4,787 matches
-
de vers a căror sursă poetică e, teoretic vorbind, imediat identificabilă la autori clasicizați, dar poezia neagă atît de rapid cuvîntul pe care tocmai l-a introdus încît cititorul nu are timp să descifreze cuvîntul ca arghezian, bacovian... Senzația termenului familiar și poetic rămîne însă. Iată un vers (din obișnuință spun vers, dar nu știu unde începe și unde se termină el) care în prima lui parte pare bacovian, însă imaginea e răsturnată spectaculos, ritmic, într-un cotidian al zilelor noastre: "...liza cîntă
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
Fețele orașului reconstituit de Zoltán Rostás ar mai putea fi cu greu găsite în Capitala zilelor noastre: aristocrația și burghezia de tradiție, meșteșugarii și comercianții evrei, armeni, greci, servitoarele unguroaice și guvernantele nemțoaice, aromânii și rușii albi, pe lîngă mai familiarele imagini - a inginerului textilist școlit în Franța, evreu maghiar și comunist în ilegalitate, a studentului ungur căminist interesat de calitatea învățămîntului și implicat în activitățile comunității sale etnice, a muncitorului român ajuns pensionar pe cale de a fi scos din propria
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
face legături și construiește o anumită viziune de ansamblu asupra limbii române actuale. O dată regimul totalitar înlăturat, limbajul a ieșit din "zodia lemnului", mijloacele de comunicare au diversificat foarte mult și într-un timp scurt discursurile publice de la noi, oralitatea familiară a pătruns și în scris iar elemente lexicale populare, argotice, împrumuturi și calcuri din engleză, în special, asimilate foarte repede au condus la o reală diversitate stilistică a limbii. Spune Rodica Zafiu în Introducere: "Mai puțin întemeiată și nu foarte
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
a limbajului obscen și violent, riscă să se producă, sub imperiul prejudecăților, analize irelevante, dacă nu total eronate și, aș zice, patetic-resentimentare. În fine, ultima secțiune a cărții, Pregnanța oralității, se ocupă de fenomenele oralității, a elementelor de limbaj popular, familiar, argotic și tot prin prisma mass-media. De la o privire generală asupra argoului și până la banc (între oralitate și scris), Rodica Zafiu pare să nu piardă nimic. Scrie cu ușurință despre inovații recente cum ar fi "marfă", "așa cum vrea mușchii mei
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
potențialul investitor din comando-ul polițienesc-politic ordonat din Piața Victoriei? Păi, el înțelege că trebuie să fie idiot să-și plaseze banii într-o țară în care guvernul dictează prețul de vânzare al mărfurilor produse după alte legi decât cele familiare "planificatoriștilor" din stirpea Văcăroiu & the band. Rămâne o enigmă alchimia contabilicească prin care polițaii din Timișoara, de pildă, au ajuns la concluzia că prețul unui ou trebuie să fie nu cel practicat de producătorul individual, ci acela de pe toneta improvizată
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
microsecvențe și doar după aceea trec la lucrul pe întreaga povestire. Cred că nu se poate înainta așa cum trebuie decât pas cu pas. De aceea, elevii se confruntă la început cu piese mai simple, de o abordare, să-i spunem, familiară, și de-abia într-un al doilea timp trec la textele mari. Atunci încep să lucreze asupra duratei acțiunii și a evoluției personajelor. * Eu propun ceva, dar nu știu ce vom găsi apoi. * La un moment dat, predarea regiei a încetat să
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
curajul să urle zilnic un sfert de oră sau că ar ieși cu plăcere pe stradă dacă ar fi permis sa tragi palme). Iată tot acest fond, tot acest “Hinterland” cultural la Alexandru Mușina, în sonetul cu titlu de limbaj familiar, Obo: “Nimeni să nu-mi mai spună nimic, să nu mă descoasă, / Să nu-mi telefoneze, să nu sune la ușă! Îl omor, îl pocnesc peste bot, / Îl dau cu capul de pereți, îl strîng de gît / Pe cel care
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
mare a folosirii sale cu sens pozitiv („extraordinar”). Se confirmă deci, cel puțin pentru prezent, polaritatea semantică a adjectivului și a adverbului penal („foarte prost”, „foarte urît”, „penibil”, „groaznic”/ „extraordinar”); rămîne de văzut cum se va fixa în viitor uzul familiar
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
aceste expresii e apartenența lor la terminologia vieții de închisoare - efect logic al unei condamnări penale; le e comună și conotația predominant negativă, de substitute ale normalității unei vieți în libertate. Exemplele sînt preluate de Dicționarul de argou și expresii familiare al limbii române (1998), de Anca și George Volceanov, chiar cu indicația explicită a provenienței lor din „jargonul deținuților”; la aceiași autori, penală apare și ca substantiv (cu sensurile „țigară” și „homosexual”). În cartea sa despre Semiotica discursului juridic, Adriana
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
uneori exclamativ - „Penal!” (price.ro) - și adesea adverbial: “Cu softul lui se vede penal” (price.ro); “forumul îmi merge așa de penal încât nici nu-l mai vizitez” (computergames.ro). Adjectivul e supus gradației, intensificării, realizate cu mijloace standard sau familiare: “asta a scris unu la roman - super penal băiatu” (clopotel.ro). Contextele nu sînt totdeauna suficient de clare pentru a dezambiguiza valoarea semantică a adjectivului. Sensul acestuia este dominant depreciativ, dar gradul calificării e incert. Termenii cu care intră în
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
statuar. Reprezentînd un comportament spiritual care refuză chipul cioplit și orice fel de elogiu adus imanenței, grecul Myrodias a realizat o formă mai degrabă decorativă, derivată direct dintr-o civilizație marină, a valului, și din convenția drapajului amplu atît de familiar picturii bizantine, în vreme ce Caciorgna, lipsit de orice complex în fața tridimensionalului, a realizat o formă epică, a cărei discursivitate suplinește absența figurativului propriu-zis. Tot în spațiul unei construcții decorative, dar cu o mai pregnantă componentă arhitecturală, se înscrie și Doru Drăgușin
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
Rodica Zafiu Parcurgînd mesajele cuprinse în diverse forumuri din Internet, se pot observa - în registrul familiar juvenil al românei vorbite-scrise - multe noutăți, dar și surprinzătoare persistențe ale unor fenomene mai vechi. O lungă discuție despre legitimitatea și utilitatea copierii (în Forum ComputerGames, 2001) permite să se constate frecvența destul de ridicată cu care apar, în limbajul tinerilor
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
de politică a cetățeanului de rînd...”. Înțeleasă la 1865 ca o chestiune „de familie”, joaca intereselor politice are într-adevăr ceva familial, iar surprinderea acestui aspect de mare subtilitate a momentului i-a impus prozatoarei o manieră în egală măsură familiară de abordare a evenimentelor și personalităților devenite personaje de roman: „familiaritatea” rămîne unul dintre secretele romanului „istoric”, oricît ar deranja pe unii absența fracului și a micii cute grave de pe fruntea scriitorului care explorează fapte atît de cunoscute din manualul
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
are drept sâmbure tematic creația, iar poezia lui Șerban Foarță îl obligă pe Ion Bogdan Lefter la o analiză mai aplicată pe text în vederea decriptării holorimelor. Primii postmoderni Cît privește prozatorii Școlii de la Târgoviște, autorul pornește de la lucruri mai puțin familiare publicului, cum ar fi junețea literară a celor patru sau mediul literar underground creat de ei prin publicarea în manuscrise originale a revistelor proprii. Se vede de departe că preferatul autorului este Radu Petrescu, discutat aproape în jumătate din carte
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
cu ocazia discutării unor proiecte de legi privind concediile de maternitate, a fost vehiculat în presă, cu mare insistență, diminutivul ( folosit mai ales la plural) mămică ( mămici). Abuzul stilistic a transformat cuvîntul într-un adevărat clișeu lexical. Diminutivul caracteristic limbajului familiar, mai exact celui copilăresc ( baby talk), ca tipică formă hipocoristică folosită de copii sau de adulți în adresarea către copii a apărut în cele mai variate contexte, inclusiv în discursul politic ( nediferențiat: deopotrivă în cel demagogic și în cel cinic
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
nu e înregistrată de dicționare, care furnizează doar sensul general al cuvîntului și un șir de sinonime mult mai rar utilizate. În DEX, mămică e "diminutiv al lui mamă; mămiță, mămițică, mămucă, mămulică, mămuliță, mămușoară, mămuță". Valoarea afectivă din oralitatea familiară e uneori sursa unor folosiri ironice: "ar fi putut ocupa aceste posturi dacă nu aveau «tătici» sau «mămici»?" ( nepotism.org). În uzul actual, o mămică este însă în primul rînd o mamă ( de obieci tînără) de copil mic ( nou-născut, sugar
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
însemnări care se leagă de viitorul roman. E vorba de tehnicile pe care le voi folosi, cea a punerii în paranteză a textului auctorial, inspirată de Memoriile unui opioman englez, a lui De Quincey și cea a adresării directe și familiare (de fapt, o familiaritate falsă) către cititor, folosită de Thomas Mann în Mario și Vrăjitorul. Ceva de genul: V-am spus eu!, Vă atrag atenția!. Eu o să spun că am pornit de la aceste tehnici, chiar dacă am și eu un personaj
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
atrăgătoare decât lirismul? FS. Mai degrabă poezia e cea care m-a făcut să aleg filozofia. Dar antrenarea pentru gândit - chiar am simțit că-mi antrenez mintea: a fost destul de stresant și foarte diferit de critica literară, care-mi era familiară - m-a format pentru tot ce gândesc sau scriu acum. La început am studiat engleza, am trecut apoi la politică-filozofie-economie, fiindcă mi-am dat seama că nu mergeam destul de adânc pe calea ideilor. Eram îndrăgostită de critica literară universitară: era
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
casă", iar denumirea științifică a insectei este musca domestica. O atenție mai mare va fi acordată muștelor abia cu 132 de ani mai tîrziu, în 1989, de Jean Echenoz, în romanul său Lac. În următorii ani, musca devine o prezență familiară în ficțiunile franceze, simptomatică în același timp: pentru moartea "subiectelor mari", pentru mizeria contemporaneității, pentru penuria de autentic. Pe de altă parte, musca redeschide un spațiu vital evacuat din literatură în anii 1950 sub acuzația de convenție burgheză, umanizează, printr-
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
30-40 de ani. Oameni care azi au îmbrăcat chipul aseptic al legendei, se reîntrupează în scrisul lui Dan Ciachir. Revin pentru o clipă în lumea noastră, cu chipul, vocea și spiritul lor care într-o vreme ne erau atît de familiare. Evocarea primei întîlniri cu Petre Țuțea debutează în cea mai bună tradiție balzaciană cu descrierea amănunțită a locului: „Din strada Brezoianu pleacă perpendicular pe grădina Cișmigiului patru sau cinci „intrări", a doua dintre ele numindu-se chiar Intrarea Brezoianu. Pe
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
mărturisită direct, cu un fel de patos reprimat, cu un soi de jenă și de teamă de a nu părea emfatic, fiindcă nici evenimentele biografice pe care se construiește discursul poetic nu permit, marginale și banale cum sunt, niște "fleacuri familiare" o asemenea ținută retorică. Dacă suntem, totuși, mai atenți la liniile ce conturează vagul "autoportret" al subiectului liric dar aici această sintagmă pare ea însăși cam pretențioasă vom observa că el este al unui cvasi-adolescent din familia "elevului singuratic" și
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
un coupe-choux»" ( Studii de literatură română și comparată, 1983, p. 206). Or, tocmai exemplul în cauză în care servitoarea descrie iataganul stăpînului: "coșcoge spală-varză" ar putea fi o dovadă a abilității lingvistice a adaptării, a sensibilității lui Alecsandri pentru registrul familiar și argotic românesc și al capacității sale de a găsi corespondențe de expresivitate populară. Cazul e interesant, pentru că piesa Kir Zuliardi e din 1852 ( Opere, VI, p. 140), iar spală-varză, cu glosarea "sabie", este un compus atestat în prima listă
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
de dicționarul academic ( DLR, tomul X, articolul spăla), care îi indică și alte sensuri vechi: "om laș, fricos", "om de nimic, golan", "palavragiu". În teorie, nu e imposibil ca termenul să fi ajuns, în zece ani, de pe scenă în limbajul familiar al publicului; e totuși mai credibil ca Alecsandri să-l fi preluat din argoul vremii. Compusul nu s-a păstrat, cel puțin ca formulă de desemnare a sabiei, din cauza ieșirii din uz a obiectului însuși. Argoul nu păstrează arhaisme decît
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
înregistrare a lui mucles ( "dar nu spuneți nimărui: mocles", Ion Barză, în Agachi Flutur, 1863; cuvîntul e de origine țigănească) ca și a lui sanchi ( "se încercase a face, sanche... o revoluție", Haimana, cînticel comic, 1871; cuvînt turcesc). Un registru familiar, apropiat de cel de azi, își face simțită prezența de mai multe ori: "Hai, țopîrcă, vin cu mine la masă"; S-a cam fasolit la început" ( Agachi Flutur); "am ofticat cu vorba" ( Gură-cască, om politic) etc. Primul citat în care
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
culoare, formă etc.). Animalele cele mai predispuse să primească nume - animale de companie, în formula "oficială", pet-uri, cu un anglicism antipatic, pentru că prin pluralul tipic neutru le obiectualizează, sau animăluțe, cu diminutivul cel mai simpatic, caracteristic limbii populare și familiare, sînt adesea prezentate pe forumuri din internet; exemplele de mai jos provin de pe forumul motociclism.ro. Din examinarea eșantionului destul de redus și tipic citadin se observă o preferință pentru hipocoristicele sonore, bisilabice, bazate pe repetiție de sunete - "o cheamă Bubu
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]