1,008 matches
-
muiate în păcură încinse pe un băț înconjurat de grătare de fier, purtate, desigur, de slugi, de obicei țigani (masalagii) pe străzile podite cu bîrne. Să adaug că Papazoglu, încă în 1891, ținea să menționeze că au fost și domnitori fanarioți pozitivi și îi menționează pe Alexandru Ipsilanti (creatorul, în 1780, al Academiei de la Sfîntul Sava), Const. Ipsilanti și Ioan Caragea (înfăptuitorul legiuirii din 1818 care îi poartă numele). În altă scriere a sa, Papazoglu istorisește despre momentul eroic al bătăliei
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
sa în Moldova și Muntenia la anul 1650: „Astfel de cai și căruțe sunt aici în fiecare oraș, târg sau sat. Călătoria noastră era mai repede decât zborul unei păsări“. O dezvoltare deosebită cunoaște serviciul public de transporturi în perioada fanariotă; la vremea respectivă cel care străbătea Țara Românească plecând din București găsea, la distanță de 20 km, câte o stație unde se aflau o căruță, cai și surugii pentru continuarea drumului. O organizare amănunțită a dotării și funcționării „menzilurilor“ (stații
Agenda2003-15-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280903_a_282232]
-
ar fi interesat mai mult secretele din cămară. De pildă, dacă se mai află acolo pachetul acela, depus în 1918, la păstare. Gheorghe Boldur Lățescu scrie un editorial în Rl, comparând situația de acum cu aceea din anul 1859. Domniile fanariote îi secătuiseră pe români, totul se prăbușea, când un grup de boieri patrioți l-au ales pe Cuza în ambele Principate, uimind Marile Puteri și declanșând o resurecție a forțelor sociale și economice din țară. L-ar alege românii pe
Ziare, la zi: Jurnalul aruncă secuii în calea tsunami-ului solar () [Corola-journal/Journalistic/27971_a_29296]
-
îl arăți veneticului este atîta adevăr cîtă distanță sufletească te desparte de el. Din acest motiv, defectele ți le afli mai ușor în pupila alogenului, cu condiția să pleci urechea la ce spune. Memoriile lui Nicolae Suțu, fiul ultimului domnitor fanariot al Moldovei, sînt o astfel de mărturie sub auspicii critice. Născut la Constantinopol în 1798, într-una din familiile grecești din care turcii culegeau candidați pentru caftanul de domnitor al Țărilor Române, Suțu își petrece copilăria pe malul Bosforului, pătrunzînduse
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
infractori nu se consideră, că în UE, incompatibili cu funcții publice. Țiganii au soborul castei lor, nu respectă din principiu statul, pentru că i-a ținut în robie. Oligarhii ortodocși mimează democrația de tip Westminster, dar își urmăresc interesele de tip fanariot și nu accepta nici ei justiția occidentală. Ei vor puterea politică și subordonarea necondiționată a justiției, procuraturii, poliției, presei. Pentru a înțelege această lume orientală, pe lângă studii socio-politice și de antropologie religioasă, merită văzute câteva filme. În „Leviathan” (2014), oligarhul
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
laice, masonice, fără Dumnezeu, insuficiete, așa că s-au dus mereu la Roma și Fericitul Ioan Paul II-lea a venit și a fost primit cu entuziasm la București. Greu de presupus că acest lucru s-ar fi întâmplat sub domnitorii Fanarioți greci sau regii germani. Faptul ca președinții ortodoxo-comunisti moldo-valahi erau adepții teologiei eliberării e firesc - face fără doar și parte din bagajul ideologic greco-slav tradițional antioccidental de la Dunărea de Jos - dar că și Dvs. sunteți încă atras de cântecul de
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
mai era util. Trebuia înlăturat și pedepsit exemplar pentru a opri o nouă tentativă de „trădare” ca a sa și a lui Dimitrie Cantemir. De altfel, din cauza acestor infidelități probabil că atunci s-a născut în mintea sultanului ideea domniilor fanariote. E greu de spus dacă domnitorul român a aflat sau a intuit ceva despre atitudinea reală a Porții față de el. Oricum, știm că a făcut eforturi disperate pentru a calma situația la Constantinopol. Printre altele, „se supusese tuturor cererilor bănești
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
schimbat. Consider, azi ca și ieri, că romantismul românesc, în accepția lui de curent care tinde să-și impună preponderența spre sfârșitul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, își are originea în tulburările existenței sociale survenite odată cu prăbușirea regimului fanariot, răscoala lui Tudor Vladimirescu și tentativele timide, dar din ce în ce mai ample, de modernizare din epoca domniilor pământene și, mai apoi, a celor zise "regulamentare". Influențele străine au jucat desigur un rol de prim plan, dar nu ca factori generatori, ci prin
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
nevoile pe lângă vreun gard sau la colțurile caselor, iar animalele moarte erau abandonate în plină stradă, de unde hoiturile nu erau ridicate cu zilele sau săptămânile, până când mirosul devenea de nesuportat. Peisajul dezolant, stilul de viață al românilor, moravurile de sorginte fanariotă i-au produs multe depresii tânărului Carol care, după primii cinci ani petrecuți la București, a fost convins cu greu să nu renunțe la această aventură răsăriteană în favoarea traiului tihnit de acasă. Din fericire versatul politician Ion C. Brătianu și
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
prin dormitor (tot tenor... Florin Diaconescu, pe desen mai crenelat, cu tendințe de Sprechgesang), care se integrează cu bună știință în triunghiul amoros, căutând să profite de situație. Tiparul este modal cu inflexiuni orientale care ne sugerează o anume corupție fanariotă potrivită cu dictonul Timeo Danaos... Tipătescu, un caracter viril, sincer îndrăgostit, rămâne același burghez manierat, capabil totuși „să-și facă cu ochiul” de dragul femeii iubite. Tiparul este al unei muzici vest-europene, deciso (Ștefan Popov, bas- bariton). Cuplului Farfuridi- Brânzovenescu i
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
în gura unui prieten mai vîrstnic al lui Ghica. Saltul se produce o dată cu a treia scrisoare, Din vremea lui Caragea (noiembrie 1879): extraordinara descriere a ciumei, apoi a nunților în cascadă de după potolirea molimei, descrierea moravurilor aristocrației spre finalul domniilor fanariote sunt de acum asumate direct de naratorul care nu mai recurge la voci intermediare. Vasta lume a lui Ion Ghica, de aparențe dezordonate, cu imagini caleidoscopice din Valahia, Moldova, Paris, Constantinopol, Samos, alte insule grecești, Anglia etc. reprezintă cea mai
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
literare. Din moștenirea sa aristocratică, Ghica a dobîndit o mare capacitate de detașare, de abstragere față de faptele povestite, capacitate care - tradusă scriptic - oferă aerul inimitabil al Scrisorilor. O tragedie (ciuma lui Caragea) se învecineză cu o sărbătoare (nunta în epoca fanariotă), gloria unui personaj e urmată de moartea lui neașteptată, totul agrementat cu un bon mot ori cu o anecdotă povestită cu haz de omul de lume. Ghica construiește anumite scrisori doar de dragul poantei finale (precum cea care îl are drept
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
în Europa", a instaurării unei democrații perfecte, taumaturgice, ni se prezintă din capul locului deplasat. Sînt înclinat a acorda mai mult credit posturii circumspecte, mereu prudente, care nu pierde din vedere factorii endemici, de sorginte nu doar comunistă ci și fanariotă ori chiar cu mai lungi rădăcini balcanice, ale obștii noastre stigmatizate de un set de moravuri dubioase, între care oportunismul nu ocupă ultimul loc. Istoria nu va fi în măsură a expurga de azi pe mîine tarele noastre caracteristice. Putem
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
politice fantaste, prins de austrieci și predat de aceștia turcilor, e executat de otomani, la Belgrad. Poeziile lui apar postum, la Iași (1814); i s-a atribuit și o parafrază neogreaca a "Marseilezei". Slujitor o vreme, cum ziceam, al domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat, el însuși se ipostaziază în piesa editata de Lia Brad-Chisacov în personajul duplicitar Feraris. Fapt e că Rigas e nu doar un "slujnicar" sau un curtean îmbinînd subțirimea greacă și astuția Fanarului, dar el se vrea înainte de orice
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
și astuția Fanarului, dar el se vrea înainte de orice un observator atent și un martor lucid al unei domnii vestită prin extravagantele și abuzurile de tot felul, care au facut epoca. Domnia lui Mavrogheni reprezintă probabil o culminație a dezmățului fanariot care a secătuit țară, a exasperat boierimea autohtonă și poporul de rînd, generînd reacția antigrecească și valul revoltelor ce aveau să culmineze cu revoluția lui Tudor. Mavrogheni e o figură ilustrativa pentru o întreagă vreme istorică: amestec de excese, ignoranța
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
boieri, "divaniți" care - de teama mișcării revoluționare a lui Tudor Vladimirescu și apoi de invazia turcească - și-a aflat un trecător refugiu la Brașov, de unde, în 1822, înaintașul său Constantin Samurcaș a fost inițiatorul unui demers caracteristic pentru crepusculul perioadei fanariote. Și anume o corespondență ultrasecretă cu Friedrich von Gentz, mâna dreaptă a lui Metternich, care, generos recompensat, era gata să furnizeze informații ce puteau permite întrezărirea viitorului curs al evenimentelor. Cu studii la Paris, Berlin și München, Alexandru Tzigara-Samurcaș s-
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
oamenii din această țară care știu cât de mult este de muncă, să nu fiți prea supărați că, în timp ce noi muncim și încercăm să rezolvăm problemele țării, alții ne pârăsc pe la Bruxelles sau pe la Strasbourg. Este vorba de un partid fanariot, PDL, care cât au putut să stea să fure, să distrugă, au fost fericiți, iar când cineva i-a îndepărtat de la canalele banilor publici, se duc și pârăsc pe afară, făcând un foarte rău României în ansamblu și crezând că
Victor Ponta: PDL este un partid fanariot by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/42377_a_43702]
-
afară, făcând un foarte rău României în ansamblu și crezând că cineva din afară o să-i pună înapoi la furat aici și la distrus", a declarat Ponta. Premierul a mai adăugat "Sunt foarte dezamăgit de acest gen de, repet, apucături fanariote, dar cu atât mai mult cred că nu trebuie să acordăm foartă multă atenție celor de la PDL. Asta au știut să facă, pentru asta oamenii i-au gonit de la guvernare și pentru asta îi vor sancționa în continuare. Este important
Victor Ponta: PDL este un partid fanariot by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/42377_a_43702]
-
de poștă”. Datorită neîncrederii în domnii Țărilor Române, care înclinau către puterile creștine, Rusia și Austria, amintind doar pe Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir (1710-1711), turcii au numit domnitori devotați lor, dintre marii dragomani greci din Fanarul constantinopolitan. În timpul regimului fanariot, obligațiile față de Poartă au fost sporite, fiscalitatea a devenit excesivă, Hotinul ajunge raia otomană(1713), Oltenia este luată de la turci și anexată temporar de Austria(1718), iar Moldova de nord este cedată de Poartă Imperiului habsburgic(1775). Cu toate acestea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
însă, proveneau tot de la populația satelor. Dările tot mai multe și tot mai apăsătoare, cu abuzurile în rechiziționarea cailor și căruțelor, obligau țăranii să fugă din calea olăcarilor, amenințând serviciul poștal cu dezorganizarea. Această situație a silit pe unii domni fanarioți să înfăptuiască o serie de reforme sociale, economice și administrative. Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei în patru rânduri și al Țării Românești în șase rânduri, în răstimpul dintre 1730-1769, a încercat modernizarea administrației, a realizat o reformă a justiției, una
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un an. La expirarea termenului antreprenorul a renunțat. Următorul domn, Constantin Hangerliu(17971799), este silit să adopte o nouă formă de exploatare a poștelor, în regie. În Moldova, serviciul poștal funcționa mai bine, fusese dat în antrepriză din 1792. Domnii fanarioți au desfășurat și o activitate de informare, transmițând Porții, de la București și Iași, informații privind evenimentele mai importante din țările vecine. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea “știrile trimise de la Iași ... ajungeau la Poartă cu cinci zile mai devreme decât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
al XVIII-lea și începutul celui următor, și-au găsit expresia în mișcarea revoluționară condusă de Tudor Vladimirescu(1821). Deși reprimată, revoluția a avut ca urmare înlăturarea fanarioților și restabilirea domniilor pământene în Țara Românească și Moldova. O dată cu abolirea regimului fanariot, în istoria celor două țări românești, începe o nouă perioadă favorabilă dezvoltării lor economice, de care vor beneficia și comunicațiile. În condițiile dezvoltării noilor forțe de producție capitaliste, serviciul poștal va fi treptat îmbunătățit și exploatat pe baze noi. POȘTA
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
concentrare a rușilorlipoveni se află în Dobrogea, fiind urmată de cea din nord-est (mai ales județele Iași și Suceava). În Moldova, staroverii au început să sosească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea (Socolinți 1724). În acea perioadă, domnii fanarioți Constantin și Ioan Mavrocordat au emis două hrisoave care dădeau staroverilor din Moldova mai multe drepturi și libertatea practicării credinței. Stabilirea rușilor-lipoveni în județul Iași încă din prima jumătate a secolului al XVIIIlea sa datorat atât contextului istoric și social
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
entropie informațională. Comportamentul așa-zicînd brownian al mitemelor utilizate este caracteristic numai nivelului superficial al textului. Ceea ce la acest prim nivel este carusel ludic al "aluziilor pierdute", în profunzime devine pretext de gravă meditație istorică. "Surpriza" din final descoperirea sub travestiul fanariot al boierului intrigant a însuși autorului Manifestului Comunist este un anti-catharsis programat. Șocul astfel provocat unifică istoria și istoriile sub semnul unui nenorocit prezent continuu, al cărui stupid determinism presupune un reînnoit exercițiu de exorcism, nu și o salvare sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
vor perima o dată cu dispariția lumii pe care au înfățișat-o ("republica din Ploiești", "garda civică" vor fi demult uitate etc.). Mai târziu N. Davidescu îl va contesta pe Caragiale pentru inaderența lui presupusă la spiritul românesc ("cel din urmă ocupant fanariot"). în vremea noastră N. Breban îl contestă etic și estetic pe Caragiale, în care vede ca om o personificare a "miticismului", iar ca scriitor un autor de "schițe penibile" și de comedii ușoare, lipsite de problematică. în Jiquidi, spre a
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]