui Agamben, este un fel de concept lărgit. „Simț
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
ce iartă se deschide pe șine spre celălalt, nu acela care se mărturisește și cere iertare. Adevărată iertare reprezintă pentru filozof un eveniment, un dar gratuit și un raport personal cu celălalt. Eveniment, pentru că se consumă în timp, în acea falie care intervine între ofensa și decizia de a ierta (deci iertarea nu este automată fără a pierde din veridicitate), dar gratuit pentru că avem libertatea de a o acordă sau nu, si raport personal cu celălalt pentru că obligă la o individualizare
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
din campania electorală ce va urma: ”fără gălăgie, fără spectacol, cu seriozitate”. Klaus Iohannis a spus că vrea să fie un președinte "mediator și integrator", pentru că în România ultimilor zece ani "a fost prea multă disensiune, au apărut prea multe falii și acest lucru trebuie să se schimbe". Klaus Iohannis a adăugat că vine de la Sibiu la București pentru a schimba politica în România. Am demonstrat în Sibiu că se poate. Se poate face administrație corectă și pentru oameni, se poate
Klaus Iohannis pune tăcere asupra Bucureștiului. "Fără gălăgie și fără spectacol" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22006_a_23331]
-
află, deci, Turcia, dezvoltând un model (pe care, deocamdată, nu îl comentez) dar și Ucraina care a încercat (de fapt, unde s-a încercat) să se relanseze - pe Euro-maidan - Revoluția portocalie, cu efectele cunoscute. Este clar că, în perioada următoare, "falia" dintre Occident și Rusia dar și Balcanii vor fi sub o puternică acțiune "seismică". Sper, de aceea, ca, în aceste condiții, "statul de drept" român să-și redescopere preocuparea și pentru economie dar și pentru politică externă. Știu că temele
Adrian Năstase, dezvăluiri după 25 de ani. "Puternică acțiune seismică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22005_a_23330]
-
gustul comanditarului sau al vreunui plătitor secret nu e că ele îi încurcă pe politicieni în a-și face combinațiile optime. Ele mint publicul în diverse chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot crea o falie primejdioasă între harta reală a opiniei publice și aceea rezultată din sondajele de opinie. Una dintre aceste falii este că în urma întrebărilor din sondajele de opinie majoritatea populației României pare a crede că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Deși
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
face combinațiile optime. Ele mint publicul în diverse chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot crea o falie primejdioasă între harta reală a opiniei publice și aceea rezultată din sondajele de opinie. Una dintre aceste falii este că în urma întrebărilor din sondajele de opinie majoritatea populației României pare a crede că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Deși, mai la bani mărunți, cetățeanul vrea și integrare în U.E. și ca România să intre în NATO. Iar
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
te desparți trebuie să fi fost odată împreună, dar și să știi fără putință de tăgadă sau speranță că nu vei mai fi niciodată așa. Instantaneul despărțirii e tragic pentru că el ne plasează cumva într-o poziție incomodă, într-o falie a propriei noastre existențe, unde sîntem acut conștienți de trecut, de ceea ce a fost, și deopotrivă respinși de viitor. La limită, despărțirea e moarte. De aceea eroii din prim planul romanului lui Rasputin sînt bătrîni, inși pentru care viața se
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
mine, drept comisar principal... Îmi spuneați că ați solicitat Muzeului Național de Artă al României să împrumute pentru această mare expoziție câteva lucrări de Brâncuși, și că ați fi avut anumite dificultăți... Eu voiam de fapt să vă vorbesc despre faliile unui sistem. Un sistem este prin definiție ceva care nu are nimic de-a face cu persoanele. Nouăzeci și nouă la sută dintre persoane, sunt convins, fac ceea ce pot, ceea ce cred că e drept să facă. Nu poți însă lupta
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
lungă numit Ogarul cenușiu... Deși drumul cu avionul este mai confortabil, mai rapid, avînd aproape același preț, mai ales dacă indici ziua întoarcerii, înscrisă pe bilet... Cu Ogarul cenușiu însă, ai prilejul să vezi coasta funestă a Pacificului a cărei falie celebră poate oricînd să producă surparea catastrofală înghițind așezările atît de dese și de dezvoltate în această parte a continentului nord-american hărăzită celor mai puternice zdruncinări ale scoarței terestre. Ce este vrednic de remarcat, e că în ciuda atîtor cutremure devastatoare
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
fi condensată în formula orice ar fi tot aia e. Nu confundăm însă, astfel, statutul economic din ce în ce mai ingrat al scriitorului cu propriile noastre treburi din interiorul breslei? Am mai observat că simpatiile sau militantismul politic ale celor mai mulți a creat o falie între cei care merg pe mîna puterii și cei care au mizat pe fosta putere. Ce are a face literatura cu politica?, se întreba în Jurnalul său Maiorescu exasperat de certurile politice stîrnite de conținutul Scrisorilor lui Eminescu citite la
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
apere fețele mai umane și deci discutabile, uneori chiar urîte, ale adevărului. Între dizidentul îmbrăcat în haine ponosite, dar cu idealuri înalte, și politicianul care știe cum să susure vorbe dulci în urechile Occidentului, Keene constată o discrepanță metafizică, o falie existențială în care însăși identitatea lui Havel nu avea cum să nu se surpe. Retorica lui Keene e dezagreabilă: pompoasă, dornică de generalizări și amatoare de senzaționalisme, impersonală acolo unde implicarea directă a autorului e cît se poate de evidentă
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
noi trecînd granița dintre catolicism, protestantism și ortodoxie), preconizează că, în viitor, sursa fundamentală de conflict va fi mai curînd culturală decît economică sau ideologică. Dar și acel politolog opera cu criterii laxe devreme ce plasarea civilizației la est de falia slav-ortodoxă în loc de ortodoxă pur și simplu, e, incontestabil, o încercare de a explica (legitima) de ce Grecia ortodoxă e membră a NATO, în timp ce în falia ortodoxă includea nonslavi ca români, georgieni, albanezi, lăsînd în afară mulți slavi (polonezi, cehi, croați etc.
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
ideologică. Dar și acel politolog opera cu criterii laxe devreme ce plasarea civilizației la est de falia slav-ortodoxă în loc de ortodoxă pur și simplu, e, incontestabil, o încercare de a explica (legitima) de ce Grecia ortodoxă e membră a NATO, în timp ce în falia ortodoxă includea nonslavi ca români, georgieni, albanezi, lăsînd în afară mulți slavi (polonezi, cehi, croați etc.), al căror catolicism îi salva de categoria totuși de slavi. De fapt, diviziunea culturală a lui Huntington avea scopul de a masca adevărata diviziune
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
cu realitatea personajului, cu realitatea cartierelor, a vieții ante și post-decembriste, ceea ce face ca un astfel de roman destul de greu traductibil, nu la nivelul limbii literare, cât la nivelul experienței cotidiene, atât de particulare în Est. Cititorul trebuie să sesizeze falia dintre realitatea personajelor și aspirațiile lor, comparația cu Vestul, privit neapărat ca rai al "consumarismului" (!), al marketingului, al comerțului, al producției, adică exact acele lucruri unde știm sigur că societatea românească nu a excelat niciodată în performanțe. Așa se face
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
astfel, obturat. Rejectând subiectivitatea celuilat, literatura, de fapt, excomunică. Deși fără a fi radical în sensul gender-textualism, însă deseori autosuficient printr-un soi de snobism conceptual, discursul Ștefaniei Mihalache este cam tezist și excesiv de narcisiac. Înainte de a fi realitate individuală, faliile despre care vorbește Ștefania sunt și ele un construct. Or, pretenția naratoarei este tocmai una de natură deconstructivistă. Avem aici un fel de existențialism ŕ rebours, căci esența precede existența și, într-o oarecare măsură, o și provoacă. Est-falia nu
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
o carte despre renunțarea aprioric la coerență. E mult prea conștientă Ștefania Mihalache de faptul că literatura este artificiu și prea preocupată de construcția mesajului falia-ca-identitate pentru a nu știrbi naturalețea textului. Începând de la titlul mult prea tehnic: "Așa sunt faliile mele. De aceea le iau așa cum vin, din fluxul normal, inevitabil, al trăirilor, le conștientizez puțin și le scriu... În chip secret, eu cred că în fiecare falie zace un roman potențial extraordinar." De aici secvențialitatea, fragmentarismul, sincopele atât în
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
nu știrbi naturalețea textului. Începând de la titlul mult prea tehnic: "Așa sunt faliile mele. De aceea le iau așa cum vin, din fluxul normal, inevitabil, al trăirilor, le conștientizez puțin și le scriu... În chip secret, eu cred că în fiecare falie zace un roman potențial extraordinar." De aici secvențialitatea, fragmentarismul, sincopele atât în conținut cât și în construcția cărții. Un fel de falsă promisiune, romanul se încheagă până la urmă și chiar ai impresia unei cărți rotunde, dar acesta este efectul exclusiv
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]