155 matches
-
trebuia să ne facă instructajul despre ședința nu știu care, spunea eu acuma vă spun ce am de spus, voi puneți întrebări și după aia trecem mai departe. Și noi știam [că] trebuie să trecem mai departe [...]. Știam că Ceaușescu e de fanfaronadă, dar asta-i treaba" (M.L.). Copiii departajau ceea ce era real de ceea ce trebuia doar mimat, fiind uneori părtași la paradoxale acte de justiție publică, așa cum au fost ele posibile imediat după căderea regimului: "[după 1989], marea revoluție la liceul Roman-Vodă
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
apropia cu mare ușurință de diavol și vor primi pecetea lui (Apoc. 6,16), pe când cei care au citit Scripturile și le‑au avut aproape, înțelegând sensul lor, aceia vor ști să evite capcanele. Ei vor descoperi neîntârziat uneltirile și fanfaronadele Amăgitorului și vor reuși să scape din mâinile lui. Se vor ascunde în munți și în crăpăturile pământului, unde se vor ruga fierbinte, cu lacrimi și sfâșiere de inimă, cerând ajutorul celui care iubește neamul omenesc [...]. Vei vedea atunci cărui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și Dick ne-am retras într-un colț. Trebuia să vorbim. Știi că acum existau resentimente între noi. Dintr-odată mi s-a făcut rău la gândul că l-am putut admira pe omul acesta, că i-am înghițit toată fanfaronada. L-am întrebat: "Deci ai vreo remușcare, Dick?" Nu mi-a răspuns. I-am zis: Dacă îi lasă în viață, nu scăpăm cu una cu două. Măcar zece ani dacă nu mai mult". Tot nu spunea nimic. Stătea cu cuțitul
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de tragedia umanității. Pe alocuri a izbutit. Un poem surprinde priveliști sinistre ale câmpului de bătălie în care „toate pietrele sunt nimbate cu sânge/ și orbitele au plantații de șerpi”, altul exprimă compasiune pentru un caporal muribund ori ironie la adresa fanfaronadei belicoase. În ansamblu, ciclul e străbătut, din păcate, de un patetism factice, minat de sentimentalism. Obiectivările programate îi reușesc poetului doar parțial și intermitent, spre deosebire de cele spontane, rezultate din autoproiecții. Caracterele definitorii ale originalității lui se găsesc, astfel, aproape toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
cu mireasmă de letopiseț. Un limbaj colorat, cu replici vioaie și duhlii, și o ironie fină, perceptibilă și în poznașele jocuri de cuvinte, sunt argumentele comediei bufe, „aproximativ istorice”, Ciubăr vodă (montată pe scena unor teatre din Chișinău și Iași). Fanfaronada ubuescă a grotescului crai, chefliu și muieratic, poate înveseli (tot astfel înfruntarea lui, nu din cuțite, ci din poloboace cu lăudărosul vodă Pleașcă), dar ludicul, printre ilarele peripeții de reflex parodic, conține și un subtext, avertizând asupra efectului nociv al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
multe "oficialități" din capitală și provincie nu serveam numai de translator, ci și de "tălmăcitor de ziceri", în cazul unor expuneri alandala, bolovănoase, agramate sau a emiterii unor înșiruiri de propoziții și fraze jenant propagandistice și patriotarde, corectând inexactitățile, exagerările, fanfaronadele și aberațiile. Precizam că unele din aceste vizite erau încununate de primirea la Nicolae Ceaușescu, pentru acordarea unui interviu. Protocolul acestor interviuri avea ceva din "teatrul absurdului" și din "Ubu roi": ziariștii erau bine aleși, cu funcții înalte la publicații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
poate, chipul lui, al meu și-al unora dintre nepoți cu faciesuri mediteraneene, firea lui mai răsărită și avântată În treburi, amatoare de tot ce-i nou sau depășind condiția lui de-acasă; bun de povești, de palavre și de fanfaronade omerice, ba chiar și de „teorii“, proprii sau prost asimilate, și neglijându-și pentru astea treburile până la ruină; autoritar cu noi, copiii, până la nedreptate, pentru care mi l-am și Înstrăinat devreme; lăsându-ne Însă, mie și băiatului meu, ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai departe car tea, nu voia... Fie că e vorbă de o fericită conjuncție astrală sau chiar de Însăși grația cerească - cine știe? - coborâtă brusc peste noi, dra gostea Îndeamnă mai curând spre umilință și mortificare decât spre vanitate și fanfaronadă. [...] AM ÎNCHINAT PREA MULT DIN CAPACITĂȚILE șI TIMPUL meu de lucru femeilor și experiențelor amoroase, iar dacă o treime din viață mi-am petrecut-o dormind și o altă treime, aproximativ, visând la umbra lascivă a dragostelor - mă Întreb acum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
provincie noi nu serveam numai de translatori, ci și de "tălmăcitori de ziceri", în cazul unor expuneri alandala, bolovănoase, agramate sau a emiterii unor înșiruiri de propoziții și fraze jenant propagandistice și patriotarde, având datoria de a corecta inexactitățile, exagerările, fanfaronadele și aberațiile. Precizam că unele din aceste vizite erau încununate de primirea la Nicolae Ceaușescu, pentru acordarea unui interviu. Protocolul acestor interviuri avea ceva din "teatrul absurdului" și din "Ubu roi": ziariștii erau bine aleși, cu funcții înalte la publicații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sale, deși, cu alt prilej, la Convenție, a amenințat că și zboară creierii la picioarele tribunei cu un pistol care nu era încărcat, deși, în fine, vorbea mereu de sânge și sfida pământul întreg, n-am luat niciodată în serios fanfaronadele sale. Îl văzusem prea de aproape, era violent, dar nu era curajos. Sub despotism se temea de bastilii și a continuat să-i fie frică de pușcării și sub regimul libertății. O să citez două întâmplări care îi vor vădi în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
tovărășia lui, că "merită să-l cunoști". Socrate pune întrebări, răspunde, ascultă, discută politicos. Isus își pune sec preopinenții la punct. Dintre acești doi magiștri ai Antichității, care ne-au înflăcărat imaginația, condamnați la moarte și unul și celălalt, pentru fanfaronadă și impietate, de către un tribunal de concetățeni, cel mai antipatic nu este, cu siguranță, perspicacele petrecăreț din Banchetul. Scheletul narativ a căpătat cu timpul, consistență și culoare. Cu atât mai bine pentru noi dacă spiritul popular l-a înfrumusețat cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vestul orașului, despre mezelării cu pateuri și cârnați; lângă gara veche, am zărit câteva baruri de noapte și cafenele ispititoare (recomand Bezlel Mona, situată în fosta școală de Belle-Arte). La dolce vita rămâne la Tel-Aviv; Ierusalimul gay e doar o fanfaronadă. Excelentă, de altfel, pentru publicitatea municipală. Încărcătura informativă a unui eveniment se măsoară după inversul probabilității sale de producere; alegând decorul cel mai improbabil, organizatorii anualei Gay Pride își arată talentul lor de comunicatori. Șapte mii de polițiști încadrează o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
i-a vorbit lui Francisco într-o manieră extrem de civilizată, însă el l-a agresat pe Francisco prin denigrarea lui personală și profesională. Ce ar fi putut să facă Francisco? Ca reprezentant de vânzări, Francisco este obișnuit cu flecăreala și fanfaronada pe care i-au servit-o clienții potențiali de-a lungul timpului, făcându-l să fie extrem de tolerant cu astfel de manifestări. E obișnuit să asculte cum clienții se laudă cu produsele, companiile și planurilor lor de viitore. Totuși, în
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
viciat, le lipsește simțul pentru autoumilire. Își instrumentalizează țeasta, și-o poartă denaturat ca pe un grohotiș, ca pe bolovanii din albii de râuri scăzute sau secătuite. Își dau aere de soldățime impasibilă și rece, transformă disprețul de sine în fanfaronadă. Viziunea lor abrutizată asupra lumii ar vrea să dea blazon de noblețe perversiunii rasului în cap - ei adoptă acest stigmat voluntar ca pe un semn distinctiv al grupului lor. Orice trăsătură individuală a fost eradicată din bolovanul-căpățână, sub îmbucarea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-ți sape șanțurile și să-ți facă diguri? Sunt vinovați cei care și-au zis: „După noi, potopul!”, cei care ne-au guvernat în 19 ani de rătăcire, de buricăreală, de ilegalitate,de hoție, de nepăsare, tembelism și amatorism, de fanfaronadă, lene și prostie. Uite că potopul a venit chiar în timpul vostru, n-a mai avut răbdare să vă scoată de sub acuzare. Ați vândut o țară și nu aveți bani de diguri, de drumuri, de împăduriri? Va trebui să începeți cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și nesăbuitul Claude a mai scăpat de câteva ori, după cum ne încredințează, din situații de cât pe ce. Nu-i deloc exclus ca palpitantele acte de bravură, fapte eroice, circumstanț e de un dramatism extrem să conțină o doză de fanfaronadă sau/și să fie teatralizate în așa fel încât să dea mai bine la montaj. Claude Lanzmann este un orgolios autentic, fascinat și îndrăgostit de grandoarea propriei sale persoane. Nimic nu dă mai exact măsura acestei egolatrii decât candoarea cu
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
Însuși Își etala autoritatea și puterea. Și mărșăluiau spre câmpul de luptă, În cadență de șase pași la o bătaie de tobă, cu toată splendoarea și forța de care era provincia În stare. Dar Nobunaga era complet indiferent față de asemenea fanfaronade fără conținut. Se repezeau Înainte atât de repede, Încât nici nu mai puteau păstra ordinea rândurilor. Aveau să se lupte până la moarte. Cu o atitudine care părea să strige: „Oricine ești, arată-te!“, Nobunaga gonea În frunte. Nimeni nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
trebui să i se permită și Seniorului Nobunaga să-i aducă tămâie? N-a mai rămas aici nici atâta eleganță Încât oamenii să poată schimba acest gen de curtoazie și prietenie? Sau poate hotărârea Seniorului Nagamasa nu e decât o fanfaronadă? E o cacealma sau falsul curaj al unui laș? Chipul de deasupra porții castelului se retrase, poate de jenă. Un timp, nu sosi nici un răspuns dar, În sfârșit, poarta se deschise puțin. Generalul Fujikage Mikawa a acceptat să stați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
noroade le vezi ocârmuite De umbra unor pravili călcate, siluite De alte mai mici umbre, neînsemnați pitici. Oricare sentimente înalte, generoase, Ne par ca niște basne de povestit, frumoase, Și tot entuziasmul izvor de idei mici. Politica adâncă stă în fanfaronadă, Și știința vieții în egoism cumplit; De-a omului mărire nimic nu dă dovadă, Și numai despotismul e bine întărit. An nou! Aștept minunea-ți ca o cerească lege; Dacă însă păstorul ce tu ni l-ai alege Va fi
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
egalitate de șanse cu adevărat, nu doar declarativ și că în 2013 femeile sunt fie ignorate, fie exploatate. Mincă a adăugat că în Parlament numărul femeilor parlamentar este de 17% și este un "număr infirm". "Este momentul să renunțăm la fanfaronadă și să tratăm fiecare zi ca și cum ar fi Ziua Femeii. Doresc femeilor - mame, soții, surori - o Românie fără prejudecăți. La mulți ani, doamnelor și domnișoarelor, în fiecare zi!", a încheiat Mincă. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a spus în final
Liliana Mincă: Să tratăm fiecare zi ca Ziua Femeii. Zgonea: Femeia de ridică, femeia te coboară by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38989_a_40314]
-
de admirație și deriziune. R.P.: E convingerea mea dintotdeauna. Atracția pe care am avut-o pentru economia de mijloace vine din această îndoială față de teatru, din frica de teatru ca «făcătură», ca artificiu. Recunosc necesitatea convenției, dar o convenție fără fanfaronadă... G.B.: ...«Teatrul sărac»? R.P.: Nu aspir spre sărăcie, care mă revoltă, dar bogăția mă revoltă tot atît. G.B.: Recunosc în poziția ta refractară la supranatural și spiritualitate ceea ce mi s-a părut a fi o constantă: etica indispensabilă! R.P.: Da
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
opt de ani de la prima arestare, petrecută în 1952 (ediția întâi a cărții a apărut în 1990), Oana Orlea vorbește cu o notă de umor, cu o anumită relaxare, despre comportamentul ei de atunci. "Zăpăcită și smucită", lansându-se în "fanfaronade gratuite", turuind cu exaltare și făcând gesturi dramatice, grandilocvente, în spațiul cenușiu și jegos, atât de trist, al celor douăsprezece închisori prin care trece, ea este indubitabil un personaj. Putem prezuma că nu numai colegele de celulă și de carceră
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
morală sunt constante ce vorbesc despre pericolul reprezentat de indivizii din această categorie. Mic dictator într-un regat al vulgarității, Maradona este, ca antrenor, un simplu „tigru de hârtie". Talentul de jucător s-a dovedit netransferabil. El a demonstrat că fanfaronada și limbuția de mahala sfârșesc lamentabil, în năruirea dureroasă a unui edificiu în care au ajuns să creadă zeci de milioane de oameni. Câtă vreme Argentina s-a putut descurca bazându-se pe talentul (imens) al fotbaliștilor săi, lucrurile au
Anul vuvuzelei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6194_a_7519]
-
sentimentalism la vedere, cu cunoscutele efuziuni și zburdălnicii pe care le-am văzut și în Underground (1995) sau în Vremea țiganilor (1988) și mai ales în Pisica albă, pisica neagră (1998). Nu lipsește nici muzica de taraf, nici fanfara și fanfaronadele, nici scenele rabelaisiene, opulente, nici chiolhanurile vijelioase cu focuri de armă și spart de sticle, nici muzica zisă din adîncul sufletului, nici gagurile burlești și nici bestiarul autohton, nici excrocii mărunți, nici fufa cu coapsele pline întinse rubensian spre admirația
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
de solicitanți de diverse spețe care par convinși că acesta are obligația imprescriptibilă de a-i mulțumi pe toți, fără crîcnire. Se întîmplă că nici măcar minima politețe nu e observată, bruiată fiind de țîfnă, de capriciu ori măcar de irepresibila fanfaronadă. Un scriitor vrea , între altele, să-i fac o relație cu o editură. Mă caută la telefon dar nu mă găsește acasă, drept care îl caut eu de mai multe ori, constatînd că telefonul d-sale e ocupat. Cînd în fine
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]