297 matches
-
Amintim astfel scena cînd rudele vin pe rînd să-l roage pe Gianni Schicchi și acesta promite la fiecare obiectele cele mai valoroase ale moștenirii, sau scena cînd, la protestele rudelor înșelate, Schicchi le amintește pedeapsa ce-i așteaptă pe falsificatorii de testamente (Adio, Florența)."
Gianni Schicchi () [Corola-website/Science/332203_a_333532]
-
evrei. La scurt timp va publica și Cum am devenit huligan, în care adună articolele apărute în presă, care reprezintă un dosar al receptării operei sale. Procedeul foarte modern îl reia pe cel folosit de romancierul André Gide în romanul "Falsificatorii de bani (Les Faux Monnayeurs)". Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fără nume, Jocul de-a vacanța, Ultima oră. Piesa Insula a rămas neîncheiată. Manuscrisul inițial al romanului " Accidentul", cuprinzând cinci capitole, i-
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
lirice rămase anonime pentru a sugera propria vechime. Lui Herodot îi este cunoscută însă originea mai nouă, presupus pitagoreică și egipteană, a scrierilor orfice. Poetul Onomacrit, care a trăit în perioada lui Pisistratus (ca. 607 - 528 î.Hr.), este probabil principalul falsificator al textelor mistice ale sectei, chipurile anterioare operei lui Homer și teogoniei lui Hesiod, pe care le-a atribuit lui Orfeu și lui Musaios. Mitul lui Orfeu este transmis literar de către : Studiul izvoarelor relevă cunoașterea lui Orfeu întâi în postura
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
cumpărători. Urmărindu-l pe Gogu care venise să vadă tablourile, milițienii ajung la casa doamnei Simion (ei află ulterior că doamna Simion era de fapt femeia de serviciu al unei familii care se află detașata la lucru în străinătate), dar falsificatorii de bani părăsesc locuința pe o altă ușa și fură tablourile împrumutate de căpitanul Panait de la muzeu. Mergând pe un alt fir, echipa Brigăzii Fapte Diverse ajunge la locul unde se falsificau banii, dar infractorii fuseseră deja arestați de maiorul
Brigada Diverse în alertă! () [Corola-website/Science/303886_a_305215]
-
neștiințifice care caută să fie neinfirmabile experimental: psihanaliza lui Freud, istoricismul lui Marx, psihologia individuală a lui Adler și astrologia. Criteriul de demarcație dintre știință și pseudoștiință este cel al falsificabilității. Popper introduce pentru aceasta conceptele de "conținut empiric" (clasa falsificatorilor potențiali) și "conținut logic" (mulțimea de consecințe). Gradul de informație pe care ni-l oferă o teorie este direct proporțional cu conținutul ei empiric. Astfel că o teorie ne zice mai multe dacă ea interzice cât mai multe fenomene. Ea
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
că o teorie ne zice mai multe dacă ea interzice cât mai multe fenomene. Ea tebuie să împartă clasa tuturor enunțurilor de bază (enunțuri-test) în două clase nevide: clasa celor cu care este în contradicție, pe care le interzice (clasa falsificatorilor potențiali ai teoriei) și clasa enunțurilor pe care teoria le permite. Însă o teorie face aserțiuni numai despre falsificatorii ei potențiali (legile naturii sunt interdicții), despre enunțurile pe care le permite nici nu spune că sunt adevărate. Interzicand cât mai
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
tuturor enunțurilor de bază (enunțuri-test) în două clase nevide: clasa celor cu care este în contradicție, pe care le interzice (clasa falsificatorilor potențiali ai teoriei) și clasa enunțurilor pe care teoria le permite. Însă o teorie face aserțiuni numai despre falsificatorii ei potențiali (legile naturii sunt interdicții), despre enunțurile pe care le permite nici nu spune că sunt adevărate. Interzicand cât mai multe fenomene, toria devine una puțin probabilă. În știință nu sunt relevante enunțurile adevărate, dar banale ci, sunt căutate
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
pe Iosif D. Iscovitsch, proprietarul din pasajul Comedia a magazinului Galeria artistică, pentru vânzarea de picturi falsificate semnate Octav Băncilă. Mai târziu, în anul 1936, același Băncilă a făcut din nou apel în justiție pentru rezolvarea unor probleme cauzate de falsificatorii operei sale. Mai mult, în prima parte a anilor '50 ai secolului XX, autoritățile comuniste au comandat copii după picturile unor artiști de notorietate (precum Grigorescu, Luchian și Octav Băncilă), pentru a fi trimise muzeelor din România si instituțiilor publice
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
scris de romancierul Titus Popovici, care a valorificat prin acest film „disponibilitățile civice” ale satirei și a început o colaborare fructuoasă cu regizorul de comedie Geo Saizescu. Punctul de plecare al scenariului l-a constituit afacerea Bachus, mai precis cazul falsificatorului de vinuri Gheorghe Ștefănescu care a făcut vogă în epocă. Titus Popovici a adăugat: „sunt prea trist ca să scriu drame”, mărturisindu-și revolta și dezgustul față de personajele incriminate în scenariu. Rolul personajului principal (Bachus) a fost gândit special pentru actorul
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
participarea la război dincolo de obiectivul național just al României - eliberarea celor două provincii românești ocupate de URSS în iunie 1940 -, și de uriașele pierderi umane și materiale ale României într-un război inutil și lipsit de glorie. Echipa principală de falsificatori de documente a operat la Ministerul de Externe, dar fenomenul s-a înregistrat și la Ministerul de Interne și în special la Marele Stat Major. [[Categorie:Fasciști creștini] [[Categorie:Fasciști români]] [[Categorie:Istoria evreilor în România]] [[Categorie:Miniștri de externe
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
alias" "Ucigașul" Evans, care a fost întemnițat pentru împușcarea unui om, dar a scăpat de spânzurătoare datorită unor circumstanțe atenuante (cel ucis a fost cel care a provocat cearta). Omul pe care l-a ucis a fost Rodger Prescott, un falsificator de bani din Chicago, care pare a fi după descriere fostul ocupant al locuinței lui Nathan Garrideb. În aceeași seară, Holmes și Watson se duc acasă la Garrideb înarmați cu revolvere. Ei nu au trebuit să aștepte prea mult înainte
Aventura celor trei Garrideb () [Corola-website/Science/324557_a_325886]
-
să). Publicarea lui "Corydon" în 1924 a fost dezastruoasă iar Gîde a fost atacat chiar și de cei mai apropiați dintre prietenii săi. Gîde a scris în această epoca singurul său roman recunoscut ca atare de scriitor, "Leș Faux-Monnayeurs" (1926) ("Falsificatorii de bani"). El înțelegea prin asta că prin scop, dimensiuni și intenții narațiunea aceasta era diferită de celebrele sale soții. E o construcție complexă și intricată în care rudele sau profesorii unui grup de adolescenți exercita atitudini corupătoare, atat în
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
scop, dimensiuni și intenții narațiunea aceasta era diferită de celebrele sale soții. E o construcție complexă și intricată în care rudele sau profesorii unui grup de adolescenți exercita atitudini corupătoare, atat în săli de clase cat și în exteriorul lor. "Falsificatorii de bani" reia toate temele preferate ale lui Gîde printr-o progresie de scene, prin care acesta dorea să exprime structura fracturata a unei zile reale. În 1925 Gîde călătorește din nou în coloniile franceze din Africa ecuatoriala. La întoarcere
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
opriți la formula simplistă anunțată în comunicatul de astăzi, ci, ca adevărați marxiști-leniniști, să procedați, în teribilele clipe actuale cauzate de fostul dictator Iosif Vissarionovici Stalin, la lichidarea radicală a tuturor contrastelor și anomaliilor monstruoase create de politica acestui temerar falsificator al marxism-leninismului și autor al imensei tragedii de astăzi a Rusiei și a omenirii. În acest sens, vă rog să procedați de urgență nu numai la retragerea trupelor sovietice din teritoriile în care ele au fost așezate de la 1944 încoace
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
și altor companii. Un sergent de poliție l-a observat întâmplător pe infractor ieșind din clădire, l-a urmărit și apoi l-a capturat după o crâncenă împotrivire din partea acestuia. S-a descoperit faptul că ucigașul era Beddington, un celebru falsificator și spărgător, care se dăduse drept Pycroft, în timp ce fratele său se prezentase ca fiind Pinner. În timp ce Pycroft este trimis să cheme poliția pentru a-l aresta pe "Pinner", Holmes face următoarea observație: "Natura umană este un amestec ciudat, Watson. Vezi
Funcționarul agenției de bursă () [Corola-website/Science/325256_a_326585]
-
și jumătate drum întors, revenind foarte aproape de locul plecării, cu scopul de a-l induce în eroare pe inginer cu privire la locația casei. Prin urmare, casa trebuia să fie destul de aproape de gară. Holmes spune apoi că Stark și complicii săi erau falsificatori de bani, presa fiind folosită la formarea aliajului care înlocuia argintul. Inspectorul Brastreet confirmă ipoteza detectivului, precizând că banda de falsificatori fabricase până la acel moment mii de monede false de o jumătate de coroană. El dăduse de urma bandei la
Aventura degetului cel mare al inginerului () [Corola-website/Science/325387_a_326716]
-
casei. Prin urmare, casa trebuia să fie destul de aproape de gară. Holmes spune apoi că Stark și complicii săi erau falsificatori de bani, presa fiind folosită la formarea aliajului care înlocuia argintul. Inspectorul Brastreet confirmă ipoteza detectivului, precizând că banda de falsificatori fabricase până la acel moment mii de monede false de o jumătate de coroană. El dăduse de urma bandei la Reading, dar nu reușise să afle unde se afla aceasta, ceea ce dovedea că banda lucra de mult timp în branșă. Ajunși
Aventura degetului cel mare al inginerului () [Corola-website/Science/325387_a_326716]
-
deoarece munca nu-i poate produce acea voluptate pe care i-o produce furtul și înșelăciunea. Personajul are identități multiple, prezentându-se sub diferite nume și afirmând că a avut ocupații numeroase (consul, circar, „nene la o casă de fete”, falsificator de acte și de bani). În opinia sa, oamenii merită să fie disprețuiți pentru că muncesc și se supun legilor, adăugând ulterior că singura șansă de supraviețuire a omenirii o constituie renunțarea la conștiință ("„Eu, băiete, nu mai am de mult
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Între timp, Axinte reușise să-și dea seama că piatra este fermecată și se duce la crâșmă să ceară de băut, dorind să plătească cu monezi vechi din aur. Cârciumarul Romică (George Robu) îl denunță pe Axinte la poliție ca falsificator de bani; șeful poliției nu are niciun om capabil la dispoziție așa că-l trimite să facă anchetă la Sadova pe imbecilul agent Garcea (Mugur Mihăescu). Polițistul îl oprește în trafic pe agentul secret David și pleacă amândoi spre localitatea unde
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
utilizate de poliție pentru prevenirea și combaterea falsului de bancnotă.” Autor de manuale, tratate și lucrări științifice și a peste 36 de studii ce au văzut lumina tiparului sub egida unor edituri consacrate. Lucrări: Vochescu Ion, Bercheșan Vasile, ”Bancnota și falsificatorii de bancnote”, Casa de Editura și Presa"Sansa" S.R.L., București, 1996; Vochescu Ion, ”Criminalistica”, Editura Academica, București, 2000, 216 pag..
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
sub ducele Gelou, care a fost învins de Unguri. Roesler n’a știut cum să se mântuiască de această piedică pentru teoria sa, decât declarând pe Anonymus, pe care-l făcuse notarul celui de pe urmă Béla (al IV, 1235-1270), ca falsificator. D. Xenopol nu se rostește asupra timpului acestui cronicar, dar îl ia în apărare în contra lui Roesler, susținând că învinuirile din partea acestuia sunt parte îndreptățite, parte însă prea întrecute. Unde Notarul urmează tradiției naționale, cronica lui conține un adevăr istoric
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
îi aduce o bancnotă falsă de 5£ tipărită doar pe o parte, iar "Holmes" observă că seria are doar trei cifre (234) și după ce face legătura cu un text din cartea Psalmilor, preferata lui Peter Giles, deduce că acesta și falsificatorii de bani sunt sub un teatru abandonat (unde avusese loc piesa "Valea umbrei" așa cum este scris în Psalmul 23:4 ). La teatru, "Holmes" descoperă că Watson este încă în viață, cei doi împreună îl salvează pe Giles și-l înfrâng
Impostorul din strada Baker () [Corola-website/Science/325534_a_326863]
-
împreună îl salvează pe Giles și-l înfrâng pe Moriarty, actorul Kincaid demonstrându-și abilitățile sale de luptător cu sabia într-un duel cu Moriarty. Watson se gândise la același raționament ca și "Holmes" ca să afle locul unde se aflau falsificatorii, dar Peter Giles le spune că cele trei cifre reprezentau direct adresa teatrului: 234. În final, Watson renunță la ideea sa și anunță publicul că, deoarece infracțiuni sunt peste tot, acesta nu este ultimul caz al lui "Holmes" și că
Impostorul din strada Baker () [Corola-website/Science/325534_a_326863]
-
nu i-a împiedicat însă pe scriitorii de ficțiune și nici pe autenticiști să speculeze pe marginea activităților și a caracterului său. Marlowe a fost adesea privit ca și spion, scandalagiu, eretic și homosexual, precum și "magician", "duelist", "consumator de tabac", "falsificator" și "desfrânat". Dovezile pentru majoritatea acestor acuzații sunt neînsemnate. Datele despre viața lui Marlowe au fost ornate de mulți scriitori cu povești colorate și adesea fanteziste despre lumea interlopă elisabetană. Marlowe a fost adesea bănuit ca fiind spion al stăpânirii
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]
-
cetății getice Daosdava (Orașul Lupilor). Orfismul grec are la bază mai ales texte anonime, care pretind a fi anterioare operei lui Homer. Poetul Onomacrit, care a trăit conform lui Herodot în perioada pisistratizilor (ca. 607 - 510 î. Hr.), e probabil principalul falsificator al textelor mistice ale sectei, pe care le-a atribuit lui Orfeu și discipolului acestuia, Musaios ("xrhsmoi" și "teletai"). Alte așa-zise "Scrieri ale lui Orfeu" sunt: "triagmoi" (atribuite lui Ion), "ieroi logoi" (ale tesalianului Teognet și pitagoricului Chercops), "sothria
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]