126 matches
-
RL, 1972, 33; Mircea Iorgulescu, Un mare uitat: Radu Ionescu, RL, 1974, 27; Ileana Verzea, Byron și byronismul în literatura română, București, 1977, 151-154; Dicț. lit. 1900, 452-453; Scarlat, Ist. poeziei, I, 401-402; Dumitru Bălăeț, Radu Ionescu - un fiu al fantasiei, București, 1985; Manolescu, Arca, I, 77-81; Anton Cosma, Primul metaroman românesc, VTRA, 1987, 6; Dicț. esențial, 399-401; Ioana Drăgan, Romanul popular în România, Cluj-Napoca, 2001, 157-171; Dicț. analitic, IV, 470-471. D.M.
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
afinității spiritului pentru spirit, grație căreia există înțelegere, comunicare, societate, cultură. Este un termen mai aplicat, menit să înnoiască conceptul de „intropatie”, „baza psihologică a oricărei contemplări a frumosului”, ambele fiind componente ale imaginativului, care conduc la „activitatea constructivă a fantasiei”. Altă treaptă a evadării din real e cea a „contemplării transcendenței”, prin care se poate ajunge la intuirea lumilor de dincolo de simțuri, a principiului unic, etern, generator, iar prin aceasta la sentimentul contopirii eului cu transcendentul, când „ființa noastră subiectivă
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
copii manuscrise. Tălmăcirile, realizate prin intermediare grecești, au în vedere scrieri de mare circulație în epocă: Întâmplările lui Telemah de Fénelon, Teatron politicon, adecă priveliște politicească, după manualul de educație a principilor al lui Ambrosius Marlianus, și, sub titlul Zăbava fantasiei, zece capitole din Gli scherzi geniali a italianului Gian Francesco Loredano. Traduceri: Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor, Iași, 1771; Învățătură a însuși stăpânitoarei măriri Ecaterinii II, Iași, 1773. Repere bibliografice: Iorga, Ist. bis., II, 170
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
legenda, imaginarul, în compoziții romantice asupra contradicției și misterului destinului omenesc. Demoniaci, nebuni, damnați, toți sunt fațete ale veacului, iar „omul enigmatic”- personajul său central, aflat într-o confruntare continuă cu suprarealul: odată cu ieșirea din timp (O năplăire literară sau Fantasie) sau prin cufundarea în zonele întunecate ale somnului și ale bolii (În ajunul Anului Nou, Testamentul și memorialul unui nebun), prin viziunea „corpului subtil” din magnetism, în metamorfozele karmice ( În vis și aievea) sau chiar prin explorarea credințelor budiste (Îngerul
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Ionescu. SCRIERI: Topos Atopos, București, 1969; Scuturile, București, 1971; Ce rămâne, București, 1974; Augustele iubiri, București, 1976; Glasuri, București, 1978; Eterna regăsire, București, 1979; În căutarea lui Trophonius, București, 1982; Odihna pe prund, București, 1983; Radu Ionescu - un fiu al fantasiei, București, 1985; Regăsirea continuă, Craiova, 1986; De la Eminescu la societatea muncii, București, 1995; Din parlament către pământul țării, București, 1995; Trăiri și fragmente, București, 1996; Țara lui Dromichete, București, 2000; Sub clopotele Bucovinei, București, 2002. Ediții: N. Georgescu-Tistu, Cartea și
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
a lene Lin în calea sa, Eol pe-a sa arpă blând răsunătoare Cînt-a nopții dulce, mistică cântare, Cânt din Valhala. {EminescuOpI 10} Atunci ca și silful, ce n-adoarme-n pace, Inima îmi bate, bate, și nu tace, Tremură ușor, În fantasii mândre ea își face cale, Peste munți cu codri, peste deal și vale Mână al ei dor. Mână doru-i tainic colo în spre tine, Ochiul îmi sclipește, genele-mi sunt pline, Inima mi-e grea; Astfel totdeauna, când gândesc la
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
au afirmat uneori cu mult prea departe, să nu mai știm de ele. Nu mulți și ne-proști, cei rămași au realizat ce-au putut: posturi de radio, tv, ziare și reviste, cele mai multe efemere, festivaluri: umorului, fanfarelor etc., formații artistice (Fantasia, Rotaria, Rapsodia Vasluiului, excursii, spectacole etc.). Aproximativ 150 de persoane au încercat... cărți ! Vreo 300 de volume, (unele, doar "pagini"), stau mărturie pentru acești 20 de ani, cu colaborări la peste 60 de publicaț ii. Am considerat, pe baza valorii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Neagoe, Anca Elena Lungu, Andrada Trufia, Denisa Cobzaru sau pe Marian țicu, Cătălin Nistoroschi (copilul din afișul electoral 2000), pe Alexandru Cantea, Sergiu Leonte... în redacție a intrat dl. prof. Vasile Negură pe carel felicit și acum și aici pentru FANTASIA, corala care a evoluat pe 14 septembrie în Festivalul Internațional "George Enescu". E cazul să vă reamintesc sprijinul total pe care l-am acordat încă de la începuturile ei pentru această minune artistică bazată numai pe muncă și talent ? Avem pretenția
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pentru decantare. Relația cu presa și cultura naț ională este simplu de extras: toți cei menționați, și mulți alții, reprezintă ceva în domeniul lor de activitate la nivelul României și nu numai (prof. Gabriela Crețu fost europarlamentar... din Vaslui) pentru că Fantasia, Rotaria, Mioara Velicu și numeroase formații artistice, fanfare, dansuri, obiceiuri etc.au colindat lumea în lung și în lat. Puteți fi convinși că pe mulți i-am făcut noi harnici ! În devenirea istorică, după zvâcnirea strălucitoare a grupului creator la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sars/country/table 2004 04 21/ en/index.html). 14 Eșantion reprezentativ alcătuit din 742 de studenți ai Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. 15 Conștiința oamenilor le determină existența socială versus realitatea socială determină conștiința. 16 Fanta are la origine cuvântul german Fantasie, adică imaginație. 17 Sistemul de referință aici e statutul de economie de piață funcțională și eligibilitatea accederii în Uniunea Europeană. 18 Partidele tradiționale pentru România, precum PNL, PNȚ, PC ș.a., fiind dizolvate sau scoase în afara legii cel târziu în 1948. 19
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
privi iubita, a pierdut-o pentru totdeauna. În prima redactare, datată de poet "6 oct.", această poemă ore titlul Serata, iar Perpessicius i-a zis Ondina I99. La a doua redactare, datată tot de poet "oct. 866", are titlul Ondina (fantasie), iar Perpessicius a considerat-o, pe drept. Ondina II100. Între aceste două forme, se observă deosebiri, mai ales la versurile pe care poetul i le atribuie Casandrei. Subiectul este același. Cînd noaptea "coboară din nori, pe aripi de fiori", un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Șpagă) ne înfășoară în aura derizoriului. Comedie bufă. Dante, de care am mai pomenit, rămâne ascensional din motive dogmatice. Însă Infernul e temelia. Hölderlin: ce patos, ce Ellada, ce, în final, Scardanelli. Eminescu al nostru: s-a lăsat în voia "fantasiei" dar, pe dedesubt, și-a ras toate iluziile, și-a tivit manta cu ața cugetărilor Sărmanului Dionis, și-a autoadresat rechizitorii în Icoană și privaz, a constatat că organele-s sfărmate, a abdicat, bând "păharul poeziei înfocate" ca pe o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pur, mă di fortuna / e del fâțo e d'amor, Diva più cieca. (vv. 152-158) Îl Risorgimento: Pur di quel pianto origine / era l'antico affetto: / nell'intimo del petto / ancor viveva îl cor. / Chiedea l'usate immagini / la stâncă fantasia; (vv. 25-30) Le Ricordanze: În queste sale antiche, / al chiaror delle nevi, intorno a queste / ampie finestre sibilando îl vento, / rimbombaro i sollazzi e le festose / mie voci al tempo che l'acerbo, indegno / mistero delle cose a noi și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sua donna", I tempi dei Cânți, Einaudi, Torino, 1996, pp. 62-80. 388 La donna, cioè l'innamorata dell'autore è una di quelle immagini, uno di quei fantasmi di bellezza e virtù celeste e ineffabile, che ci occorrono spesso alla fantasia, nel sonno e nella veglia, quando siamo poco più che fanciulli, e poi qualche rară volta nel sonno o în una qualche alienazione di mente, quando siamo giovani. Infine è la donna che non și trova, Giacomo Leopardi, 2004, op.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pară răsărită din visările pustiei, Din nisipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un vis al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele fantasia unui Scald. Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă - Cine-a deschis piramida și-nnăuntru a intrat? Este regele. În haină de-aur roș și pietre scumpe, El intră
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nebunia Cum e, cu chipul dulce, cu care m-a coprins Îmi place - cum îmi place visul de raze nins, Îmi place cum îmi place o umbră argintie. Tu cugeți. Cugetarea cu raze reci pătrunde, Lovește chipul dulce creat de fantasie Și acest chip devine palid ca o stafie Și-ndată ce-l privești tu el stă să se confunde Cu locul de-unde vine, cu norii ori cu unde. Dar eu... eu nu sunt astfel... Mie-mi place visarea. Fie
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lumea ce-a trecut, Pe care nu-i mai vede cel ce nu i-a văzut, Să văd gloria moartă, să văd trecutul-rege Cum într-o lume moartă surâde și petrece. Și azi ridic palatul ilusiilor dalbe, Și azi chiem fantasia cu florile-i rosalbe, Revoc trecutu-n viață. - A faptei sântă dramă O văd cum din morminte eroii săi își chiamă, Și azi torn bucurie în cupa mea aurită, Amestec cu flori dalbe durerea-nnebunită, Turnând în cupe de-aur
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
morții pe lume falnic zace Cu genele-i închise, cu visele-i de pace, Când palida gândire prin țara morții trece Și moaiă-n visuri de-aur aripa ei cea rece, Și cu acea aiasmă a lumei frunte-atinge Și-n creeri fantasie și-n suflet vis încinge, Ce ochiu veghiază umed?... ce sânge se frămîntă?... Ce suflet țipă-n doliu?... ce liră jalnic cîntă?... Sunt eu!... Privesc trecutul, o marmoră barbară, Pe ea-i gravată aspru ursita-ne amară - Și când văd
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Arta stă asupra naturei însă să nu se înțeleagă rău. Trebuie să caracterizăm momentul unde se ating amândouă. Antiteza între om și natură a decis. Și noi suntem natură. Să restabilim unitatea. În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
asupra naturei însă să nu se înțeleagă rău. Trebuie să caracterizăm momentul unde se ating amândouă. Antiteza între om și natură a decis. Și noi suntem natură. Să restabilim unitatea. În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
decis. Și noi suntem natură. Să restabilim unitatea. În simțirea nemijlocită zace deja unitatea. // Ce-i fantasia - spețial fantasia creatoare? Ea este o putere formatorie cu privire la idei. Ea devine practică. Ea lucrează cu simțiri, pasiuni, închipuiri. Nici o putere mare de fantasie fără mari puteri stimulatoare care nu sunt închipuiri, căci aceste sunt secundarii. Închipuiri și idei nu esistă în fundul sufletului nostru de-a gata (Leibnitz - ar fi închipuiri de care n-am avea conștiință Neadevărul ). Este un mecanism intern fără idei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stă sub puterea unor puteri stimulatorii 409 {EminescuOpXV 410} predominante. Apoi se creează în fantezie ideile * și închipuirile, ce corăspund acelor pasiuni. Rădăcina este mai adâncă. Dintr-un teren care zace mult mai adânc percepțiunile izvorăsc corespunzând lor. Prin apropierea fantasiei de acele puteri. 7/1 [1873] Raportul între fantazie și aceea ce nu e închipuire în ele. Ele izvorăsc din ceva ce nu e idee. Puterea proprie de stimulație în producerea frumosului nu este ideea. Ideile lui Plato sunt typos
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
schimbe productul și producentul. Nu ideea este primitivul, ci altceva mai adânc. // Jucăria cu ideile este între cei noi foarte dezvoltată. Dacă nu-i intuitivă, nu este nimică. Orce filozofie nu trebuie să se oprească la secundarul, ci la izvorul fantasiei. Afectele sunt izvorul. În muzică este o scară mai primitivă, adică un intuitiv, spațios - este ceva eminent subiectiv. Sunt numai acord ce af[ect]ează* simțirea. Lumea muzicei atinge mai mult rădăcina ființei noastre, însă formările estetice ale simțirei trebuie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de dominion (autoguvernare), este condus de o populație minoritară albă, i.e. de Afrikaaneri; premierul guvernului central este generalul Louis Botha. // Portugalia devine republică după o revoluție la Lisabona. // M. Forster publică romanul Howard's End, iar Ralph Vaughan Williams scrie Fantasia on a Theme by Thomas Tallis, iar Elgar termină Concertul de vioară în si minor, Op. 61. În ziua de 6 mai, în palatul regal Buckingham, moare neașteptat și prematur regele Eduard, după o domnie de 9 ani, 3 luni
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
c) dinamogenică (Baldwin). 3. Datele elementare și funcțiunile suflet ești. 4) Necesitatea teoriei prealabile și ipotezii în experiment. Ex.: esplicarea dextralității. CAP. II. 1. Caracteristica generală și familiară a naturei copilului. Copilul caracterisat prin o facultate predominantă: memoria; observația; curiositatea; fantasia; activitatea; sugestionabilitatea. 2) Schița generală de desvoltarea sufletului copilului. CAP. III Afectivitatea. 1. Frica. De ce se sperie copilul? 2. Simpatia și natura morală a copilului? a) minciuna. b) egoismul. c) cruzimea. CAP. IV. Activitatea. Sugestia. Ce va să zică? Diferite feluri: ideomotoare
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]